Contabilitate Anglo-Saxona

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Contabilitate Anglo-Saxona.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Feleaga liliana-coordonator

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I
1.1 Caracteristici generale a sistemului contabil romanesc 3
1.2 Caracteristici generale a sistemului contabil american 5
1.3 Scurta prezentare a celor doua societati incluse in studiu comparativ
FORD MOTOR COMPANY 6
AUTOMOBILE DACIA SA 7
CAPITOLUL II
2.1 Analiza comparativa a sistemelor de normalizare IFRS – US GAAP 9
2.2 Analiza comparativa a politicilor contabile utilizate in prezentarea
situatiilor financiare 26
CAPITOLUL III
3.1 Modul de prezentare a situatiilor financiare conform IFRS - US GAAP 29
3.1.1 Studiu comparativ privind prezentarea bilantului 31
3.1.2 Studiu comparativ privind prezentarea contul de profit si pierdere 36
3.1.3 Studiu comparativ privind prezentarea fluxurilor de numerar 38
3.1.4 Studiu comparativ privind prezentarea capitalurilor proprii 41
CONCLUZII 43
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Pentru a investi in afara, intreprinzatorii trebuie sa aiba la dispozitie informatii privind situatia si performanta financiara a intreprinderilor din alte tari. Aceste informatii trebuie sa fie similare celor pe care le au la dispozitie in propria tara – trebuie sa fie relevante, corecte si unitare.

Istoricul elaborarii standardelor internationale de contabilitate incepe cu formarea, in 1973, a Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate. Acest comitet a fost creat printr-o intelegere survenita intre organisme profesionale ale contabililor din mai multe tari dezvoltate din punct de vedere economic.

Incepand cu anul 1983, din acest comitet fac parte reprezentanti ai tuturor organismelor profesionale nationale care adera la Federatia Internationala a Expertilor Contabili (IFAC).

In anul 2000, conducerea IASC – Comitetul Standardelor Internationale de Contabilitate a adoptat un nou act constitutiv a carui consecinta a fost formarea Fundatiei Comitetului Standardelor Internationale de Contabilitate in anul 2001. Membrii Consiliului Standardelor Internationale de Contabilitate (IASB) au inceput sa fie numiti de Fundatie, influenta directa a Federatiei Internationale a Expertilor Contabili disparand. Cuvantul „Comitee“ (comitet) din denumirea organismului de dezvoltare a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) a fost inlocuit cu „Board” (consiliu) cu o semnificatie cu nuanta mai executiva si mai putin consultativa decat anterior.

Fundatia are ca membri marile firme private de contabilitate, institutii financiare, banci centrale si de dezvoltare, alte organizatii profesionale contabile si organizatii internationale. Fundatia are ca scop dezvoltarea in interes public a unui set unic international de Standarde de Raportare Financiara cu aplicabilitate globala si promovarea cat mai larga a adoptarii acestuia. Modul de selectie si numire a conducerii Fundatiei urmareste asigurarea unei baze cat mai largi de abilitati profesionale, perspective, experiente si apartenente regionale pentru a facilita acceptarea universala a Standardelor.

Preocuparea pentru standardizarea contabila este o activitate continua, standardele fiind promovate, adoptate, apoi amendate si in final inlocuite cu altele noi, dupa cum o cere dezvoltarea vietii economice mondiale.

Pe plan international exista mai multe categorii de standarde de contabilitate, cele mai folosite fiind IFRS si GAAP

CAPITOLUL I

1.1 Caracteristici generale a sistemului contabil romanesc

În raport cu cele mai reprezentative culturi contabile contemporane: europeană şi anglo – saxonă, s-au conturat cele două sisteme: monist şi dualist.

Sistemele dualiste sunt caracteristice unui anumit tip de economie de piaţă, bazat pe transparenţă şi conceput ca un joc social.

Contabilitatea generală, sau financiară, e bazată pe norme unitare de organizare şi conducere, ce sunt obligatorii pentru toate unităţile patrimoniale, având ca obiectiv furnizarea de informaţii necesare, atât pentru propriile nevoi, cât şi în relaţiile cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, alte persoane juridice şi fizice. Cu toate avantajele pe care le prezintă contabilitatea financiară, se poate aprecia că nu e adaptată la nevoile noilor informaţii născute din complexitatea structurilor economice şi juridice contemporane. Ea este destinată descrierii trecutului, chiar dacă, în evaluarea anumitor valori, se ţine cont de perspectivele întreprinderii pe termen scurt şi mediu (deprecieri de stocuri, amortizare degresivă etc.).

Contabilitatea de gestiune se organizează de fiecare unitate patrimonială în funcţie de activitatea şi nevoile proprii, având ca obiective principale calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării pentru cunoaşterea rezultatelor şi furnizării datelor cerute. Performanţa contabilitaţii de gestiune depinde de evoluţia în timp a metodelor utilizate de manageri, proprietari, contabili, prin prelucrarea informaţiilor.

În condiţiile organizării contabilităţii în sistem dualist, funcţiile acestuia se localizează pe fiecare circuit.

Astfel, contabilitatea financiară îndeplineşte:

• funcţia de înregistrare completă a tranzacţiilor întreprinderii în scopul determinării periodice a situaţiei patrimoniale şi a rezultatului global;

• funcţia de comunicare financiară externă (de informare a terţilor);

• funcţia de instrument de verificare şi de probă judiciară şi fiscală;

• funcţia de instrument de gestiune a întreprinderii;

• funcţia de furnizare a informaţiilor necesare realizării sintezelor roeconomice;

• funcţia de informare pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune are:

• funcţia de determinare a costurilor pe produse, lucrări şi sectoare de activitate;

• funcţia de determinare diferitelor marje şi a rezultatelor analitice pe produse şi activităţi;

Până în 1990, România avea un sistem de contabilitate monist bazat pe o normare excesivă. Începând cu anul 1994 se renunţă la monism şi se adoptă sistemul dualist de origine latino - europeană având ca referinţă Planul Contabil General Francez.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitate Anglo-Saxona.doc