Cuprins
- CUPRINS 1
- CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ÎN HTML 3
- 1.1 NOŢIUNI GENERALE 3
- 1.2. TAG-URI 4
- 1.2.1. MARCAJE DE BAZĂ 4
- 1.2.2. MARCAJE PENTRU LISTE 5
- 1.2.3. FORMATAREA CARACTERELOR 6
- 1.2.4. MARCAJE PENTRU CADRE 6
- 1.2.5. MARCAJE PENTRU TABELE 8
- 1.2.6. ADĂUGAREA IMAGINILOR 9
- 1.2.7. MARCAJE PENTRU FORMULARE 10
- 1.2.8. CARCATERE SPECIALE 11
- 1.2.9. HTML AVANSAT 12
- 1.3. FONTURI 12
- 1.3.1. CULORI 13
- 1.3.2. CULOREA FONTULUI 13
- 1.3.3. FAMILIA FONTULUI 13
- 1.3.4. MĂRIMEA FONTULUI 13
- 1.3.5. GROSIMEA UNUI FONT 14
- 1.4. BLOCURI DE TEXT 14
- 1.4.1. INSERAREA UNEI ADRESE 14
- 1.4.2. INDENTAREA UNUI BLOC 14
- 1.4.3. BLOCUL PREFORMATAT 14
- 1.4.4. BLOCURI PARAGRAF 15
- 1.4.5. BLOCURI DE TITLU 15
- 1.4.6. LINII ORIZONTALE 16
- 1.4.7. BLOCURI <CENTER> 16
- 1.4.8. BLOCURI <NOBR> 16
- 1.4.9. BLOCURI <DIV> 16
- 1.5. IMAGINI 16
- 1.5.1. ADRESA URL A UNEI IMAGINI 17
- 1.5.2. CHENARUL SI DIMENSIONAREA UNEI IMAGINI 17
- 1.5.3. ALINIEREA UNEI IMAGINI 17
- 1.5.4. ALINIEREA TEXTULUI IN JURUL IMAGINII 18
- 1.5.5. IMAGINI PENTRU FONDUL UNEI PAGINI 18
- 1.5.6. IMAGINI FOLOSITE CA LEGATURI 18
- 1.5.7. UTILIZARI SPECIALE ALE IMAGINILOR 18
- 1.6. LISTE 19
- 1.6.1. LISTE NEORDONATE 19
- 1.6.2. LISTE ORDONATE 19
- 1.6.3. UTILIZARI SPECIALE ALE LISTELOR 22
- 1.7. TABELE 22
- 1.7.1. ALINIEREA TABELULUI 23
- 1.7.2. DEFINIREA CULORILOR DE FOND PENTRU UN TABEL 23
- 1.7.3. DIMENSIONAREA CELULEI UNUI TABEL 23
- 1.7.4. DIMENSIONAREA UNUI TABEL 24
- 1.7.5. TITLUL UNUI TABEL 25
- 1.7.6. CAP DE TABEL 25
- 1.7.7. ALINIEREA CONTINUTULUI UNEI CELULE 25
- 1.7.8. DIMENSIONAREA EXACTA A CELULELOR UNUI TABEL 26
- 1.7.9. TABELE DE FORME OARECARE 26
- 1.7.10. ATRIBUTUL " NOWRAP " 27
- 1.7.11. CELULE VIDE ALE UNUI TABEL 27
- 1.7.12. ATRIBUTE INTERNET EXPLORER PENTRU TABELE 27
- 1.7.13. GRUPURI DE COLOANE 28
- 1.7.14. ATRIBUTELE FRAME SI RULES 28
- 1.7.15. SUBBLOCURILE UNUI TABEL 29
- 1.8. FERESTRE ÎN HTML 29
- 1.8.1. CULORI PENTRU CHENARELE CADRELOR SI DIMENSIONAREA CHENARULUI UNUI CADRU 31
- 1.8.2. BARE DE DEFILARE 32
- 1.8.3. POZITIONAREA DOCUMENTULUI INTR-UN CADRU 32
- 1.8.4. CADRE INTERNE 33
- 1.8.5. ȚINTE PENTRU LEGĂTURI 33
- 1.8.6. VALORI PENTRU ATRIBUTUL TARGET 33
- 1.9. FORMULARE 34
- 1.9.1. ATRIBUTE ESENTIALE ALE ELEMENTULUI <FORM> 34
- 1.9.2. UN FORMULAR CU UN CAMP DE EDITARE SI UN BUTON DE EXPEDIERE 35
- 1.9.2.A. BUTONUL RESET 36
- 1.9.2.B. CÂMP DE EDITARE DE TIP "PASSWORD" 36
- 1.9.2.C. BUTOANE RADIO 36
- 1.9.2.D. CASETE DE VALIDARE 37
- 1.9.2.E. CASETE DE FISIERE 37
- 1.9.2.F. LISTE DE SELECTIE 37
- 1.9.2.G. LISTA DE SELECTIE CU SELECTII MULTIPLE 38
- 1.9.2.H. CAMPURI DE EDITARE MULTILINIE 38
- 1.9.3. UN FORMULAR COMPLEX 39
- 1.9.3.A. BUTOANE 40
- 1.10. LEGĂTURI 41
- 1.10.1. O LEGĂTURĂ CĂTRE O PAGINĂ AFLATĂ ÎN ACELAșI DIRECTOR 41
- 1.10.2. O LEGĂTURĂ CĂTRE O PAGINĂ AFLATĂ PE ACELAșI DISC LOCAL 41
- 1.10.3. O LEGĂTURĂ CĂTRE UN SITE PARTICULAR 42
