Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 18928
Mărime: 266.96KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I REPERE TEORETICE 4

1.1 Delimitări conceptuale - Noțiunile de sănătate și boală mintala 4

1.2 Câteva repere teoretice de-a lungul timpului 5

1.3 Tipologizarea modificărilor de comportament 6

1.4 Devianță și normativitate 9

CAPITOLUL II - INCIDENȚA INFRACȚIONALITĂȚII ÎN RÂNDUL BOLNAVILOR PSIHICI 14

2.1 Situatia Schizofreniei 16

2.2 Infracționalitatea în schizofrenie - Postura de infractor a schizofrenului 20

2.3 Aspecte psiho-sociale ale bolii 21

2.4 Reglemetarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice. 22

CAPITOLUL III. ASPECTE PSIHO-SOCIALE ALE SANCȚIUNILOR NEPRIVATIVE DE LIBERTATE PENTRU BOLNAVII PSIHICI INFRACTORI 28

3.1 Traseul bolnavului psihic devenit infractor 28

3.2 Executarea pedepselor în regim neprivativ de libertate 35

CAPITOLUL IV - METODOLOGIA CERCETARII 39

4.1. Obiectivele studiului 39

4.2. Ipoteze 42

4.3 Lotul 43

4.4. Instrumente de lucru 46

4.5. Prelucrarea și interpretarea datelor 46

CONCLUZII 55

BIBLIOGRAFIE 59

ANEXE 61

Extras din document

INTRODUCERE

Pentru a face față profesiei de asistent social, m-am pregătit timp de 4 ani în cadrul Universității Pitești , dar pentru a lucra ca asistent Social în cadrul Centrului de Sănăte Mintala a fost o adevărată provocare. Toți anii ce au urmat au insemnat pentru mine o interacțiune directă cu toate formele de tulburare mentală.

Voi incerca să prezint delimitările conceptuale despre boala psihică , voi prezenta incidența infracționalității în rândul bolnavilor psihici și ulterior voi concluziona răspunsul la intrebarea “este bolnavul psihic un agresor?“

Așa cum decurge activitatea mea profesionala - intr-o continuă interacțiune cu societatea libera, voi trece la a surprinde cateva aspecte psiho-sociale ale pacienților sub aspectul sancțiunilor neprivative de libertate. Personalitatea bolnavului psihic și comportamentul deviant al acestora - va fi rezumat în continuare .

Acțiunea sau inacțiunea ; potența sau impotența serviciului de probațiune - așa cum este definit și structurat astazi ; atribuțiile și abilitațile / aptitudinile consilerului de probațiune vor fi marcate în continuare .

Noțiunea de tulburare mentala a primit de-a lungul timpului diferite ambalaje ; s-a vorbit despre oameni smintiți , săriți de pe fix , zănateci, netoți , cei cărora le lipsește o doaga sau cei nebuni . Mai peste tot, acesti oameni au fost percepuți a fi altfel decat ceilalti. Cum reacționează societatea în preajma acestor personaje, voi încerca să surprind în continuare.

În vremurile moderne , alienarea izolatoare a celor neintegrați a intrat în vizorul medicinei. Dupa perioada “ marilor internari “ despre care ne vorbeste Foucault - în lucrarea sa intitulată Istoria nebuniei în epoca clasica (1961 - Franta ), au aparut în Europa secolului al XIX-lea azilurile de bolnavi neuropsihici ; aici acești pacienți au fost observați atent ; simptomele subiective și comportamentale au fost descrise, definite și etichetate.

Este bolnavul psihic mai violent decât individul normal ?

Este violență indisociabil legată de boala psihică ?

Expresia :”violent și periculos ”- în contextul bolii mintale reprezinta mai curând o apreciere sociologică decât un diagnostic psihiatric - așa cum atrăgea atenția Greenlan C. In lucrarea sa Dangerousness , mintal disorder and politics -Cambridge University Press -1985.

Prudența sau jurisprudența ? Care este varianta optimă ?

Dacă pacientul este periculos , dar nu a comis o crimă , el nu poate fi moralmente condamnat în baza ideologiei pedepsei ; ne confruntăm aici cu necesitatea deciziei protecției individului și / sau a societății. Asimiland principiul “ primum non nocere “ deontologiei medicale se poate dispune în unele cazuri internarea iar ca o consecință a falsei ideologii a pedepsei , putem fi în fața unor acte de mare violență, crime , suiciduri , etc - ca un rezultat al simptomatologiei psihopatologice.

Întreaga evoluție umană presupune drept piloni informația , energia , adaptarea. Modalitatea în care omul are acces la informații , maniera în care o selecteaza, filtreaza , proceseaza ; modul cum se raportează la reperele sociale - faciliteaza adaptarea.

Este pregatită societatea modernă românească pentru a accepta supravegherea și pentru a acorda sprijin infractorilor bolnavi psihic de a se integra în normele sociale actuale ?

