Rolul Comunicării Manageriale în Motivarea Angajaților

Introducere

În procesul amplu de transformare şi restructurare pe care îl traversează economia naţională, un rol fundamental îi revine activităţii manageriale, care se impune a fi modernizată şi eficientizată, ţinând cont de condiţiile concrete şi de realizările din acest domeniu. Astăzi, mai mult ca oricând, managerii necesită o pregătire de performanţă – multilaterală, pentru a face faţă problemelor ce ţin de reuşita de ansamblu a unei organizaţii.

Motivul pentru care mi-am ales tema de mai sus, este dorința mea de a demonstra importanţa comunicării manageriale în evoluția plină de succes a unei companii prin motivarea angajaților. Voi folosi instrumentul de investigare, chestionarul, pe care îl voi aplica pe un număr de 25 de persoane din compania unde activez, iar mai apoi cu ajutorul programului SPSS, voi interpreta rezultatele acestuia. Tot pe baza chestionarului, voi reda rolul managerului in compania CBRE/Eurisko.

Ipoteza lucrării este că, o comunicare managerială eficientă, duce la motivarea angajaților si implicit la evoluția organizației.

Este bine cunoscut că pentru orice organizaţie este de dorit să existe o bună comunicare între manager şi subordonat însă pot exista şi factori disturbatori ce provoacă probleme. Cazul ideal de funcţionare a unei organizaţii este acela unde orice manager reușește in orice moment să îndepărteze orice fel de probleme existente in companie.

Lucrarea am structurat-o pe capitole astfel:

Capitolul 1 - COMUNICAREA MANAGERIALĂ SI ROLUL COMUNICĂRII ÎN ACTIVITATEA MANAGERULUI, sunt fundamentate abordările privind comunicarea managerială si înţelegerea rolului comunicării organizaţionale, relația între manageri şi subordonat, precum şi rolurile managerului într-o companie.

Capitolul II - ROLUL COMUNICĂRII MANAGERIALE IN MOTIVAREA ANGAJATILOR, sunt tratate abordări privind motivarea angajaților, strategiile de motivare, precum şi detalii despre utilizarea recompenselor pentru aceștia.

Capitolul III - Studiul de caz- conține o investigație empirica, legata de rolurile managerului în compania CBRE/Eurisko, precum si comportamentul şi calităţile de bun comunicator ale unor persoane aflate în funcţiile de conducere în compania CBRE/Eurisko şi felul în care aceștia îi motivează pe angajații companiei.

În condiţiile complexe ale economiei şi în general ale societăţii contemporane, sunt necesari manageri profesionişti care să aplice metode ştiinţifice de conducere şi să ştie în orice moment cum să se adapteze schimbărilor. Însa cea mai importantă, este comunicarea managerială, calea prin care subordonații pot fi motivați şi li se poate influenta comportamentul si atitudinea.

CAPITOLUL I

COMUNICAREA MANAGERIALĂ SI ROLUL COMUNICĂRII IN ACTIVITATEA MANAGERULUI

1.1 Comunicarea managerială

Particularitățile comunicării manageriale relativ la alte feluri de comunicare sunt generate de scopul, obiectivele şi rolurile acestei comunicări, de cadrul şi structura organizației şi de contextul culturii organizaționale. Comunicarea face parte din “infrastructura” organizaţiei. Orice efort de dezvoltare a unei organizaţii trebuie să aibă în vedere cu prioritate latura umană a dezvoltării ei, iar comunicarea eficace şi eficientă este singura cale prin care oamenii îşi pot corela în mod sinergetic eforturile.

Comunicarea raţională poate convinge minţile oamenilor să se schimbe, dar pentru a schimba şi “inimile” oamenilor trebuie folosit limbajul emoţiilor. Orice schimbare structurală presupune o schimbare radicală de atitudine şi aceasta este cel mai dificil de realizat. Fără o comunicare deschisă, permanentă, precisă şi suportivă, rezultată dintr-o gândire strategică, respectiva schimbare de atitudine este imposibil de realizat.

Comunicarea managerială (apud Rodica Cândea, Comunicarea managerială) reprezintă o formă a comunicării interumane, un instrument de conducere cu ajutorul căruia managerul îşi poate exercita atribuțiile specifice: previziune, antrenare, organizare, coordonare, control, evaluare. Comunicarea managerială este un proces fundamental de interacțiune reciprocă bazată pe feed-back, în care managerii de la orice nivel transmit idei, sentimente, decizii subordonaților cu posibilitatea verificării manierei de receptare a mesajului de către aceștia.

Este un sistem complex de raporturi mutuale ce apar intre membrii organizației, presupune cunoașterea reciprocă a acestora, confruntarea, concilierea si armonizarea opiniilor lor.

Este un important instrument de implementare a schimbărilor, a strategiilor, având implicații majore asupra calității si eficienței managementului.