- 1.10.4. ANCORE 42
- 1.10.5. UTILIZAREA POșTEI ELECTRONICE 42
- 1.10.6. LEGĂTURI CĂTRE FIșIERE OARECARE 43
- 1.10.7. ATRIBUTUL TITLE 43
- 1.10.8. LEGĂTURI CĂTRE FIșIERE DE SUNET 43
- 1.10.9. LEGĂTURI CĂTRE FIșIERE VIDEOCLIPURI 44
- CAPITOLUL 2. REALIZAREA APLICAțIEI (PAGINII) WEB 44
- 2.1. FIșIERUL CSS 44
- 2.2. FIșIERELE HTML 46
- ANEXE 52
- BIBLIOGRAFIE 60
Extras din disertație
Capitolul 1. Introducere în HTML
1.1 Noţiuni generale
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afişate într-un browser (sau navigator).
HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conţinutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate şi indicaţii de redare. Indicaţiile de redare pot varia de la decoraţiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate, hărţi de imagini şi formulare. Metadatele pot include informaţii despre titlul şi autorul documentului, informaţii structurale despre cum este împărţit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. şi informaţii cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit şi editat de oameni utilizând un editor de text simplu. Totuşi scrierea şi modificarea paginilor în acest fel solicită cunoştinţe solide de HTML şi este consumatoare de timp. Editoarele grafice cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observaţia că aceste programe generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML.
HTML este de asemenea utilizat în email. Majoritatea aplicaţiilor de email folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea email-urilor şi un motor de prezentare a email-urilor de acest tip. Folosirea email-urilor HTML este un subiect controversat şi multe liste de mail le blochează intenţionat.
Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enunțat câteva versiuni ale specificației HTML, printre care și HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 și, cel mai recent, HTML 4.01. În același timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape și Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML în afara procesului standard și le-au încorporat în browserele lor. În unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere.
La momentul apariției acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat și au fost deja publicate specificațiile HTML 4.01. A se vedea Figura 1 din Anexa 1.
Documentele HTML sunt documente în format ASCII și prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost însă dezvoltate editoare specializate care permit editarea într-un fel de WYSIWYG deși nu se poate vorbi de WYSIWYG atâta vreme cât navigatoarele afișează același document oarecum diferit, în funcție de platforma pe care rulează. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( și formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot păstra decât parțial formatările anterioare deoarece limbajul HTML este încă incomplet.