CAPITOLUL I REPERE TEORETICE

1.1 Delimitări conceptuale - Noțiunile de sănătate și boală mintala

Potrivit DSM -V : “ O tulburare mintală este un sindrom caracterizat prin perturbarea semnificativă clinic în domeniile cognitive , a controlului emoțiilor sau al comportamentului individului, care reflectă o disfuncție a proceselor psihologice, biologice sau de dezvoltare care stau la baza funcționării mintale. Tulburările mintale sunt de obicei asociate cu disconfort / suferință sau disfuncție în domeniile sociale, profesional sau în alte arii importante de activitate. Reacția previzibilă sau un răspuns acceptabil din punct de vedere cultural la un factor de stres obișnuit sau la o pierdere , cum ar fi decesul unei persoane dragi , nu reprezinta o tulburare mintala. Comportamentul deviant social ( politic , religios , sexual ) și conflictele care se desfășoară în principal între individ și societate nu sunt tulburari mintale , cu exceptia cazului în care devierea sau conflictul sunt rezultatul unei disfuncții a individului, așa cum a fost descrisă mai sus “. “ Stabilirea unui diagnostic de tulburare mintală nu este echivalentă cu nevoia de tratament. “

De la Wikipedia, enciclopedia liberă , putem extrage interpretarea următoare ( Navigare, căutare- mai 2017 ) :o boală mintală este o boala psihiatrică care afectează gândurile, comportarea și abilitatea socială a oamenilor. Boala mentală este o disfuncție care afectează sentimentele și comportamentul. Cauzele bolilor mentale sunt complexe și sunt influențate de factori genetici (ereditari), experiențe stresante din viață, boli fizice, dificultăți în mediul familial etc. Adesea se face confuzie între noțiunile de boală mentală și dizabilitate intelectuală. Există o diferență netă intre ele: boala mentală este o boală și poate fi tratată/vindecată, în timp ce dizabilitatea intelectuală, care este o stare caracterizată prin dificultăți majore de asimilare - învățare și înțelegere, datorate unei dezvoltări incomplete a inteligenței, durează o viață.

Bibliografie

1. Amiroiu, Racid (2003) - Consideratii psihologice asupra notiunii de agresivitate și frustrare comparativa ;

2. Butoi T , Butoi I (2004)- Tratat de psihologie judiciara

3. Cod de procedura penala

4. Codul Penal al Romaniei ***Republicat

5. Conventia europeana cu privire la supravegherea infractorilor liberati condiotionat ;

6. Doina Balahur, Probatiune și re integrare comunitara. Impactul masurilor și sanstiunilor alternative asupra tratamentului copiilor și t inerilor del incventi în sistemul justitiei penale - M inisterul Justitiei, Directia de Re integrare Sociala și Supraveghere. Anul III Nr. 10/2004, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2004

7. DSM IV ; DSM V

8. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de re integrare și supraveghere , Editura Themis, Craiova 2002

9. E Brumaru și colaboratorii - corelatia intre fapta comisa , discernamant și masurile de siguranta la psihopatii cu decompensari nevrotice

10. George Neamtu și Dumitru Stan (coord.), a Sociala - Studii și aplicatii , Editura Polirom, Bucuresti, 2005

11. Groza,Daliana, Ghedeon,Ramona, Albu,Carmen și Csatlos Dima, Jan ina. Asistenta și consilierea în cadrul serviciilor de re integrare sociala și supraveghere. în “Manual de practica în domeniul re integrarii sociale și supravegherii”. Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004

12. Hotararea de Guvern nr. 1239 d în 29 noiembrie 2000 pr în aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor O.G. nr. 92/2000

13. Ion Chis , Dragos Razvan Nita (2005) - Fundamente de drept executional penal ; Bucuresti

14. Irimescu Gabriela, “Tehnici specifice în Asistenta sociala” , Editura Universitatii “Al. Cuza” , Iasi, 2006

15. Kolmthout, Anton. M.Von (edit.), Durnescu, Ioan (trad.), Re integrarea sociala și supraveherea infractoeilor în opt tari europene, Editura SISTECH, Craiova, 2004

16. Ligia Dumitrascu , Valent în Schiaucu - Supravegherea în comunitate 2007

17. M inisterul de Justitie - Directia de re integrare sociala și supraveghere- “Manual de practica în domeniul re integrarii sociale și supraveghere”, Anul III Nr. 9/2004, Editura Oscar Pr int, Bucuresti, 2004

18. Pavel Abraham, Anamaria Szabo, Sisteme de Probatiune - suport de curs- , Anul universitar 2006/2007, Universitatea d în Bucuresti - Facultatea de Sociologie și Asistenta Sociala

19. Pavel Abraham, introducere în Probatiune , Editura National, Bucuresti, 2001

20. Tardiff K. (2000) : Adult Antisocial Behavior and Crim inality - Philadelphia;

21. Zaharia V , Popa V , Astrahan L. (2009) Ghidul consilierului de probatiune

22. Zapodean Monica, “Terapii familiale și Asistenta sociala a familiei” , Editura Lumen, Iasi, 2002

Preview document

Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 1
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 2
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 3
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 4
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 5
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 6
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 7
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 8
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 9
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 10
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 11
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 12
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 13
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 14
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 15
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 16
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 17
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 18
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 19
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 20
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 21
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 22
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 23
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 24
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 25
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 26
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 27
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 28
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 29
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 30
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 31
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 32
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 33
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 34
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 35
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 36
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 37
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 38
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 39
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 40
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 41
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 42
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 43
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 44
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 45
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 46
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 47
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 48
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 49
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 50
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 51
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 52
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 53
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 54
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 55
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 56
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 57
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 58
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 59
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 60
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 61
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 62
Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Bolnavul psihic in oglinda justitiei sociale.docx

Alții au mai descărcat și

Explicarea psihanalitică a agresivității

- În loc de preambul -  Există în viața fiecărui om o carte .. - 1.1. Considerații introductive 1.1.1. Perspective psihologice contemporane1...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Teoria generală a statului și dreptului

Informații generale - Date de identificare a cursului Cursul „ Elemente de teoria generală a statului și dreptului” se adresează studenților din...

Ai nevoie de altceva?