Cetățenia Europeană

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate şi gradul de cercetare. Este în afară de orice dubiu că trăim într-o epocă de adânci şi dinamice transformări, iar construcţia europeană reprezintă o mărturie de netăgăduit a semnificaţiei şi dinamismului fenomenelor cunoscute în ultimii ani. Aşadar, instituţia cetăţeniei europene este un fenomen relativ nou pentru Uniunea Europeană comparativ cu cetăţenia naţională. Astfel, acest fenomen necesită un studiu profund întru elucidarea tuturor aspectelor sale.

După cum afirmă, C.Bârzea, instituţia cetăţeniei europene reprezintă o „provocare” pentru teoria şi practica cetăţeniei. Întrucât, este o cetăţenie supranaţională, care pentru prima dată se raportează la o paletă de valori şi instituţii, şi nu aparţine unui teritoriu, unei culturi şi unui stat naţional. Cetăţenia europeană vine să consolideze construcţia comunităţii politice europene transfrontaliere şi să creeze un spaţiu public comunitar. Din acest punct de vedere cercetarea noului concept de cetăţenie europeană este indispensabil.

Prin cetăţenia europeană se încearcă apropierea Europei ca un tot întreg de fiecare cetăţean sau rezident al Uniunii Europene. Parcurgând o dezvoltare dinamică de la Tratatul de la Maastricht, unde a fost stipulată oficial pentru prima dată această instituţie, până la Tratatul de la Lisabona, unde se conferă noi valenţe acestei instituţii, cetăţenia europeană devine un moment cheie pentru stabilirea unei relaţii mai apropiate dintre Europa şi cetăţeni.

Un fapt care ne demonstrează actualitatea temei investigate este faptul că în Tratatul de la Lisabona această instituţie nu este trecută cu vederea, ci a fost fortificată prin adăugarea unor noi drepturi la cele existente deja.

Pornind de la noţiunea clasică de cetăţenie, care este o legătură între stat şi individ, cetăţenia europeană vine să asigure legătura între poporul european şi Uniunea Europeană – ca personalitate juridică. Totodată consacrarea unei cetăţenii a Uniunii Europene în tratatele de bază aminteşte importanţa acesteia pentru om, ea consolidând personalitatea sa socială, care îi permite să acţioneze fie direct, fie prin împuternicire. Ca această împuternicire să funcţioneze peste frontierele statului este o şansă istorică, căci a constitui o cetăţenie multiplă al cărei rezultat se situează la nivel de un continent este un eveniment care deschide o nouă perioadă pentru istoria omenirii.

Cetăţenia europeană este rezultatul integrării europene şi un răspuns la problemele pe care această integrare le-a adus cu ea. În acelaşi timp, natura specifică a conceptului de cetăţenie europeană se poate vedea în analiza drepturilor specifice, deşi nu dezvăluie natura reală a acestui fenomen. În acest sens cetăţenii din ţările Uniunii Europene au responsabilităţi şi drepturi în viaţa politică a Uniunii Europene. Ei au un rol determinant în dezvoltarea în viitor a acesteia.

Dinamica evoluţiei relaţiilor comunitare şi a vieţii în general este de natură să marcheze o reacţie ştiinţifică, doctrinară la schimbările care se produc în lumea contemporană, conştientizarea şi fundamentarea lor ştiinţifică.

În ceea ce priveşte gradul de investigaţie, am încercat să realizăm o cercetare a literaturii de specialitate din domeniul respectiv, să evidenţiem diversitatea opiniilor şi concepţiilor privind instituţia cetăţeniei europene. Astfel, suportul juridico-doctrinar al cercetării este bazat şi pe lucrările de valoare ale savanţilor jurişti care au studiat domeniul în cauză.

În scopul atingerii obiectivului investigat, urmărind abordarea graduală a problemelor enunţate, în procesul elaborării lucrării a fost selectat materialul doctrinar teoretic, normativ-legislativ, precum şi cel referitor la concepţiile în materia cetăţeniei europene.

În acest sens, dorim să remarcăm următorii autori, care au elaborat monografii, studii de o mare importanţă: Bârzea Cezar, Guyla Fabian, Granrut du Claude, Munteanu Ştefan, Schnapper Dominique, Bachelier Christian, Vrabie Mihaela, Zorgbibe Charles, Martinello Marco, Thatham Allan, Кашкин С.Ю.

Suportul normativ-legislativ constituie tratatele Uniunii Europene(Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Lisabona), convenţii internaţionale, decizii, directive, precum şi jurisprudenţa Uniunii Europene.

De asemenea, au fost studiate publicaţiile din domeniu, din revistele de specialitate: „Legea şi Viaţa”, „Revista Naţională de Drept”, „Revista Română de Drept Comunitar”, „Sfera Politică”.

În ceea ce priveşte gradul de investigaţie a problemei în literatura de specialitate în Republica Moldova constatăm cu regret că sunt lipsă studiile şi monografiile în domeniul cetăţeniei europene, deşi instituţia cetăţeniei naţionale este studiată pe larg de către Arseni A., Suholitco L. Totuşi, sperăm ca în viitorul apropiat să apară şi în literatura autohtonă cercetări în domeniul cetăţeniei europene.

Scopul şi obiectivele lucrării. Uniunea Europeană fiind declarată şi o Europă a cetăţenilor, am avut ca scop studierea instituţiei cetăţeniei europene şi a interdependenţei acesteia cu organismele europene, cu cetăţenia naţională, aceasta prezentând interes atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.

Scopul principal al tezei se referă la analiza detaliată a concepţiilor, ideilor, opiniilor doctrinare ale cercetătorilor în domeniu atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi ale celor din alte state privind: conceptul cetăţeniei europene, evoluţia instituţiei cetăţeniei europene, conţinutul statutului juridic al cetăţeanului european, precum şi noua sa abordare în Tratatul de la Lisabona. Totuşi obiectivul cel mai elocvent este de a conferi o nouă dimensiune acestui fenomen atât novator, cât şi integrator al Uniunii Europene.

Întru realizarea obiectivului menţionat ne propunem a trasa anumite probleme care sunt propulsate de fenomenul european al integrări:

- elucidarea elementelor de bază şi istoricului evoluţiei instituţiei cetăţeniei;

- precizarea valorii şi rolului cetăţeniei europene în procesul de integrare europeană;

- fundamentarea importanţei cetăţeniei europene pentru consolidarea Uniunii Europene;

- analiza drepturilor cetăţeniei europene;

- studierea modalităţilor de protejare a drepturilor cetăţenilor europeni;

- evidenţierea noilor trăsături ale acestei instituţii.

Prin urmare, prezenta lucrare vine să întregească cercetările întreprinse anterior în domeniu, evidenţiind unele tendinţe şi aspecte noi specifice pentru actuala etapă de dezvoltare a comunităţii europene.