Comunicare și Influență Socială prin mass-media

Disertație
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 41579
Mărime: 148.57KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.dr. Dumitru Cristea
Lucrare de dizertatie , prezentata in 2006 la Facultatea de Psihologie din cadrul Universitatii Titi Maiorescu

Cuprins

Introducere 2

CAPITOLUL I – CONSIDERATII GENERALE 4

1.1. Concept si realizare 4

1.2. Aparitia si dezvoltarea publicitatii 6

1.3. Formele si obiectivele publicitatii 9

1.4. Tehnici si abilitati de comunicare 14

1.5. Stilul de comunicare 23

1.6. Mediul concurential 27

1.7. Bugetul de publicitate 29

1.7.1. Stabilirea bugetului de publicitate 29

1.7.2. Modalitati de întocmire a bugetului de publicitate 31

1.7.3. Distribuirea bugetului de publicitate 32

1.7.4. Bugete de publicitate în România 33

CAPITOLUL II – AGENTIILE DE PUBLICITATE 37

2.1. Rolul agentiilor sau departamentelor de publicitate 37

2.2. Functiile departamentelor de publicitate 37

2.2.1. Cercetarea 37

2.2.2. Departamentul media 40

2.2.2.1. Publicitatea prin intermediul ziarelor 41

2.2.2.2. Publicitatea prin intermediul revistelor 42

2.2.2.3. Publicitatea prin intermediul televiziunii 43

2.2.2.4. Publicitatea prin intermediul radioului 45

2.2.2.5. Publicitatea outdoor 45

2.2.2.6. Publicitatea prin Internet 46

2.2.3. Departamentul de creatie 49

2.2.4. Departamentul de productie 50

2.3. Evaluarea campaniei publicitare 50

CAPITOLUL III – IMPACTUL MESAJULUI TRANSMIS DE MIJLOACELE

DE PUBLICITATE ASUPRA PIETEI TINTA 53

3.1. Elaborarea mesajului 53

3.2. Generarea mesajului 53

3.3. Evaluarea si alegerea mesajului 54

3.4. Executia mesajului 55

3.5. Erori de constructie ale mesajului publicitar 57

3.6. Deontologia publicitatii si blonda Cosmo 59

CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ-CAMPANIILE BENETTON 59

4.1. Campanii împotriva SIDA (AIDS and Safer Sex) 59

4.2. Culturi si vieti (Cultures and lives) 63

4.3. Campanii umanitare (Humanities) 67

4.4. Campanii împotriva razboiului (Peace and war) 68

4.5. Campanii împotriva rasismului (Race) 69

4.6. Campanii despre realitate (Reality) 71

CONCLUZII 75

BIBLIOGRAFIE 78

Extras din document

Introducere

Toate eforturile unui creator de imagine se concentreaza asupra efectelor pe care acesta incearca sa le produca in procesul de comunicare. Evident, este vorba despre “urmarile voite” la receptarea mesajului, despre efectul comunicarii.

Exista insa un singur efect? Evident ca nu. Unele efecte sunt legate in special de capacitatile fizice ale unui consumator de media. In alte situatii este vorba de timpul in care un anumit efect persista.

Intr-o varianta mai larg acceptata, efectul comunicarii cuprinde ansamblul de procese si de consecinte pe care le presupune receptarea mesajelor, procese si consecinte care nu pot fi atribuite decat actului de comunicare. O alta definitie propusa de cercetatorul Maletzke: efectul mass-media reprezinta toate modificarile la nivel individual sau social pe care le produc mass-media prin tipul lor de mesaje.

Cercetarile privind efectele mass-media pot urmari persoanele care suporta efectul (studii statistice). Efectele pot fi urmarite la nivel individual, la nivel de grup sau la nivelul intregii societati.

Mesajul are unele efecte pe care emitentul nu le-a prevazut sau nu le-a dorit. Alaturi de efectele intentionale exista si efecte nonintentionale.

Cercetarea privind receptarea mesajelor se imparte in doua directii:

a) cercetarea actiunii mediatice,

b) cercetarea publicului receptor.

Prima categorie priveste in special raza de actiune mediatica, adica ce procent din totalul publicului reprezinta grupul vizat de un anumit mesaj. Cercetarea razei de actiune mediatica ofera informatii decisive pentru sectorul publicitar, indicand solutii adecvate unei campanii publicitare. Studiile de acest tip incearca sa gaseasca raspunsuri la urmatoarele intrebari: cine sunt cititorii unui ziar? Care sunt interesele lor specifice? Cum apreciaza ei calitatea articolelor?

Aceste studii sunt importante pentru ca ziarele si revistele vand spatii publicitare si clientul agentiei de publicitate vrea sa stie unde este mai bine sa difuzeze reclama pentru produsele sale.

