Implementarea standardelor de control intern la nivelul entităților publice

Motivația și metodologia cercetării

Dinamica economică actuală și acerba concurență existentă pe toate piețele, indiferent de profil, impun modificări majore în sistemul de conducere al întreprinderilor și adoptarea unei noi conduite manageriale. În acest context, se aplică tot mai adesea sistemul de management al performanțelor și guvernanța corporativă, ca sisteme de conducere moderne și extrem de eficiente. Datorită creșterii continue a competitivității mediului de afaceri național și internațional, managerii de astăzi își axează acțiunile, în primul rând, pe creșterea eficacității întreprinderilor, ceea ce implică existența unui sistem de management bine definit, modern și performant.

Motivația alegerii acestei teme de cercetare este dublu justificată, pe de o parte de faptul că funcția de control managerial cunoaște o apreciere și recunoaștere din ce în ce mai mare, ceea ce determină necesitatea creșterii numărului de specialiști în acest domeniu, pe de altă parte, mediu complex, aflat într-un continuu trend ascendent, cu care se confruntă managerii în conducerea entităților, motiv pentru care, gestionarea tuturor aspectelor ce derivă din viața practică capătă un caracter previzionar, determină creșterea caracterului indispensabil al controlului intern/managerial, care treptat trebuie să existe în cadrul fiecărei entități.

Dezbaterea acestui subiect în prezenta lucrare este motivată în principal datorită actualității conceptelor de „guvernanță corporativă” și “control intern/managerial”, precum și datorită importanței deținute în conducerea unei companii în contextul ultimelor transformări radicale intervenite la nivelul economiei mondiale și, implicit, în contextul noii tendințe de globalizare financiară.

Crizele economice generate de scandalurile financiare uriașe care au avut loc pe scena europeană și americană au evidențiat faptul că fraudele contabile sunt atribuite în mare măsură și absenței controlului formal prevăzut în reglementările interne ale companiilor. Astfel, sunt evidențiate legăturile strânse dintre fraude, guvernanța corporativă și rolul controlului intern/managerial.

Obiectivul principal al primului capitol a constat în prezentarea abordărilor conceptuale referitoare la guvernanța corporativă. În vederea realizării acestui deziderat ne-am propus următoarele obiective secundare:

- Evidențierea contextului în care a apărut și s-a dezvoltat guvernanța corporativă;

- Prezentarea faimoaselor scandaluri financiare ca premisă a noii ere a guvernării corporative;

- Conturarea adoptării codurilor de bună practică ca soluții de implementare a politicii și principiilor guvernanței corporative;

- Analiza comparativă a diferitelor modele de guvernanță corporativă;

- Prezentarea reperelor generale privind sistemele de control intern/managerial în statele membre ale U.E.

- Reliefarea și explicarea rolului responsabilității corporative ca funcție a unei guvernanțe corporative eficiente;

Obiectivul principal al capitolului al doilea a constat în prezentarea dezvoltării și implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul entităților publice. În vederea realizării acestui deziderat ne-am propus următoarele obiective secundare:

- Conturarea principalelor modele de sisteme de control intern/managerial;

- Analiza comparativă a modelelor de sisteme de control intern/managerial;

- Prezentarea metodologiei cadru de proiectare și implementare a sistemului de control intern/managerial la entitățile publice din România;

Obiectivul principal al ultimului capitol a constat în evidențierea rolului implementării standardelor de control intern/managerial la nivelul entităților publice. În vederea realizării acestui deziderat ne-am propus următoarele obiective secundare:

- Analiza gradului de implementare a standardelor de control intern/managerial la nivelul entităților publice

- Formularea unor recomandări în vederea îmbunătățirii gradului de implementare a standardelor de control intern/managerial la nivelor celor două entități;

- Calcularea unor indicatori asociați standardelor și evidențierea impactului acestora asupra managementului entităților;

- Prezentarea principalelor măsuri de acțiune în vederea creșterii performanței sistemelor de control intern/managerial bazat pe standarde;

Având în vedere realizarea obiectivelor propuse în cadrul cercetării, demersul nostru științific se bazează pe o abordare deductivă de la general la particular ce îmbină studiile cantitative cu cele calitative.

