Urmele Instrumentelor de Spargere

Disertație
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 20496
Mărime: 11.34MB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Cuprins

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII GENERALE.6

1.1. CONCEPTUL DE EXAMINARE CRIMINALISTICĂ.6

1.2. DOMENIILE EXAMINĂRII URMELOR PRIN EXPERTIZELE CRIMINALISTICE.8

CAPITOLUL 2

NOŢIUNEA SI IMPORTANTA URMEI ÎN CERCETAREA CRIMINALISTICA.12

2.1. NOŢIUNEA DE URMĂ.12

2.2. CLASIFICAREA GENERALĂ A URMELOR.13

2.3. IMPORTANŢA EXAMINĂRII URMEI ÎN CERCETAREA CRIMINALISTICA.16

CAPITOLUL 3

Modalităţi de săvârşire a furtului prin efracţie - moduri de operare folosite de infractori.17

3.1 Activităţi întreprinse de infractori pentru pregătirea comiterii furturilor.19

3.2 Moduri de operare folosite de infractori la comiterea furturilor prin spargere.24

3.3 Moduri de operare folosite de infractori la comiterea furturilor prin

chei potrivite.32

3.4 Spărgătorii se „ împrumută".36

CAPITOLUL 4

CATEGORII DE URME ALE

INSTRUMENTELOR DE SPARGERE.38

4.1. NOŢIUNI GENERALE.38

4.2. MODUL DE FORMARE ŞI DESCRIEREA URMELOR.39

4.2.1. Urmele formate prin apăsare.39

4.2.2. Urmele formate prin frecare-alunecare.40

4.2.3. Urmele formate prin tăiere.42

4.2.4. Urmele formate prin ardere şi topire.43

4.2.5. Urmele formate prin lovire.47

4.2.6. Urmele formate prin înţepare.47

4.2.7. Urmele create de chei potrivite.47

4.2.8. Urmelor materiale create prin detaşarea unor fragmente din instrumente.50

4.3. DESCOPERIREA URMELOR.51

4.4. MIJLOACE TEHNICE DE EXAMINARE.51

4.5. INTERPRETAREA URMELOR.55

CAPITOLUL 5

ETAPELE SI PROCEDEELE EXAMINĂRII CRIMINALISTICE A URMELOR

INSTRUMENTELOR DE SPARGERE.57

5.1. ETAPELE EXAMINĂRII CRIMINALISTICE.57

5.1.1. Examinarea separată.57

5.1.2 Examinarea comparativă.61

5.1.3. Obţinerea modelelor pentru comparaţie.63

5.1.4. Demonstraţia.65

5.2. ÎNTREBĂRI CE SE POT PUNE EXPERTULUI.70

5.3. CONCLUZII LA CARE SE POATE AJUNGE ÎN EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ A URMELOR INSTRUMENTELOR DE SPARGERE.71

5.3.1. Conceptul juridic de concluzie.72

5.3.2. Tipuri de concluzii.75

ANEXE.77

Bibliografie.88

Extras din document

- CAPITOLUL 1 -

CONSIDERAŢII GENERALE

"Persoanele răspunzătoare de aplicarea legii trebuie să se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea şi protejând orice persoană împotriva actelor ilegale conform înaltului grad de responsabilitate pe care îl cere profesia lor"1. Având în vedere cele menţionate mai sus, desprindem ideea conform căreia organele de cercetare penală reprezintă societatea care le-a investit, transferându-le autoritatea sa morală ca apărătoare a libertăţii persoanei. De asemenea, exprimarea la care ne referim, are un caracter generic cuprinzând toate organele de stat abilitate să administreze, să aplice şi să verifice corecta aplicare a legii, căci aşa cum consfinţeşte şi Constituţia României: "Nimeni nu este mai presus de lege". Plecând de la aceste considerente este necesar să definim cât mai clar probele şi mijloacele de probă.

