Guvernanță corporativă și performanță bancară

Introducere

Lucrarea de față își propune să prezinte cele mai importante aspecte teoretice și practice cu privire la importanța guvernanței corporative în performanța bancară.

Guvernanța corporativă dispune în momentul de față de o atenție deosebită, argument fiind numeroasele studii realizate și interesul tot mai ridicat pe care îl au firmele în privința acestui concept. Aplicarea guvernanței corporative la nivelul companiilor este un atuu în ceea ce privește încrederea investitorilor și formarea opiniei publice.

Partea teoretică a lucrării cuprinde aspectele fundamentale ale guvernanței corporative și caracteristicile conceptului. Primul capitol face, de asemenea, referire la modul în care guvernanța corporativă și-a făcut apariția în viața economică a entităților, precum și eșecurile guvernamentale cu care s-au confruntat de-a lungul timpului giganții economici. Tot în acest capitol sunt menționate și modelele de guvernanță corporativă: modelul anglo-saxon și modelul japozen, ambele cu avantajele și dezavantajele sale.

Cel de-al doilea capitol prezintă guvernanța corporativă aferentă sistemului bancar românesc și european. Deși, la nivel european, conceptul este unul destul de abordat și dezvoltat, se pare ca, în România, firmele, în speță instituțiile de credit, nu sunt atât de deschise în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative.

Capitolul al treilea prezintă impactul guvernanței corporative asupra performanței bancare. Desfășurarea activității bancare cu respectarea principiilor de guvernanță corporativă, conduce la conturarea unui mediu eficient și propice atât pentru angajați, cât și pentru companie în sine. În același timp, aplicarea conceptului vizează conducerea în ansamblu a entităților, ce permite funcționarea comună a componentelor interne și efectuarea controlului intern.

Ultimul capitol se axează pe studiul de caz aplicat pentru Banca Comercială Carpatica pe parcursul a trei exerciții financiare și vizează: structura organizatorică, aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, conflictul de interese și analiza economico-financiară. Instituția de credit mai sus menționată dispune de un cod propriu de guvernanță corporativă. Respectarea și aplicarea codului de guvernanță corporativă a condus compania pe un trend ascendent în ceea ce privește performanța financiară.

Ultima parte a lucrării cuprinde propunerile și concluziile, acestea fiind desprinse din analiza informațiilor culese privind tema aleasă pentru cercetare.

1. Guvernanța corporativă - definiție, elemente fundamentale, eșecuri, modele de guvernanță corporativă

Realitatea economică se învârte tot mai mult în jurul termenului de “guvernanță corporativă”, datorită trendului ascendent al sectorului privat. Definițiile multiple ale acestui concept sunt indici asupra complexității și asupra implicațiilor pe care le are în cadrul organizațiilor.

Guvernanța corporativă este o “încercare de implementare a unor sisteme de analiză a riscurilor, verificare, evaluare, control, care să contribuie la realizarea unui management eficient pentru funcționarea acestora” (Ghiță M., 2008), adică un sistem care să permită monitorizarea sistemului de control intern în vederea identificării riscurilor, dând astfel un plus de siguranță managerilor în vedea aplicării strategiilor pentru care au optat.

De asemenea, guvernanța corporativă reprezintă “ansamblul de reguli ale jocului prin care companiile sunt gestionate intern și supervizate de consiliul directorilor în scopul de a proteja interesele tuturor părților participante” (Feleagă N., Feleagă L., Dragomir D., Bigioi D., 2011), dar și “repartizarea drepturilor și responsabilităților între diferiți participanți într-o companie și precizează regulile și procedurile pentru luarea unor decizii corecte” (Albu N., Durica A., Grigore N., Grigoraș D., Mateescu R., Ichim A., 2013).

Guvernanța corporativă se referă și la “promovarea corectitudinii, transparenței și responsabilității la nivel de companie” (J. Wolfensohn, 1999), sporind astfel încrederea investitorilor, companiile devenind mai atractive.

Se observă astfel faptul că părerile “actorilor” de pe piața economică sunt diferite în ceea ce privește guvernanța corporativă. De aceea, guvernanța corporativă poate fi privită în două sensuri: în sens restrâns, conceptul se referă la “ansamblul de mijloace economice și legislative care ajută la asigurarea intereselor investitorilor” (Crețu R., 2012), în timp ce, în sens larg, reprezintă “ansamblul de norme și mecanisme de control aplicate, cu scopul de a proteja și armoniza interesele” (Crețu R., 2012) (chiar și contradictorii) ale participanților la viața economică a companiilor.

Pentru Romania, termenul de guvernanță corporativă este relativ nou, cu toate că problemele la care face apel sunt dezbătute cu mult timp în urmă. Până acum, cele mai multe dificultăți s-au poziționat pe politica legislativă si pe principiul transparenței “pentru descoperirea activităților frauduloase, ceea ce a avut ca rezultat soluționarea simptomelor și nu a cauzelor problemelor de guvernanță corporativă” (Ileana L., 2004).