Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 63 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I REPERE TEORETICE 4
1.1 Delimitări conceptuale - Noțiunile de sănătate și boală mintala 4
1.2 Câteva repere teoretice de-a lungul timpului 5
1.3 Tipologizarea modificărilor de comportament 6
1.4 Devianță și normativitate 9
CAPITOLUL II - INCIDENȚA INFRACȚIONALITĂȚII ÎN RÂNDUL BOLNAVILOR PSIHICI 14
2.1 Situatia Schizofreniei 16
2.2 Infracționalitatea în schizofrenie - Postura de infractor a schizofrenului 20
2.3 Aspecte psiho-sociale ale bolii 21
2.4 Reglemetarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice. 22
CAPITOLUL III. ASPECTE PSIHO-SOCIALE ALE SANCȚIUNILOR NEPRIVATIVE DE LIBERTATE PENTRU BOLNAVII PSIHICI INFRACTORI 28
3.1 Traseul bolnavului psihic devenit infractor 28
3.2 Executarea pedepselor în regim neprivativ de libertate 35
CAPITOLUL IV - METODOLOGIA CERCETARII 39
4.1. Obiectivele studiului 39
4.2. Ipoteze 42
4.3 Lotul 43
4.4. Instrumente de lucru 46
4.5. Prelucrarea și interpretarea datelor 46
CONCLUZII 55
BIBLIOGRAFIE 59
ANEXE 61

Extras din document

INTRODUCERE

Pentru a face față profesiei de asistent social, m-am pregătit timp de 4 ani în cadrul Universității Pitești , dar pentru a lucra ca asistent Social în cadrul Centrului de Sănăte Mintala a fost o adevărată provocare. Toți anii ce au urmat au insemnat pentru mine o interacțiune directă cu toate formele de tulburare mentală.

Voi incerca să prezint delimitările conceptuale despre boala psihică , voi prezenta incidența infracționalității în rândul bolnavilor psihici și ulterior voi concluziona răspunsul la intrebarea “este bolnavul psihic un agresor?“

Așa cum decurge activitatea mea profesionala - intr-o continuă interacțiune cu societatea libera, voi trece la a surprinde cateva aspecte psiho-sociale ale pacienților sub aspectul sancțiunilor neprivative de libertate. Personalitatea bolnavului psihic și comportamentul deviant al acestora - va fi rezumat în continuare .

Acțiunea sau inacțiunea ; potența sau impotența serviciului de probațiune - așa cum este definit și structurat astazi ; atribuțiile și abilitațile / aptitudinile consilerului de probațiune vor fi marcate în continuare .

Noțiunea de tulburare mentala a primit de-a lungul timpului diferite ambalaje ; s-a vorbit despre oameni smintiți , săriți de pe fix , zănateci, netoți , cei cărora le lipsește o doaga sau cei nebuni . Mai peste tot, acesti oameni au fost percepuți a fi altfel decat ceilalti. Cum reacționează societatea în preajma acestor personaje, voi încerca să surprind în continuare.

În vremurile moderne , alienarea izolatoare a celor neintegrați a intrat în vizorul medicinei. Dupa perioada “ marilor internari “ despre care ne vorbeste Foucault - în lucrarea sa intitulată Istoria nebuniei în epoca clasica (1961 - Franta ), au aparut în Europa secolului al XIX-lea azilurile de bolnavi neuropsihici ; aici acești pacienți au fost observați atent ; simptomele subiective și comportamentale au fost descrise, definite și etichetate.

Este bolnavul psihic mai violent decât individul normal ?

Este violență indisociabil legată de boala psihică ?

Expresia :”violent și periculos ”- în contextul bolii mintale reprezinta mai curând o apreciere sociologică decât un diagnostic psihiatric - așa cum atrăgea atenția Greenlan C. In lucrarea sa Dangerousness , mintal disorder and politics -Cambridge University Press -1985.

Prudența sau jurisprudența ? Care este varianta optimă ?

Dacă pacientul este periculos , dar nu a comis o crimă , el nu poate fi moralmente condamnat în baza ideologiei pedepsei ; ne confruntăm aici cu necesitatea deciziei protecției individului și / sau a societății. Asimiland principiul “ primum non nocere “ deontologiei medicale se poate dispune în unele cazuri internarea iar ca o consecință a falsei ideologii a pedepsei , putem fi în fața unor acte de mare violență, crime , suiciduri , etc - ca un rezultat al simptomatologiei psihopatologice.

Întreaga evoluție umană presupune drept piloni informația , energia , adaptarea. Modalitatea în care omul are acces la informații , maniera în care o selecteaza, filtreaza , proceseaza ; modul cum se raportează la reperele sociale - faciliteaza adaptarea.

Este pregatită societatea modernă românească pentru a accepta supravegherea și pentru a acorda sprijin infractorilor bolnavi psihic de a se integra în normele sociale actuale ?