Astfel, probele pot fi definite ca fiind acele elemente de fapt care, datorită informaţiilor pe care le conţin şi care pot fi evidenţiate în procesul probatiunii, servesc la realizarea scopului procesului penal, respectiv la constatarea la timp şi în mod complet, a faptelor care constituie infracţiuni, astfel că orice persoană care a săvârşit o faptă de natură penală să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală2.

Deşi există în afara procesului penal, probele privesc obiectul acestui proces căpătând prin administrarea lor în cursul probaţiunii - caracter procesual. Spre deosebire de mijloacele de probă care sunt destinate să evidenţieze elemente de fapt care constituie probe, probele au ca funcţie procurarea de

1Codul de conduită pentru persoanele răspunzătoare de aplicarea legii adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. în decembrie 1979, art. 1 în "Revue internaţionale de police criminelle" – nr. 358/1992

2Codul de Procedură Penală a României art. 1, alin. 1

elemente informative care servesc la cunoaşterea adevărului în soluţionarea procesului penal.

În literatura juridică, scopul probelor este definit ca fiind justa soluţionare

a cauzelor penale şi la fel ca mijloacele de probă, realizarea scopului procesului penal1. De asemenea, s-au tăcut diverse clasificări ale probelor după diferite criterii: după caracterul procesual, după legătura cu obiectul probaţiunii, etc.

Mijloacele de probă sunt acele mijloace legale prin care se administrează probele. In literatura juridică, în sens larg, sunt incluse în mijloacele de probe atât proba propriu-zisă cât şi modul probei. Dar proba şi mijlocul de probă sunt două noţiuni distincte şi prin urmare o împrejurare de fapt ce duce la o concluzie de vinovăţie sau nevinovăţie nu poate să fie şi nu trebuie confundată niciodată cu mijlocul prin care împrejurarea respectivă este cunoscută sau demonstrată. Mijloacele de probă sunt realităţi extraprocesuale ce capătă caracter de categorie juridică prin reglementarea folosirii lor în procesul penal.

Prin numeroasele măsuri destinate să contribuie direct la creşterea eficienţei luptei împotriva fenomenului infracţional, un rol cu totul distinct îl deţine "scientizarea" procesului judiciar realizată în măsură însemnată prin intermediul criminalisticii, ştiinţă cu un pregnant caracter judiciar de cunoaştere, combatere şi de prevenire a criminalităţii.

Pierre F. Ceccaldi2 directorul Laboratorului de identitate judiciară a Prefecturii poliţiei din Paris formulează principiul lui Locard potrivit căruia "Criminalistica se întemeiază pe faptul că un infractor, cel mai adesea, fără ştirea sa, lasă întotdeauna urme la locul faptei; reciproc se prelevă pe corpul său, pe haine şi pe obiectele purtate alte urme, toate indicii de obicei inperceptibile, dar caracteristice pentru prezenţa sau acţiunea sa".

Aşa cum se afirmă în literatura de specialitate, aria de răspândire a

1V. Bercheşan şi Ion N. Dumitrescu, "Probele şi mijloacele de probă" Ed. MI. 1994

2P. F. Ceccaldi, "La Criminalistique" Presses Universitaires de France 1962

criminalisticii se răsfrânge asupra întregului proces penal începând cu faza de urmărire şi terminând cu cea de judecată.

În structura sa complexă, criminalistica deţine o componentă de bază - tehnica propriu-zisă, ca fiind destinată asigurării mijloacelor şi metodelor ştiinţifice necesare descoperirii, fixării, interpretării şi examinării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă în condiţii de laborator.

Conexiunea celor trei planuri distincte: tehnică, tactică şi metodică, vin să întărească într-un mod unitar aportul criminalisticii la soluţionarea cauzelor penale şi civile.

Conceptul de prevenire şi-a găsit pentru prima dată aplicarea în ţara noastră în anul 1956, când prin ordin al Ministerului de Interne, s-a dispus aplicarea în practică a acestui principiu.

