Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 25625
Mărime: 96.67KB (arhivat)
Publicat de: Elodia Zita Tudor
Cost: 12 puncte
FACULTATEA DE DREPT PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT „CRIMINOLOGIE”

Cuprins

  1. Introducere
  2. Capitolul 1. - Teoria generală a prevenirii criminalităţii
  3. 1.1. Prezentare generală
  4. 1.2. Prevenirea socială
  5. 1.3. Prevenirea situaţională
  6. Capitolul 2. - Costurile criminalităţii
  7. 2.1. Statisticile privind criminalitatea
  8. 2.2. Costurile sociale ale criminalităţii
  9. 2.3. Drama victimelor
  10. Capitolul 3. - Sentimentul de insecuritate
  11. 3.1. Teama de crimă
  12. 3.2. Securitatea publică
  13. 3.3. Insecuritatea urbană
  14. Capitolul 4. - Modelul românesc de prevenire a criminalităţii
  15. 4.1. Etape în organizarea activităţii de prevenire
  16. 4.2. Structura programelor de prevenire
  17. 4.3. Punerea în practică a programelor de prevenire
  18. Capitolul 5. Concluzii
  19. Bibliografie

Extras din disertație

Introducere

În literatura de specialitate întâlnim, pentru desemnarea preocupărilor practice legate de fenomenul criminal, formulări diverse, cum ar fi, prevenirea şi combaterea fenomenului criminal, prevenirea şi tratamentul comportamentului antisocial, reacţia socială împotriva criminalităţii, mijloacele de luptă împotriva criminalităţii, etc. Practica anticriminală este considerat însă ca fiind cel mai reprezentativ, acesta incluzând întregul arsenal de activităţi de cercetare ştiinţifică până la decizia politică, de la prevenire până la represiune.

Practica anticriminală reprezintă sistemul mijloacelor aplicate de către stat în scopul stăpânirii fenomenului criminal. În doctrina criminologică dar şi în practică s-a formulat opinia potrivit căreia în lupta împotriva criminalităţii sunt utilizate în concret două categorii de mijloace:

a) mijloace juridice, în care intră totalitatea normelor de drept ce contribuie direct sau mai puţin direct la combaterea şi stăpânirea fenomenului criminal ;

b) mijloacele empirice, unde sunt incluse ,,practicile instituţionale (poliţie, parchet, instanţa de judecată, penitenciare etc.) care au ca scop combaterea şi prevenirea criminalităţii.

Prin combinarea acestor două categorii de mijloace rezultă în practică trei domenii principale de lupta contra criminalităţii :

1.domeniul dreptului penal şi al aplicărilor lui concrete; un rol important l-a avut şi îl are ştiinţa dreptului penal în lupta de combatere şi apărare împotriva crimei, care cuprinde idei, concepţii privind mijloacele de combatere a crimei, în special mijloacele represive, pedepsele.

2.domeniul tratamentului delincvenţilor;

3.domeniul prevenirii criminalităţii.

Cele trei domenii alcătuiesc un ansamblu unitar, un sistem având ca finalitate stăpânirea fenomenului criminal. Prin stăpânirea fenomenului criminal se înţelege menţinerea acestuia în cadrul unor limite şi structuri suportabile din punct de vedere social. Interesul şi vocaţia de a stăpâni fenomenul criminal aparţine statului şi de aceea, în mod firesc, tot sistemul este creat şi pus în mişcare, printr-o voinţă statală, printr-o decizie politică anticriminală.

Practica anticriminală constituie cel de-al doilea obiect al cercetării criminologice, înţelegând prin aceasta sistemul mijloacelor aplicate de stat în scopul stăpânirii fenomenului criminal.

Capitolul 1. - Teoria generală a prevenirii criminalităţii

1.1. Prezentare generală

Din punct de vedere ştiinţific, prevenirea implică măsurile de politică penală care au

ca finalitate, exclusivă sau parţială, limitarea posibilităţii de apariţie a infracţiunilor. Pentru

Consiliul Europei - Recomandarea R(87)7 – prevenirea este doar un instrument distinct al

politicii penale (care mai include pedepsele alternative, depenalizarea, ajutorul victimelor,

reinserţia socială şi tratamentul aplicat delincvenţilor.

Criminologia limitează termenul de „prevenire” doar la măsurile care urmăresc să

diminueze criminalitatea prin acţiuni asupra cauzelor, luate înainte ca ele să se manifeste

(excluzând măsurile de represiune care de obicei previn doar recidiva).

Pentru a înţelege specificul prevenirii criminalităţii mai trebuie luate în calcul şi alte

note distinctive: prevenirea are caracter colectiv şi nu este coercitivă, acţionează înainte de

producerea infracţiunilor, exclude măsurile de pedepsire sau intimidare. Desigur, există şi

voci care se opun ideii de prevenire aducând ca argumente faptul că delincvenţa este un

fenomen social ce nu poate fi influenţat, că adevărata cauză se află în organizarea biopsihică

a individului, că infracţiunile sunt creaţia sistemelor de justiţie penală sau că

eşecul luptei împotriva criminalităţii este datorat slăbiciunii politicii de sancţiuni penale.

