Criminalitate informatică

Disertație
10/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 38040
Mărime: 204.22KB (arhivat)
Publicat de: Mariana V.
Puncte necesare: 13

Cuprins

  1. ABREVIERI 4
  2. ASPECTE INTRODUCTIVE 5
  3. CAPITOLUL I 11
  4. DIMENSIUNEA CRIMINALITĂȚII INFORMATICE 11
  5. 1.1. Conceptul de criminalitate informatică. Definiția și noțiunea de criminalitate informatică 11
  6. 1.2.Clasificări ale criminalității informatice 15
  7. 1.3.Clasificări ale infracțiunilor informatice 17
  8. 1.4. Reglementarea juridică națională în materia criminalității informatice 19
  9. 1.5. Definiții. Sistem informatic, date informatice, furnizori de servicii 21
  10. 1.6. Reglementarea juridică a criminalității informatice în Noul Cod penal 24
  11. 1.7. Reglementări juridice la nivel european 26
  12. 1.8. Amenințări și vulnerabilități asupra sistemelor informatice. Moduri de operare ale infractorilor informatici 27
  13. 1.9. Amenințări fundamentale în ceea ce privește securitatea externă 30
  14. 1.9.1. Pericole de tip intrare cunoscută (front door) 30
  15. 1.9.2. Pericole de tipul intrare secretă (back door) 31
  16. 1.9.3. Refuzul serviciului (denial of service) 31
  17. 1.10. Vulnerabilități ale sistemelor informatice 31
  18. 1.11. Amenințări care favorizează săvârșirea infracțiunilor informatice 33
  19. 1.11.1Virușii informatici 33
  20. 1.11.2.Viermii informatici 34
  21. 1.11.3. Atacurile prin parolă 35
  22. 1.11.4Metode de comitere a infracțiunii de fraudă informatică 36
  23. 1.12. Aspecte de ordin social derivate 39
  24. 1.13. Profilul criminal al hackerului 39
  25. CAPITOLUL II 42
  26. ANALIZA JURIDICĂ A INFRACȚIUNILOR INFORMATICE PREVĂZUTE ÎN TITLUL III, INTITULAT ,,PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII INFORMATICE” 42
  27. 2.1.Infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic 42
  28. 2.2.Infracțiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice 44
  29. 2.3. Infracțiunea de alterare a integrității datelor informatice 45
  30. 2.4 Infracțiunea de perturbare a funcționării sistemelor informatice 46
  31. 2.5 Infracțiunea privind operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice 47
  32. 2.6 Infracțiunea de fals informatic 49
  33. 2.7 Infracțiunea de fraudă informatică 51
  34. 2.8 Infracțiunea de pornografle infantilă prin sisteme informatice 52
  35. 2.9. Investigarea infractiunilor informatice. Dreptul de percheziție asupra sistemelor informatice 53
  36. 2.9.1. Aspecte introductive privind investigarea infracțiunilor informatice 53
  37. 2.9.2. Natura probelor digitale 55
  38. 2.9.3. Principii ce stau la baza investigării infracțiunilor informatice 56
  39. 2.9.4. Modele de cercetare criminalistică la fața locului în cazul probelor digitale 57
  40. 2.9.5. Probele digitale 61
  41. 2.9.6. Prelevarea probelor 62
  42. 2.9.7. Criteriul volumului probelor 63
  43. 2.9.8. Criteriul dificultăților de natură tehnică 63
  44. 2.9.9. Procedura ridicării sistemelor informatice 64
  45. 2.9.10. Analiza probelor 66
  46. 2.9.11. Instrumente necesare investigației 67
  47. 2.9.12. Dreptul de percheziție asupra sistemelor informatice 68
  48. CAPITOLUL III 73
  49. MODALITĂȚI DE SĂVÂRȘIRE A INFRACȚIUNILOR CIBERNETICE 73
  50. 3.1.Cadrul general al reglementării penale naționale și internaționale 73
  51. 3.2. Privirea asupra reglementărilor vizând infracțiunile informatice în sistemul juridic românesc 74
  52. 3.2.1. Infracțiuni prevăzute în Legea nr. 365/2002 prin comerțul electronic 74
  53. 3.2.2. Infracțiuni prevăzute în Codul penal. 75
  54. 3.2.3. Alte reglementări privind criminalitatea informatică. 75
  55. 3.3. Privire asupra unor reglementări internaționale vizând criminalitatea din cyber-spațiu 76
  56. 3.3.1. Reglementări la nivelul Uniunii Europene. 76
  57. 3.3.2. Reglementări în legislația Statelor Unite ale Americii 77
  58. 3.4 Modalități de săvârșire a infracțiunilor cibernetice 77
  59. 3.4.1. Moduri de acțiune în atacurile informatice 78
  60. 3.4.2. Considerații privind unele categorii de infracțiuni cibernetice 80
  61. 3.5. Scurte considerații privind autorul infracțiunilor informatice 82
  62. 3.6. Principalele probleme de clarificat în investigarea infracțiunilor informatice 83
  63. 3.6.1 Identificarea obiectelor ce au fost folosite sau au fost destinate să servească la săvârșirea infracțiunii. 83
  64. 3.6.2. Identificarea informațiilor obținute ca rezultat al infracțiunii. 84
  65. 3.6.3. Identificarea hardware-ului ca rezultat al delictului 84
  66. 3.6.4. Identificarea autorului și a circumstanțelor care au favorizat savârșirea faptei. 84
  67. 3.7. Mijloace materiale de probă 85
  68. 3.7.1. Urma electronică. 85
  69. 3.7.2. Informația ca instrument al infracțiunii 85
  70. 3.7.3. Hardware-ul ca probă 86
  71. 3.8. Efectuarea unor acte de urmărire penală 87
  72. 3.8.1. Percheziția calculatoarelor 87
  73. 3.8.1.1. Descrierea locului ce trebuie percheziționat. 87
  74. 3.8.1.2. Descrierea obiectelor sau aparaturii care trebuie percheziționate și ridicate. 87
  75. 3.8.2. Constatarea infracțiunii flagrante. 88
  76. 3.9. Particularități privind cercetarea la fața locului a infracțiunilor informatice 88
  77. 3.9.1. Aspecte generale 88
  78. 3.9.2. Particularități privind înregistrări de date referitoare la activități cibernetice 89
  79. 3.9.3. Situația fișierelor criptate 90
  80. 3.9.4. Ridicarea computerelor de la fața locului 90
  81. 3.9.5. Ridicarea și transportarea hardware-ului și a documentelor în vederea cercetării ststemului în laborator 91
  82. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 93
  83. BIBLIOGRAFIE 97