CAPITOLUL I REPERE TEORETICE

1.1 Delimitări conceptuale - Noțiunile de sănătate și boală mintala

Potrivit DSM -V : “ O tulburare mintală este un sindrom caracterizat prin perturbarea semnificativă clinic în domeniile cognitive , a controlului emoțiilor sau al comportamentului individului, care reflectă o disfuncție a proceselor psihologice, biologice sau de dezvoltare care stau la baza funcționării mintale. Tulburările mintale sunt de obicei asociate cu disconfort / suferință sau disfuncție în domeniile sociale, profesional sau în alte arii importante de activitate. Reacția previzibilă sau un răspuns acceptabil din punct de vedere cultural la un factor de stres obișnuit sau la o pierdere , cum ar fi decesul unei persoane dragi , nu reprezinta o tulburare mintala. Comportamentul deviant social ( politic , religios , sexual ) și conflictele care se desfășoară în principal între individ și societate nu sunt tulburari mintale , cu exceptia cazului în care devierea sau conflictul sunt rezultatul unei disfuncții a individului, așa cum a fost descrisă mai sus “. “ Stabilirea unui diagnostic de tulburare mintală nu este echivalentă cu nevoia de tratament. “

De la Wikipedia, enciclopedia liberă , putem extrage interpretarea următoare ( Navigare, căutare- mai 2017 ) :o boală mintală este o boala psihiatrică care afectează gândurile, comportarea și abilitatea socială a oamenilor. Boala mentală este o disfuncție care afectează sentimentele și comportamentul. Cauzele bolilor mentale sunt complexe și sunt influențate de factori genetici (ereditari), experiențe stresante din viață, boli fizice, dificultăți în mediul familial etc. Adesea se face confuzie între noțiunile de boală mentală și dizabilitate intelectuală. Există o diferență netă intre ele: boala mentală este o boală și poate fi tratată/vindecată, în timp ce dizabilitatea intelectuală, care este o stare caracterizată prin dificultăți majore de asimilare - învățare și înțelegere, datorate unei dezvoltări incomplete a inteligenței, durează o viață.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale.docx

Bibliografie

1. Amiroiu, Racid (2003) - Consideratii psihologice asupra notiunii de agresivitate și frustrare comparativa ;
2. Butoi T , Butoi I (2004)- Tratat de psihologie judiciara
3. Cod de procedura penala
4. Codul Penal al Romaniei ***Republicat
5. Conventia europeana cu privire la supravegherea infractorilor liberati condiotionat ;
6. Doina Balahur, Probatiune și re integrare comunitara. Impactul masurilor și sanstiunilor alternative asupra tratamentului copiilor și t inerilor del incventi în sistemul justitiei penale - M inisterul Justitiei, Directia de Re integrare Sociala și Supraveghere. Anul III Nr. 10/2004, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2004
7. DSM IV ; DSM V
8. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de re integrare și supraveghere , Editura Themis, Craiova 2002
9. E Brumaru și colaboratorii - corelatia intre fapta comisa , discernamant și masurile de siguranta la psihopatii cu decompensari nevrotice
10. George Neamtu și Dumitru Stan (coord.), a Sociala - Studii și aplicatii , Editura Polirom, Bucuresti, 2005
11. Groza,Daliana, Ghedeon,Ramona, Albu,Carmen și Csatlos Dima, Jan ina. Asistenta și consilierea în cadrul serviciilor de re integrare sociala și supraveghere. în “Manual de practica în domeniul re integrarii sociale și supravegherii”. Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004
12. Hotararea de Guvern nr. 1239 d în 29 noiembrie 2000 pr în aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor O.G. nr. 92/2000
13. Ion Chis , Dragos Razvan Nita (2005) - Fundamente de drept executional penal ; Bucuresti
14. Irimescu Gabriela, “Tehnici specifice în Asistenta sociala” , Editura Universitatii “Al. Cuza” , Iasi, 2006
15. Kolmthout, Anton. M.Von (edit.), Durnescu, Ioan (trad.), Re integrarea sociala și supraveherea infractoeilor în opt tari europene, Editura SISTECH, Craiova, 2004
16. Ligia Dumitrascu , Valent în Schiaucu - Supravegherea în comunitate 2007
17. M inisterul de Justitie - Directia de re integrare sociala și supraveghere- “Manual de practica în domeniul re integrarii sociale și supraveghere”, Anul III Nr. 9/2004, Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004
18. Pavel Abraham, Anamaria Szabo, Sisteme de Probatiune - suport de curs- , Anul universitar 2006/2007, Universitatea d în Bucuresti - Facultatea de Sociologie și Asistenta Sociala
19. Pavel Abraham, introducere în Probatiune , Editura National, Bucuresti, 2001
20. Tardiff K. (2000) : Adult Antisocial Behavior and Crim inality - Philadelphia;
21. Zaharia V , Popa V , Astrahan L. (2009) Ghidul consilierului de probatiune
22. Zapodean Monica, “Terapii familiale și Asistenta sociala a familiei” , Editura Lumen, Iasi, 2002