Cei care au încredere în activitatea de prevenire consideră că personalitatea omului

poate fi modificată prin educaţie şi prin schimbarea contextelor situaţionale iar dinamica

trecerii la act (interacţiunea individ – situaţie) poate fi influenţată decisiv.

În aceste condiţii, nu putem trece cu vederea totuşi anumite limite ale activităţii de

prevenire: varietatea infracţiunilor este aşa de mare încât nu pot fi toate prevenite în

aceeaşi măsură; costul unor modalităţi de intervenţie este foarte ridicat; starea mentală de

moment a unor delincvenţi nu poate fi prevăzută; anumite măsuri pot veni în contradicţie

cu valorile sau tradiţiile locale.

Există câteva condiţii care asigură eficacitatea programelor de prevenire: voinţa

politică şi alocarea de fonduri suficiente, o perspectivă pe termen lung, statistici oficiale

uniforme, obiectivitatea mass-media, o corectă evaluare a nevoilor locale, implicarea

sectorului privat de securitate, implicarea cetăţenilor, criterii de evaluare măsurabile,

existenţa unui centru de informare şi documentare pentru publicul larg, formarea adecvată

a practicienilor. Problematica delincvenţei şi prevenirii acesteia reprezintă o

chestiune esenţiala pentru forumul mondial. In acest sens

menţionăm un document- cadru emis inca din 1990 la al

VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea prin care se

prevedea ca factori favorizanti: săracia, şomajul,

analfabetismul, absenta locuintelor bune si ieftine, sistem de

invatamant si formare inadaptat; numarul crescând de cetateni

fara perspectiva de insertie sociala si agravarea inegalitatilor

Preview document

Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 1
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 2
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 3
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 4
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 5
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 6
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 7
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 8
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 9
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 10
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 11
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 12
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 13
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 14
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 15
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 16
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 17
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 18
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 19
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 20
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 21
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 22
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 23
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 24
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 25
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 26
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 27
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 28
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 29
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 30
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 31
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 32
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 33
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 34
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 35
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 36
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 37
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 38
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 39
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 40
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 41
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 42
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 43
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 44
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 45
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 46
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 47
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 48
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 49
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 50
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 51
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 52
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 53
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 54
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 55
Modelul Românesc de Prevenire a Criminalității - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Modelul Romanesc de Prevenire a Criminalitatii.doc

Alții au mai descărcat și

Criminogeneza siguranței cetățeanului

INTRODUCERE Profesiile din domeniul siguranței cetățeanului solicită prin ansamblul competențelor pe care le implică ființa umană în...

Criminologia Antropologică și Concepțiile Criminologice ale lui Enrico Ferri

Cap. 1. Enrico Ferri, scurtă biografie Enrico Ferri (1856 – 1929) a fost un criminolog, sociolog şi socialist italian discipol al lui Cesare...

Aspecte criminologice ale infracțiunilor economico-financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Truse criminalistice moderne folosite la fața locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Cercetarea Criminologica și Societatea

Criminologia, ca ştiinţă, analizează şi explică etiologia criminalităţii ocupându-se prioritar de stabilirea metodelor şi mijloacelor prin care se...

Criminologie Generală

CAPITOLUL I EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Originile criminologiei Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Contribuția lui Enrico Ferri în dezvoltarea criminologiei

1. Istoric Născut la 25 februarie 1856 într-o familie de .ărani săraci, Enrico Ferri a fost o remarcabilă personalitate care ,,a influen.at...

Te-ar putea interesa și

Prevenirea delicvenței juvenile

Introducere Analiza dinamicii societăţilor actuale evidenţiază faptul că într-o serie de ţări se agravează şi se extind fenomenele de devianţă,...

Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri

Aflarea adevărului este cel mai anevoios proces într-o societate, mai ales cum este societatea de astăzi, în care oamenii amestecă în proporţii:...

Probleme de ordin criminologic privind traficul de ființe umane

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Asociat şi cu denumirea de sclavie moderna, traficul de persoane reprezintă o ameninţare pentru libertatea, integritatea...

Contrabandă

1. ACTIVITATEA VAMALA ÎN ROMÂNIA Înca din cele mai vechi timpuri statele au prelevat impozite pentru marfurile care treceau frontiera. Primele...

Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor...

Managementul riscurilor și vulnerabilităților privind ordinea și siguranța publică al structurilor de jandarmi

INTRODUCERE Asupra conceptului de ordine publică s-au formulat mai multe definiţii, în raport cu apartenenţa celor care s-au ocupat de anumite...

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I „CRIMINALITATEA ŞI DREPTUL” 1.1. Conceptul de „criminalitate” - un concept multidimensional 1.1.1. Ca fenomen juridic....

Infracționalitatea în domeniul informatic

Introducere Începutul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se desfăşoară în statele puternic dezvoltate din...

Ai nevoie de altceva?