Extras din disertație

ASPECTE INTRODUCTIVE

Evoluția științifică la care asistăm în prezent, explozia informațională din toate domeniile, complexitatea ridicată a anumitor domenii ce prezintă interes pentru știința criminalistică, dar și schimbarea radicală a realităților sociale într-un timp foarte rapid fac dificilă integrarea în spațiul social a unor direcții de cercetare standardizate. Dificultatea rezidă din evoluția foarte rapidă a mijloacelor de operare pe care le folosesc infractorii,din nivelul de avansare a tehnologiei electronice, dar și din cauza discrepanțelor socio-economice accentuate la care asistăm. Dacă acum aproximativ o jumătate de secol socialiștii din domeniul tehnologiei electronice pășeau rapid în crearea primelor suporturi de memorie pe disc, străbunicul hard-disk-ului, de o capacitate infimă ca spațiu de stocare comparativ mediile electronice de stocare actuală, în prezent putem spune că ceea ce acum jumătate de secol părea a fi o ficțiune, astăzi este o realitate socială. Relația om-tehnologie devine inseparabilă, omul ca ființă socială fiind dependent categoric de noile tehnologii.

În prezent criminalitatea informatică ocupă un loc important, poate chiar primul în lista priorităților criminalislice și criminologice actuale, fiind un fenomen cu o expansiune fulminantă la nivel atât național, cât și internațional.

Ușurința cu care poate fi manevrat un computer, dar și lacunele reglementărilor juridice oferă utilizalorilor de Internet posibilitatea de acces la o diferită gamă de instrumente de acces neautorizat și atac informatic. Cel mai grav fapt este că majoritatea instrumentelor de atac informatic sau acces neautorizat sunt disponibile pentru descărcare gratuită în marea majoritate a cazurilor, fapt ce creează pentru societatea modernă globală noi amenințări, noi pericole sociale iminente ce necesită pregătirea temeinică a unor specialiști în domeniul prevenirii infracționalității informatice, cât și o adaptabilitate în timp a acestora la evoluția tehnologică din domeniul informatic.

În mare parte, majoritatea infracțiunilor informatice își au baza în vulnerabilitățile sistemelor informatice.

Majoritatea infracțiunilor săvârșite în domeniul informatic se realizează prin intermediul unei rețele unde există diferite conexiuni între diferite sisteme de calcul. Marea greșeală în interpretarea sistemelor de rețele este aceea că este confundată cu rețeaua Internet, însă o rețea de calculatoare poate exista independent, fără a fi conectată la internet, fapt ce conferă situației de fapt, în ceea ce privește o eventuală cercetare criminalistică o diferită perspectivă.

