Contestatia la Executare

Imagine preview
(5/10 din 2 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Contestatia la Executare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I. Generalitati
1. Sediul materiei 2
2. Definitie si caracteristici 2
3. Natura juridica 5
Capitolul II. Consideratii generale, subiectele si obiectul contestatiei la executare
1. Consideratii generale 6
2. Subiectele 7
3. Obiectul 8
Capitolul III. Natura juridica si competenta de solutionare a contestatiei la executare
1. Natura juridica 11
2. Competenta de solutionare 13
Capitolul IV. Termenul de exercitare si procedura de judecata a contestatiei la executare
1. Termenul de exercitare 16
2. Procedura de judecata 19
3. Efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare 24
Capitolul V. Contestatia la executare in diferite materii
1. Contestatia la executare in materia creantelor fiscale 26
2. Contestatia al executare in materia valorificarii unor active ale statului 27

Extras din document

CONTESTATIA LA EXECUTARE

CAPITOLUL I. GENERALITATI

1. Sediul materiei

Cartea a V –a a Codului de procedura civila este consacrata celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silita, strucuturata in sase capitole si anume: dispozitii generale, urmarirea silita asupra bunurilor mobile, urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini, urmarirea silita asupra bunurilor imobile, eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita, predarea silita a bunurilor si executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face.

In ipoteza in care partea care a cazut in pretentii nu intelege sa suporte, de bunavoie, repercusiunile infrangerii sale si sa respecte si sa execute hotararea judecatoreasca, partea ale carei pretentii au fost admise va putea proceda la urmarirea silita a datornicului sau.

2. Definitie si caracteristici ale executarii silite

Drept urmare, executarea silita, ca cea de-a doua faza procesului civil, reprezinta procedura prin intermediul careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca ori printr-un act executoriu, constrange, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul sau care nu-si executa de bunavoie obligatiile decurgand dintr-un asmenea titlu, de a le aduce la indeplinire, in mod silit.

Referitor la caracteristicile executarii silite, mentionez:

a) Principiul

Principiul este reprezentat de executarea de bunavoie a obligatiei stabilita prin titlul executoriu de catre debitor si numai in masura in care acesta nu-si indeplineste obligatia, se va putea proceda la executarea silita.

b) Titlul executoriu

De regula, titlul in temeiul caruia se efectueaza o executare silita este o hotarare judecatoreasca, care a ramas definitiva sau a devenit irevocabila (art. 376 alin. 1 Cod procedura civila) ori a fost data cu executie vremelnica. Totodata, insa, executarea silita poate incepe si in temeiul unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu (art. 372 Cod procedura civila).

Totodata, insa, executarea silita poate incepe si in temeiul unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu (art.372 C.Proc.Civ).

c) Aspectul de constrangere

Trebuie precizat, in acest context, ca actiunile in justitie urmaresc realizarea dreptului incalcat si reprezinta sanctiunea acestuia, cu exceptia actiunilor in constatare, prin care se urmareste numai stabilirea existentei sau inexistentei unui drept subiectiv si a altor catorva actiuni, in care hotararea ce se obtine nu este susceptibila de executare silita.

Fara aceasta activitate de realizare a dreptului recunoscut in faza judecatii, in ipoteza in care debitorul nu intelege sa respecte dreptul creditorului, dreptul subiectiv civil ar fi iluzoriu si activitatea instantei de judecata inutila. De aceea, legiuitorul a pus la dispozitia persoanelor fizice si juridice mijlocul legal pentru realizarea drepturilor subiective si interesele lor legitime recunoscute si garantate. Tocmai de aceea, se poate conchide ca o particularitate a executarii silite o reprezinta aspectul de constrangere, in vreme ce in faza judecatii primeaza aspectul de protectie.

d) Corelatia dintre interesele particulare si interesul general

O alta caracteristica a executarii silite vizeaza corelatia dintre interesele particulare si interesul general ocrotite deopotriva prin aceasta activitate. Astfel, proscesul civil se declanseaza la cererea persoanei interesate sau a procurorului, in cazurile anume prevazute de lege (art.45 alin.1 C.proc.civ), in vederea acordarii protectiei juridice titularului dreptului subiectiv. Cu toate acestea, desi procesul civil, in ambele sale faze, se infatiseaza ca o chestiune de drept privat, el intereseaza in egala masura atat partile litigante, cat si societatea. Si aceasta intrucat, atingerea adusa drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane constituie, in acelasi timp, o atingere adusa si intereselor societatii prin infranarea ordinii de drept si legalitatii care guverneaza statul de drept.

e) Legalitatea

Iata cum legalitatea apare ca un principiu fundamental, care guverneaza nu numai activitatea instantelor judecatoresti, ci si a organelor de executare, investite de lege in vederea indeplinirii unui serviciu de interes public, respectiv asigurarea executarii hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, in stricta conformitate cu legea.

Un rol deosebit de important in asigurarea legalitatii revine in faza executarii silite instantei de executare care, potrivit art.373 alin.2 C.proc.civ. este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea ar dispune altfel.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contestatia la Executare.doc