Curtea Penala Internatională

Disertație
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 25136
Mărime: 95.82KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
a fost prezentata disertatie la Univ Spiru Haret

Cuprins

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1 NECESITATEA UNEI JURISDICŢII PENALE INTERNAŢIONALE

Capitolul 2 INSTANȚE PENALE INTERNAŢIONALE SPECIALE

2.1. Tribunalele militare de la Nurenberg și Tokio

2.2. Tribunalul militar pentru fosta Yugoslavie

2.3. Tribunalul militar pentru Ruanda

Capitolul 3 CURTEA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ

3.1. Prezentare generală

3.2. organizare, funcţionare și componență

3.3. Competenţa

3.3.1. Competenţa ratione loci

3.3.2.Competenţa ratione temporis

3.3.3. Competenţa ratione personae

3.3.4. Competenţa ratione materiae

3.4. Crime ce ţin de competenţa curţii penale internaţionale

- 3.4.1 Genocidul

- 3.4.2. Crimele împotriva umanității

- 3.4.3.Crime de război împotriva persoanelor și bunurilor protejate

3.5. Procedura în fața curții (scurtă prezentare)

4. CONCLUZII

Extras din document

Capitolul 1

NECESITATEA UNEI JURISDICŢII PENALE INTERNAŢIONALE

Progresele notabile pe care dreptul internațional penal le-a realizat în ultimul secol în domeniul incriminării celor mai grave fapte penale cu caracter internațional nu au fost însoțite și de realizări corespunzătoare pe planul creării unor instituții judiciare internaționale, care să pună în aplicare normele de drept material consacrate.

În lipsa unei asemenea jurisdicții penale, sancționarea infracțiunilor internaționale continuă să fie realizabilă, cu unele excepții limitate și conjucturale, în cadrul național, de către instanțele penale ale fiecărui stat. Convențiile internaționale prin care se incriminează anumite fapte penale cuprind prevederi potrivit cărora statele părți se angajează,în conformitate cu principiul aut dedere aut judicare , să caute pe autorii respectivelor infracțiuni și să-i pedepsească penal indiferent de cetățenia acestora sau a victemelor lor, ori de locul unde au fost comise faptele sau ,în cazul în care nu consideră necesar sau posibil să o facă,să-i extrădeze unui alt stat interesat,precum și să coopereze între ele,astfel ca aceștia să nu rămână nepedepsiți,ele exercitând în acest mod o competență universală cu caracter alternativ.

Convențiile internaționale respective nu stabilesc,însă,și reguli de drept judiciar sau procedural,în afara unor dispoziții destul de sumare referitoare la obligația respectării de către instanțele judecătorești naționale a garanțiilor procesuale general recunoscute și comune legislației penale a statelor civilizate.

În baza convențiilor internaționale care asigură protecția umanitară a victimilor conflictelor armate,statele contractante s-au angajat să ia toate măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru reprimarea infracțiunilor grave,cu caracter de crime internaționale ,definite în cuprinsul acestora.

Astfel, Convențiile de la Geneva din 1949 (art.49 al Convenției I,art.50 al Convenției a II-a, art.105-108 și 129 ale Convenției a III-a și art.146 al Convenției a IV-a), Protocolul I adițional la aceste convenții, încheiat în 1977 (art.85,paragraful 1), ca și Convenția de la Geneva din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat(art.28) impun statelor semnatare, trei categorii de obligații: de a incrimina în legislația lor națională fapte grave de încălcare a regulilor umanitare, de a sancționa persoanele care comit infracțiuni de această natură și de a asigura anumite garanții de ordin procedural pentru inculpați, referitoare la judecată, dreptul de apărare, căile de recurs sau executarea pedepselor.

Asemenea obligații sunt asumate de către statele părți și în cuprinsul convențiilor internaționale referitoare la reprimarea altor infracțiuni internaționale,cum ar fi genocidul (art.V al Convenției din 1948), terorismul (art.1 al Convenției din 1937), traficul de stupefiante (art.36 al Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961).