Când se face referire la rețeaua globală Internet ne referim la totalitatea computerelor interconectate cu diferite sisteme de calcul la nivel mondial, iar când ne referim la o rețea de calculatoare de sine stătătoare ne referim la intranet. Toate computerele și sistemele computerizate interconectate din rețeaua Internet respectă anumite reguli conform protocoalelor de comunicare TCP (Transmission Control Protocol) și IP (Internet Protocol) și sunt întâlnite în sistemele informatice în formula TCP/IP.

Spațiul cibernetic nu trebuie confundat cu Internetul real (ca rețea), ci trebuie privit ca însumând aspectele psihologice și sociale pe care i le conferă, prin utilizare, psihicul uman individual și societatea în ansamblu. Acesta cuprinde, prin urrnare, identitățile și obiectele care există în rețele de computere folosite de indivizii umani în diverse scopuri .

Deși majoritatea sistemelor de rețele intranet sunt la rândul lor conectate prin intermediul marii rețele Internet există și situația când rețele de tipul prim menționat nu sunt conectate celei de a doua.

După cum a fost menționat, din punct de vedere al cercetării criminalistice, relevanța criminalistică reiese din cercetarea propriu-zisă a perimetrului infracțional. Din punct de vedere criminalistic interesează această problemă deoarece în cazul în care suntem în prezența unei infracțiuni săvârșite prin intermediul rețelei Internet, computerul folosit pentru săvârșirea infracțiunii, indiferent de tipul infracțiunii informatice, se poate afla într-un stat, iar computerul victimă sau sistemul informatic prejudicial într-un altul.

În cazul unei rețele informatice de tip intranet perimetrul infracțional este de obicei limitat, fapt ce conferă un timp de cercetare mai scurt, fiind prezentă o cercetare criminalistică optimă, unde probele digitale sau în legătură cu infracțiunea de tip informatic ajung a fi transpuse în diferite acte de cercetare judiciară pentru a servi justiției cu celeritate.

Terminologia cuvântului Internet provine din alăturarea parțială a două cuvinte ce provin din limba engleză, și anume, interconnected care înseamnă interconectat și network care are ințelesul de rețea, din care rezultă cuvântul tot de proveniență engleză Internet(Inter-net). Internetul reprezintă o rețea mondială omogenă de interconexiuni între diferite sisteme informatice mai mult sau mai puțin complexe.

Bibliografie

1. Amza T., și C.-P. Amza, Criminalitatea informațională, Ed. Lumina Lex, București, 2001.

2. Amza T., și C.-P. Amza, Criminalitatea informatică, Ed. Lumina Lex, București, 2003.

3. Amza, T., C.-P. Amza, Crimmalitatea informatică, Ed. Lumina Lex, București, 2003.

4. Antoniu, G., Infracțiuni în legătură cu folosirea calculatoarelor în Rev. Studii de drept românesc nr. 3/1992, București.

5. Bereheșan, V., Cercetarea penală - Criminalistică -teorie și practică - Îndrumar complet de cercetare penală, ed. a II-a revăzută și adăugită; Editura și Tipografia Icar, București, 2002.

6. Coslescu, I., Introducere în informatică, curs condensat, ediția a III-a, Universitatea din București, 2002.

7. Dogaru, O., Particularități criminologice ale criminalității informatice, Revista de Investigare a criminalității, Anul V, nr. 1/2012,editată de Ed. Universul Juridic.

8. Dumbravă, D., Agresiunile în spațiul cibernetic, Revista Română de Studii de Inteligence nr. 6/2011.

9. Gâf-Deac, I.I., Noile orizonturi juridice și globalizarea, Ed. Infomin, Deva, 2002.

10. Gercke, M., Understanding cybercrime - A Guide For developing countries, ITU - Inlernational Telecomunication Union (ITU), ICT Applications and Cybersecurity Division - Policies and Strategics Departament - Bureau for Telecomunications Union, Place des Nations, 1211 Geneva 20, Elveția.

11. Giurea, L., O. Vară, Conexiunea dintre traficul de droguri și noile tehnologii, Revista de investigare a criminalității nr. 5/2010, editată de Ed. Universul Juridic.

12. Gordon, S., R. Ford, On the definition and classification of cybercrime. Journal in Computer Virology, Ed. Springer, 2016.

13. Grofu, N., Percheziția - Activitate desfășurată în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, săvârșite prin intermediul unui sistem informatic, Revista Română de dreptul proprietății intelectuale.