Aceste informatii sunt necesare proiectarii unei campanii de publicitate.

Cercetarile statistice au evidentiat doi parametri:

a) eficacitatea medie a publicatiei, care se refera la numarul de persoane care declara ca au cumparat si citit, intr-un interval de timp, unul sau mai multe numere ale publicatiei studiate,

b) eficacitatea medie momentana, care se bazeaza pe numarul mediu de cititori care au citit un anumit numar al publicatiei. Acest parametru tine cont de faptul ca un ziar este citit nu doar de cumparatorul sau, ci si de familie, colegi, apropiati.

Eficacitatea mediatica este diferita de tirajul unei publicatii. Eficacitatea mediatica se stabileste in functie de numarul real de cititori ai unui ziar, dar si de potentialul economic al acestora. Eficacitatea mediatica determina stabilirea preturilor de publicitate. Pe dumneavoastra, in calitate de client al unei agentii de publicitate, nu va intereseaza numarul de exemplare publicate, ci numarul real de cititori si posibilitatile economice ale acestora de a cumpara produsul caruia ii faceti reclama. Informatii primare despre o publicatie puteti afla de la BRAT-Biroul roman de audit al tirajelor.

Eficacitatea mediatica este studiata nu numai pentru presa, ci si pentru radio si televiziune. In aceste studii se urmaresc doi indicatori:

a) densitatea publicului,

b) evaluarea publica.

Densitatea publicului este data de numarul de persoane in varsta de peste 6 ani care au receptat acasa o anume emisiune de televiziune. Evaluarea publica reprezinta nota (de la 1 la 10) acordata de public unei emisiuni, conform criteriilor proprii. Dumneavoastra doriti sa obtineti efecte maxime in cazul unui anumit eveniment pe care il organizati. Pentru aceasta trebuie sa aflati care sunt factorii care influenteaza actiunea mediatica asupra publicului.

Atentia selectiva si comunicarea in doua trepte

Fiecare persoana are o limita biologica proprie de prelucrare a informatiei. In studiile facute in 1948 privind alegerile din Ohio, SUA, cercetatorii Lazarsfeld, Berelson si Gaudet au evidentiat faptul ca receptarea emisiunilor politice depinde de orientarea sau predispozitia alegatorilor.

Oamenii selecteaza, de cele mai multe ori la nivelul subconstientului, acele mesaje care le confirma orientarea politica sau, altfel spus, oamenii prefera sa auda ceea ce le place. Lazarsfeld, Berelson si Gaudet au aratat ca oamenii selecteaza acele mesaje care le confirma orientarea politica.

In cazul mesajelor publicitare comerciale, atragerea potentialilor clienti se face dupa alte criterii. In acest caz, trebuie foarte bine stabilite care sunt orientarile publicului, si apoi mesajele trebuie adaptate acestor asteptari. Studiile ulterioare, dupa cele facute de Lazarsfeld, Berelson si Gaudet, au demonstarat ca exista totusi doua tipuri de selectivitate: selectivitatea de facto si selectivitatea motivata.

Doar selectivitatea de facto ilustreaza tendinta publicului de a selecta informatia conform predispozitiilor.

Selectivitatea motivata este o selectie constienta bazata pe niste criterii proprii, suficient de bine orientate.

Comunicarea in doua trepte

Numarul persoanelor care iau cunostinta de un eveniment este mai mare decat numarul persoanelor care au urmarit o emisiune sau au citit un articol. De ce? Pentru ca in contactele personale informatia este data mai departe prin relatari ulterioare. Exemplu: intr-un birou, cei care au urmarit stirile de la ora 18 au difuzat imediat informatia privind atentatul din parlamentul Armeniei. Avem de-a face cu o prelungire a comunicarii mediatice in diverse varinate ale comunicarii interpersonale. Fenomenul a fost denumit “two step flow of communication” (comunicarea in doua trepte). In 1940 unul dintre cei mai cunoscuti sociologi americani, Lazarsfeld, a studiat alegerile prezidentiale americane din acel an. El a vrut sa afle in ce masura campania electorala la radio si in presa a influentat comportamentul alegatorilor. Lazarsfeld a ajuns la concluzia ca mass-media nu au jucat un rol major. Din contra, contactele si relatiile interpersonale s-au dovedit hotaratoare pentru decizia de a vota pe unul sau pe altul dintre candidati. Este adevarat, din peisajul mass-media de atunci a lipsit televiziunea. Un astfel de studiu lipseste inca in Romania. Ideea comunicarii in doua trepte este specifica anilor ‘50. Ipoteza a fost criticata in anii ‘70. Totusi, in privinta comunicarii in mai multe trepte s-au cristalizat urmatoarele idei:

-Mass-media sunt foarte eficiente pentru transmiterea informatiei si pentru cunoasterea prima, dar discutiile interpersonale sunt cele care contribuie cel mai mult la schimbarile de opinii si de comportament.

