Stocarea Datelor în Baze de Date

Activitatea umană include o mulţime de activităţi desfăşurate pentru a satisface diverse necesităţi, fie ele de natură materială sau spirituală. Pentru desfăşurarea acestor activităţi s-au dezvoltat intreprinderi şi organizaţii speciale care, in vederea indeplinirii scopului propus, necesită manevrarea unui volum ridicat de informaţii.

Au apărut şi s-au dezvoltat sisteme informaţionale care ocupă astăzi un loc important în funcţionarea complexului mecanism reprezentat de societatea modernă.

Sistemele informatice sunt sisteme de organizare, manevrare şi exploatare a informaţiilor (respectiv a datelor), specifice unui anumit domeniu de activitate, cu ajutorul calculatorului. Pentru a rezolva problemele legate de manevrarea informaţiilor

reprezentate prin intermediul datelor, apare ca o necesitate existenţa unor modele şi mecanisme de organizare a datelor deoarece, de modul în care sunt organizate datele depinde eficienţa sistemului informatic. Bazele de date, ca principale componente ale sistemelor informatice, oferă tocmai aceste modele şi mecanisme de organizare a datelor.

Conceptul de bază de date a apărut în 1969 cu ocazia prezentării primului raport CODASYL în cadrul unei conferinţe de probleme de limbaje de gestiune a datelor. Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare a datelor a fost determinată de necesitatea de a avea un acces cât mai rapid şi uşor la un volum din ce în ce mai mare de informaţii precum şi de perfecţionarea echipamentelor de culegere, memorare, transmitere şi prelucrare a datelor.

Ideea principală a organizării datelor în baze de date se sprijină pe existenţa unui fişier de descriere globală a datelor prin care se realizează independenţa programelor faţă de date şi a datelor faţă de programe.

Accesul oricărui utilizator la baza de date se realiza prin intermediul unui fişier de descriere globală a datelor. Fişierul de date conţinea colecţiile de date şi legăturile dintre ele.

În esenţă, conceptul de bază de date poate fi definit ca fiind una sau mai multe colecţii de date aflate în interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele.

O bază de date astfel definită trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să asigure o independenţă sporită a datelor faţă de programe şi invers;

- structura bazei de date trebuie astfel concepută încât să asigure informaţiile necesare şi suficiente pentru a satisface cerinţele informaţionale şi de decizie ale utilizatorului;

- să asigure o redundanţă minimă şi controlată a datelor;

- să permită accesul rapid la informaţiile stocate.

Bazele de date sunt extrem de variate în funcţie de criteriile de apreciere considerate. În continuare sunt prezentate câteva criterii de clasificare:

- după orientare: generalizate, specializate;

- după modelul de date folosit: ierarhice, în reţea, relaţionale, orientate obiect;

- după amploarea geografică: locale, distribuite;

- după limbajele utilizate: autonome (cu limbaje proprii), cu limbaj gazdă, mixte.

Arhitectura generală a bazelor de date a fost standardizată internaţinonal şi cuprinde următoarele elemente componente:

- baza de date propriu-zisă în care se memorează colecţia de date;

- sistemul de gestiune al bazei de date, care este un ansamblu de programe ce realizează gestiunea şi prelucrarea complexă a datelor;

- un set de proceduri manuale şi automate, precum şi reglementările administrative, destinate bunei funcţionări a întregului sistem;

- un dicţionar al bazei de date (metabaza de date), ce conţine informaţii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentaţie etc.

- echipamentele de calcul (hardware) utilizate (comune sau specializate);

- personalul implicat (categorii de utilizatori: finali sau de specialitate, analişti-programatori, gestionari, operatori).

Componentele bazei de date pot fi strucurate pe trei nivele, în funcţie de clasa utilizatorilor implicaţi:

- nivelul logic. Este dat de viziunea programatorului de aplicaţii, care realizează programele de aplicaţii pentru manipularea datelor şi structura logică (subschema) corespunzătoare descrierii datelor aplicaţiei;

- nivelul conceptual (global). Este dat de viziunea administratorului bazei de date, care realizează structura conceptuală (schema) corespunzătoare descrierii bazei dedate şi administrează componentele bazei de date pentru manipularea datelor;