14. Hallberg, Bruce(expert în rețele informatice); Rețele de calculatoare; Ghidul începătorului; Rosetti Educațional; Realizat de imprimeria Arta Grafică SA; București; 2006.

15. Handbook of Identity - related Crime; UNODC - United Nations Office on Drugs and Crime, aprilie 2011 Biroul Națiunilor Unite Viena.

16. Hanga, Vl., Dreptul și calculatoarele, Ed. Academiei, București, 1991.

17. În acest sens V.V. Patriciu, I. Vasiu, Ș.G. Patriciu, Internetul și dreptul, Ed. All Beck, București, 1999.

18. Ivan, I., D. Milodin, C. Sbora, în revista Economie teoretică și aplicată, Nonsecuritatea - premisă a criminalității informatice, vol. 19; Ed. ASF., 2012.

19. Kovesi, L.C., S. Finta, Încadrarea juridică a unor fapte de fraudă informatică, în Dreptul nr. 12/2006.

20. Laurențiu, G., Percheziția sistemelor informatice, Academia de Poliție “Al. I. Cuza”, 2017.

21. Mihai, I.-C., G. Todoran, Studiii privind evoluția atacurilor informatice. Pro Patria Lex; Revistă de studii și cercetări juridice, volumul X, nr. 1/2012.

22. Moise, A.C., Investigarea Criminalistică a infracțiunilor informatice, în Dreptul nr. 4/2009.

23. Moise, A.C., Metrodologia investigării criminalistice a infracțiunilor informatice, Ed. Universul Juridic, București, 2011.

24. Neacșu, D., Buletinul Național al Universității Naționale de Apărare Carol I nr. 3, 2012, Riscuri, amenințări și vulnerabilități de natură informațională asupra domenialui militar.Tendințe și orientări ale politicilor de apărare în era informațiilor, Central and Eastern European Online Library.

25. Nolan, R., C. O'Sullivan, J. Branson, C. Waits, First Responders Guide to Computer Forensics, CERT Training and Education, Handbook. 2005, Carnegie Mellon Software Engineering Institute.

...

Preview document

Criminalitate informatică - Pagina 1
Criminalitate informatică - Pagina 2
Criminalitate informatică - Pagina 3
Criminalitate informatică - Pagina 4
Criminalitate informatică - Pagina 5
Criminalitate informatică - Pagina 6
Criminalitate informatică - Pagina 7
Criminalitate informatică - Pagina 8
Criminalitate informatică - Pagina 9
Criminalitate informatică - Pagina 10
Criminalitate informatică - Pagina 11
Criminalitate informatică - Pagina 12
Criminalitate informatică - Pagina 13
Criminalitate informatică - Pagina 14
Criminalitate informatică - Pagina 15
Criminalitate informatică - Pagina 16
Criminalitate informatică - Pagina 17
Criminalitate informatică - Pagina 18
Criminalitate informatică - Pagina 19
Criminalitate informatică - Pagina 20
Criminalitate informatică - Pagina 21
Criminalitate informatică - Pagina 22
Criminalitate informatică - Pagina 23
Criminalitate informatică - Pagina 24
Criminalitate informatică - Pagina 25
Criminalitate informatică - Pagina 26
Criminalitate informatică - Pagina 27
Criminalitate informatică - Pagina 28
Criminalitate informatică - Pagina 29
Criminalitate informatică - Pagina 30
Criminalitate informatică - Pagina 31
Criminalitate informatică - Pagina 32
Criminalitate informatică - Pagina 33
Criminalitate informatică - Pagina 34
Criminalitate informatică - Pagina 35
Criminalitate informatică - Pagina 36
Criminalitate informatică - Pagina 37
Criminalitate informatică - Pagina 38
Criminalitate informatică - Pagina 39
Criminalitate informatică - Pagina 40
Criminalitate informatică - Pagina 41
Criminalitate informatică - Pagina 42
Criminalitate informatică - Pagina 43
Criminalitate informatică - Pagina 44
Criminalitate informatică - Pagina 45
Criminalitate informatică - Pagina 46
Criminalitate informatică - Pagina 47
Criminalitate informatică - Pagina 48
Criminalitate informatică - Pagina 49
Criminalitate informatică - Pagina 50
Criminalitate informatică - Pagina 51
Criminalitate informatică - Pagina 52
Criminalitate informatică - Pagina 53
Criminalitate informatică - Pagina 54
Criminalitate informatică - Pagina 55
Criminalitate informatică - Pagina 56
Criminalitate informatică - Pagina 57
Criminalitate informatică - Pagina 58
Criminalitate informatică - Pagina 59
Criminalitate informatică - Pagina 60
Criminalitate informatică - Pagina 61
Criminalitate informatică - Pagina 62
Criminalitate informatică - Pagina 63
Criminalitate informatică - Pagina 64
Criminalitate informatică - Pagina 65
Criminalitate informatică - Pagina 66
Criminalitate informatică - Pagina 67
Criminalitate informatică - Pagina 68
Criminalitate informatică - Pagina 69
Criminalitate informatică - Pagina 70
Criminalitate informatică - Pagina 71
Criminalitate informatică - Pagina 72
Criminalitate informatică - Pagina 73
Criminalitate informatică - Pagina 74
Criminalitate informatică - Pagina 75
Criminalitate informatică - Pagina 76
Criminalitate informatică - Pagina 77
Criminalitate informatică - Pagina 78
Criminalitate informatică - Pagina 79
Criminalitate informatică - Pagina 80
Criminalitate informatică - Pagina 81
Criminalitate informatică - Pagina 82
Criminalitate informatică - Pagina 83
Criminalitate informatică - Pagina 84
Criminalitate informatică - Pagina 85
Criminalitate informatică - Pagina 86
Criminalitate informatică - Pagina 87
Criminalitate informatică - Pagina 88
Criminalitate informatică - Pagina 89
Criminalitate informatică - Pagina 90
Criminalitate informatică - Pagina 91
Criminalitate informatică - Pagina 92
Criminalitate informatică - Pagina 93
Criminalitate informatică - Pagina 94
Criminalitate informatică - Pagina 95
Criminalitate informatică - Pagina 96
Criminalitate informatică - Pagina 97
Criminalitate informatică - Pagina 98
Criminalitate informatică - Pagina 99
Criminalitate informatică - Pagina 100
Criminalitate informatică - Pagina 101