-Deosebirea dintre cele doua curente-fluxul informatiei si fluxul influentei-nu poate fi in nici un caz ignorata.

Preview document

Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 1
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 2
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 3
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 4
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 5
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 6
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 7
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 8
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 9
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 10
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 11
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 12
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 13
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 14
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 15
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 16
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 17
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 18
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 19
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 20
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 21
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 22
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 23
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 24
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 25
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 26
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 27
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 28
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 29
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 30
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 31
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 32
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 33
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 34
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 35
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 36
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 37
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 38
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 39
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 40
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 41
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 42
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 43
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 44
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 45
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 46
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 47
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 48
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 49
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 50
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 51
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 52
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 53
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 54
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 55
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 56
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 57
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 58
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 59
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 60
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 61
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 62
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 63
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 64
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 65
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 66
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 67
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 68
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 69
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 70
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 71
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 72
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 73
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 74
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 75
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 76
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 77
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 78
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 79
Comunicare și Influență Socială prin mass-media - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Comunicare si Influenta Sociala prin Mass-Media.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de Comunicare pe Timpul Gestionării Situțiilor de Criză

Introducere „La început a fost cuvântul. Dar nu la începutul lumii, ci la începutul culturii.” (Henri Wald) Secolul XX a cunoscut toate...

Impactul Campaniilor Sociale Asupra Publicului din România

INTRODUCERE Am ales ca temă a lucrării de licenţă Impactul campaniilor sociale asupra publicului din România datorită multiplelor posibilităţi de...

Rolul Comunicării Manageriale în Motivarea Angajaților

Introducere În procesul amplu de transformare şi restructurare pe care îl traversează economia naţională, un rol fundamental îi revine activităţii...

Comunicarea Non - Verbala

1. Comunicarea „În general, se vorbeşte de comunicare de fiecare dată cand un sistem respectiv o sursă influenteaya un alt sistem, in speta un...

Campaniile Sociale - Latura Sensibilă a Publicității

INTRODUCERE Publicitatea care prezenta perfecţiunea, o lumea de poveste cu familii ideale şi siluete perfecte s-a estompat încetul cu încetul....

Comunicarea Administrativa pe Exemplul APIA Iasi

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE ALE COMUNICĂRII 1.1 Cerinţele generale ale comunicării Aprecierea procesului şi produsului comunicării sub...

Publicitatea

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. CONCEPT ŞI REALIZARE Publicitatea este unul din elementele utilizate, de regulă pentru prezentarea...

Retorica Persuasiunii în Discursul Politic Reflectată în Mass-media

INTRODUCERE Acest referat îşi propune să constituie deopotrivă o introducere şi o modestă analiză a dezbaterilor privind comunicarea politică în...

Documente similare

Sociologia Comunicării

I. SOCIETATE SI COMUNICARE Societatea umana ca "mod organizat de existenta"1 si comunicarea sunt fenomene sociale inseparabile în devenirea si...

Evanghelizare și misiune creștină în mass-media

Un pedagog contemporan spunea că este într-adevăr "un privilegiu fantastic a ne putea exprima prin cuvinte, a comunica mai ales cu ajutorul unor...

Sociologia Comunicării și a Opiniei Publice

Obiective Cursul îşi propune: să ofere studenţilor o imagine generală asupra problematicii comunicării de masă şi a opiniei publice din...

Elementele Procesului de Comunicare

Elementele procesului de comunicare E-emitator R-receptor E → R; R → E => motiv, mesaj ( transmis la momentul potrivit ), cod … etc. E = Un...

Modele ale Comunicarii de Masa

Legătura între cercetarea de bază şi cea aplicată (psihologie, sociologie şi disciplina comunicării de masă) ce a lua fiinţă a avut o importanţă...

Impactul Campaniilor Sociale Asupra Publicului din România

INTRODUCERE Am ales ca temă a lucrării de licenţă Impactul campaniilor sociale asupra publicului din România datorită multiplelor posibilităţi de...

Persuasiunea

Indoielile noastre sunt tradatori si ne fac sa pierdem lucrurile bune pe care le-am putea castiga din cauza fricii de a incerca. William...

Tehnici de Negociere și Comunicare

Particularitati ale comunicarii: 1. Comunicarea are rolul de a-i pune pe oameni în legatura unii cu altii, în mediul în care evolueaza. 2. În...

Ai nevoie de altceva?