1.2. Tag-uri
1.2.1. Marcaje de bază
<HTML> </HTML> Defineste un fisier in format Web
<HEAD> </HEAD> Antetul documentului
<TITLE> </TITLE> Tilul documentului
<BODY> </BODY> Corpul paginii HTML
BGCOLOR = culoare Culoarea de fond a paginii
TEXT=culoare Culoarea textului pe paginii
LINK=culoare Culoarea legaturiilor nevizitate din paginii
VLINK=culoare Culoarea legaturiilor vizitate din paginii
ALINK=culoare Culoarea legaturiilor pe durata clicului exacutat de utilizator
BACKGROUND = url Imaginea de fond pentru pagina
<P> Paragraf
<Hn> <Hn> Nivel de subtitlu al documentului (n = 1-6)
<FONT> </FONT> Specifica atribute ale textului incadrat
SIZE=n Dimensiunea textului este 1-7
FACE="a,b" Specifica fontul: a, daca este disponibil, sau b
COLOR=s Culoarea textului: fie un nume de culoare , fie o valoare RGB
Preview document
Conținut arhivă zip
- Crearea unei Pagini Web.doc
- Crearea unei Pagini Web.ppt
Alții au mai descărcat și
Utilizarea XML in baze de date INTRODUCERE Formatul de date XML devine formatul comun acceptat în industrie pentru schimbul de informaţii dintre...
1 Introducere Trebuie menţionat faptul că lucrarea de faţă îşi propune înainte de toate să identifice cele mai importante aspecte şi probleme ale...
1. INTRODUCERE 1.1. Contextul Într-o eră în care informaţia devine din ce în ce mai abundentă şi din ce în ce mai necesară apare nevoia ca...
Partea 1. Teorie I. Programarea pe Obiecte.Notiuni Generale I.1. Obiecte.Clase.Caracteristici. I.1.1. Introducere. Limbajele de programare,...
Magazin online de biciclete accesorii Aplicatia web dezvoltata de mine reprezinta un magazin online de biciclete si accesorii,website creat sub...
I. Introducere În zilele noastre, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult odată cu dezvoltarea de aplicații în domeniile industriale și mai ales...
În zilele noaste calculatorul ocupă o poziție destul de importantă în viața omului oferindui o groaza de avantaje care îi ușureaza munca sau îi...
“Vorbirea este însăşi esenţa lumii. Orice aspect al Universului grăieşte în limbajul său, compus dintr-o infinitate de expresii” (E. Papu)...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I Noţiuni de bază în HTML HTML (HyperTextMarkupLanguage) este un set de coduri speciale care se inserează într-un text, pentru a adăuga...
Argument Paginile continând albume foto reprezintă astăzi o mare atracţie pentru utilizatorii internetului. Subiectele imaginilor sunt variate de...
În zilele noaste calculatorul ocupă o poziție destul de importantă în viața omului oferindui o groaza de avantaje care îi ușureaza munca sau îi...
CAPITOLUL 1 CREAREA SI UTILIZAREA SITE-URILOR WEB 1.1 CREAREA SI DEZVOLTAREA SITE-URILOR WEB Operaţionalizarea planului de e-marketing implică...
a) Studiu de fezabilitate Acest proiect constă în construcţia unei pensiuni agroturistice în centrul comunei Cârţişoara,aflată pe DN7C...
INTRODUCERE ÎN BIROTICĂ Definirea Biroticii Definirea domeniului biroticii este o problemă pe cât de necesară pe atât de dificilă, în contextul...
Motivaţia alegerii temei Experienţa didactică arată că elevii sunt mai puţin atraşi de probleme, abandonează repede când întâmpină greutăţi şi au...
INTRODUCERE INFORMATII DESPRE MICROSOFT OFFICE Microsoft Office 2000 este un pachet de programe dedicat tuturor utilizatorilor ce au nevoie de...