Conținut arhivă zip

  • Criminalitate informatica.docx

Alții au mai descărcat și

Criminologie - criminalitatea informatică

“Empires of the future are Empires of the Mind” WINSTON CHURCHIL INTRODUCERE Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Infracțiuni de fals. falsul intelectual

PREFAŢĂ Infracţiunile de fals constituie o categorie bine particularizată şi extrem de variată în sfera vastă a faptelor socotite socialmente...

Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor...

Spionajul în Legislația Penală

INTRODUCERE Actualitatea temei: Spionajul este o infrcțiune care nu poate fi ignorată. Considerată cea mai veche meserie din lume, este o...

Frauda Electronică

Introducere În România, putem vorbi despre noi infracţiuni - cum sunt cele informatice - care au luat o deosebită amploare în ultima perioadă,...

Prevenirea și Combaterea Criminalității Informatice

Amploarea fenomenului informatic si,din pacate,o data cu acesta si a infractiunilor a necesitat o initiativa ferma in sensul elaborarii unor masuri...

Accesul Ilegal la un Sistem Informatic

I. INTERNETUL ŞI CRIMINALITATEA INFORMATICĂ Anii de apariţie ai Internet-ului trebuie căutaţi la mijlocul anilor 1960, când Departamentul de...

Criminalitatea Informatică

I.Introducere Internetul reprezintă un mediu extrem de favorabil pentru infractori. Deplasarea criminalității informatice pe terenul Internetului...

Te-ar putea interesa și

Criminologie - criminalitatea informatică

“Empires of the future are Empires of the Mind” WINSTON CHURCHIL INTRODUCERE Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Aspecte privind criminalitatea informatică și economico financiară

I. ANALIZA CRIMINALITĂŢII INFORMATICE, ECONOMICO- FINANCIARĂ ŞI CIBERNETICĂ Nu există, până în prezent, o definiţie a criminalităţii...

Combaterea infracționalității informatice în România

INTRODUCERE Reţelele de comunicaţii electronice şi sistemele informatice au devenit o parte esenţiala din viaţa de zi cu zi a oamenilor, tinzând...

Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor...

Infracționalitatea în domeniul informatic

Introducere Începutul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se desfăşoară în statele puternic dezvoltate din...

Criminalitatea informatică

Criminalitatea informatica reprezinta un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent în mass-media. Un studiu indica faptul ca teama de...

Criminalitatea și Terorismul Informaticii

I. Criminalitatea informatică Criminalitatea informatică reprezintă un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent în mass-media. Un...

Prevenirea și Combaterea Criminalității Informatice

Amploarea fenomenului informatic si,din pacate,o data cu acesta si a infractiunilor a necesitat o initiativa ferma in sensul elaborarii unor masuri...

Ai nevoie de altceva?