Rolul criminalisticii în prevenirea fenomenului infracţional se realizează prin elaborarea şi folosirea de metode şi mijloace tehnice de natură să împiedice săvârşirea faptelor infracţionale sau producerea urmărilor socialmente periculoase ale acestora, evidenţierea şi contribuţia la înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care au generat sau favorizat comiterea infracţiunilor, asigurarea unui grad sporit de operativitate şi eficienţă în descoperirea şi probarea faptelor penale, în identificarea şi prinderea făptuitorilor. Un rol important în prevenire îl pot avea şi alte activităţi aşa cum ar fî reconstituirea, ascultarea învinuiţilor (inculpaţilor) şi martorilor.

Preview document

Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 1
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 2
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 3
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 4
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 5
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 6
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 7
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 8
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 9
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 10
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 11
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 12
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 13
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 14
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 15
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 16
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 17
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 18
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 19
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 20
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 21
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 22
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 23
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 24
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 25
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 26
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 27
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 28
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 29
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 30
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 31
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 32
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 33
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 34
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 35
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 36
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 37
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 38
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 39
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 40
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 41
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 42
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 43
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 44
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 45
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 46
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 47
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 48
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 49
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 50
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 51
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 52
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 53
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 54
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 55
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 56
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 57
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 58
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 59
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 60
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 61
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 62
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 63
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 64
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 65
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 66
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 67
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 68
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 69
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 70
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 71
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 72
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 73
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 74
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 75
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 76
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 77
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 78
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 79
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 80
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 81
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 82
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 83
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 84
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 85
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 86
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 87
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 88
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 89
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 90
Urmele Instrumentelor de Spargere - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Urmele Instrumentelor de Spargere.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetarea locului faptei în cazul infracțiunilor stradale - furtul și tâlhăria

CAPITOLUL I 1. Infracţiunea de furt. Text incriminator. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în...

Cercetarea Criminalistică în Cazul Incendiilor și Exploziilor

CAPITOLUL I IMPORTANŢA CERCETĂRII URMELOR ÎN PROCESUL CRIMINALISTIC Studiul urmelor prezintă importanţă pentru un întreg ansamblu de ştiinţe...

Aspecte criminologice ale infracțiunilor economico-financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Truse criminalistice moderne folosite la fața locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Criminologie Generală

CAPITOLUL I EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Originile criminologiei Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Criminalistica

NOTIUNI GENERALE l.Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte: -o dimensiune artistica in care predomina misterul sau...

Te-ar putea interesa și

Urmele Mijloacelor de Transport

Lucrarea de faţă are drept scop familiarizarea cu noţiunile ce ţin de identificarea şi valorificarea urmelor lăsate de diverse obiecte. Aceste urme...

Criminalistică - urmele de mâini

I.NOTIUNI GENERALE Notiunea de criminalistica in literatura de specialitate are un continut foarte restrans, fiind integrata in criminologie, iar...

Criminalistica

Subiectul nr. 1 Notiunea, obiectul, sarcinile criminalisticii: 1. Notiunea criminalisticii 2. Obiectul criminalisticii 3. Principiile...

Notiunea de Urma in Criminalistica. Prezentare General. Evolutie. Criterii de Clasificare

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Scurt istoric al aparitiei si dezvoltarii cercetarii criminalistice a urmelor 2. Obiectul criminalisticii...

Urmele în criminalistică

Noţiunea de urmă a infracţiunii Majoritatea faptelor aparţinând oamenilor se reflectă în transformările produse în mediul în care se desfăşoară...

Urmele de mâini și picioare

I: URMELE. CONSIDERAȚII PRELIMINARII A. Scurt istoric al apariției noțiunii de urmă în criminalistică. Prin activitațile desfășurate în timp si...

Cercetarea la fața locului

1.NOTIUNI GENERALE l.Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte: -o dimensiune artistica in care predomina misterul sau...

Cercetarea Urmelor Lăsate de Obiecte

Criterii terminologice. Cercetarea criminalistica a urmelor impune si o clasificare a acestora dupa diverse criterii: modul de formare a urmelor,...

Ai nevoie de altceva?