În prima parte a lucrării pentru aprofundarea subiectelor de interes, cercetarea are un caracter preponderent calitativ. Această metodă nu necesită testarea unor ipoteze enunțate ex-ante. Cunoștințele teoretice sunt folosite în vederea unei mai bune înțelegeri a unui fenomen și nu pentru a realiza supoziții. Printre aspectele care au fost aprofundate prin cercetarea calitativă se numără: teoriile de bază ale guvernanței corporative și definirea conceptului de guvernanță corporativă, a guvernanței corporative eficiente, coduri de bună practică de guvernanță corporativă, modele de guvernanță corporativă, importanța responsabilității corporative în guvernanța corporativă, modele de sisteme de control intern/managerial, importanța implementării standardelor de control managerial.

Printre metodele specifice științelor socio-umane, care au fost folosite în cadrul cercetării calitative întreprinse se numără:

- Observarea neparticipativă;

- Analiza documentelor;

- Comparația;

Abordarea neparticipativă se datorează naturii domeniului de cercetare și a stadiului actual de cunoaștere în domeniul de interes. Totuși prin comparațiile realizate, opiniile proprii exprimate și concluziile formulate se relevă aspectele participative ale cercetării și pertinența informațiilor transmise. Din perspectiva criteriului temporar, metodele folosite sunt preponderent transversale, adoptate pentru identificarea relațiilor de cauzalitate, dependență sau influență între domeniul guvernanței corporative și controlul intern/managerial. Elemente specifice metodelor longitudinale se regăsesc în analiza efectuată asupra evoluției poziției și implicării organismelor profesionale internaționale și autohtone în dezvoltarea domeniului de interes, respectiv în urmărirea evoluției cadrului legislativ.

Dacă în prima parte cercetarea realizată este eminamente calitativă, în ultima parte, studiul realizat se încadrează în aria cercetărilor cantitative. Prin dimensionarea și analiza indicatorilor, ipotezele formulate și testate, identificarea și argumentarea relațiilor dintre aspectele abordate, am încercat să reliefăm natura și amploarea influenței controlului intern/managerial asupra entităților. Metodele de cercetare sunt:

- Analiza comparativă transversală;

- Observația neparticipativă;

În cadrul studiului de caz, în vederea dimensionării indicatorilor am realizat o cercetare pe bază de chestionar. Grupul țintă în vederea stabilirea eșantionului a fost format din șefii de compartimente ale celor două entități publice, cărora le-am aplicat chestionarul cu ajutorul cărora am adunat datele de care aveam nevoie. Mărimea eșantionului ales este de 12 persoane pentru entitatea A și 7 persoane pentru entitatea B. Chestionarul cuprinde un set de 18 întrebări astfel încât am putut obține o radiografie de moment cu informații relevante despre implementarea standardelor de control la nivelul celor două entități.

Prin îmbinarea cercetării calitative cu cea cantitativă sperăm că am reușit să surprindem valențele teoretice și provocările practice pe care le ridică controlul managerial în guvernanța corporativă, ceea ce justifică demersul realizat și deschide noi direcții pentru cercetările viitoare.

În primul capitol „Guvernanța corporativă la nivelul companiilor multinaționale” am realizat o delimitare conceptuală a termenului de guvernanță corporativă, prin studierea literaturii de specialitate și a reglementărilor de unde am cules informațiile necesare prelucrării ulterioare. Într-un prim pas am luat în considerare delimitarea conceptului de guvernanță corporativă prin prisma definițiilor regăsite în literatura de specialitate, reglementările și recomandările de bune practici ale guvernanței corporative, urmate de analiza teoriilor care stau la baza guvernanței corporative. Pentru a puncta principalele motive care au stat la baza evoluției bunelor practici de guvernanță corporativă am recurs la prezentarea faimoaselor scandaluri financiare.