Potrivit legislației interne a statelor, judecarea infracțiunilor de drept internațional penal este încredințată în general, instanțelor militare, acolo unde acestea există, când este vorba de crimele contra păcii și securității omenirii sau de crimele de război, și instanțelor civile în cazul celorlalte infracțiuni, acestea din urmă fiind fie instanțele ordinare, fie tribunale specializate (pentru genocid sau pentru terorism,de exemplu).

Sancționarea potrivit jurisdicției naționale a infracțiunilor incriminate prin convenții internaționale constituie o modalitate juridică necesară în actualul stadiu de dezvoltare a relațiilor internaționale, dar nu și suficientă.Practica judiciară a dovedit că lipsa unei jurisdicții internaționale permanente și imparțiale,competentă să judece toate infracțiunile cu caracter internațional , astfel cum acestea sunt definite și caracterizate prin convențiile respective, constituie o lacună majoră a dreptului internațional actual, cu consecințe extrem de defavorabile pentru comunitatea internațională în efortul tot mai organizat al acesteia de a controla fenomenul infracțional și a sancționa pe cei ce încalcă legalitatea internațională.

Dacă în cazul infracțiunilor săvârșite de către persoane particulare acest inconvenient este în parte limitat prin formele de colaborare internațională instituționalizate în cuprinsul convențiilor (asistența judiciară,extrădarea ,comisiile rogatorii etc.) în cazul celorlalte crime, care constituie cele mai grave încălcări ale dreptului internațional, posibilitatea ca faptele să fie pedepsite de către tribunalele naționale este redusă, dacă nu iluzorie, deoarece asemenea infracțiuni sunt cel mai adesea inspirate sau ordonate de către guvernele statelor, adevărații lor autori nefiind persoanele particulare.

Este aproape de neconceput ca pentru crimele contra păcii, violările aduse angajamentelor internaționale sau crime împotriva umanității, inclusiv genocidul, statele care patronează asemenea fapte, chiar dacă din umbră , să-și dea acordul ca executanții propriilor ordine să fie aduși în fața propriilor lor tribunale pentru a fi condamnați.

În ce privește crimele de război, s-a constatat că urmărirea efectivă a autorilor acestora , exceptând situațiile din timpul celui de al doilea război mondial, s-a făcut pe plan național numai în situații marginale, cum sunt:

a) În caz de schimbare a regimului politic în teritoriul unui stat,care a favorizat o

punere sub acuzare generală a deținătorilor puterii în timpul regimului advers (Argentina în 1976-1983, Bangladesh în 1971, Angola în 1976, Cambodgia în 1975-1978, Nicaragua în 1971-1981);

b) În cazuri de acte individuale, fără interes pentru operațiile militare (SUA în

Vietnam în 1965-1971, Olanda în Indonezia în 1949, Belgia în Republica Democrată Congo în 1965);

c) Când controlul asupra extinderii conflictului armat pe teritoriul național a

impus-o (Israelul,în 1956);

d) Când opinia publică, alertată de mass-media,e exercitat presiuni politice asupra

guvernului (Afacerea May Lay în SUA, în 1968)

Crearea unei jurisdicții penale internaționale apare astfel ca indispensabilă

pentru ca incriminarea infracțiunilor internaționale să nu rămână un simplu demers teoretic și pentru a se evita ca sancționarea celor ce încalcă legea internațională să depindă în cea mai mare parte de guvernele unor state care inspiră sau patronează asemeanea încălcări ori de interese politice conjucturale,exterioare actului de justiție.Ea condiționează într-o anumită măsură existența însăși a dreptului internațional penal și realizarea justiției penale internaționale.

Preview document

Curtea Penala Internatională - Pagina 1
Curtea Penala Internatională - Pagina 2
Curtea Penala Internatională - Pagina 3
Curtea Penala Internatională - Pagina 4
Curtea Penala Internatională - Pagina 5
Curtea Penala Internatională - Pagina 6
Curtea Penala Internatională - Pagina 7
Curtea Penala Internatională - Pagina 8
Curtea Penala Internatională - Pagina 9
Curtea Penala Internatională - Pagina 10
Curtea Penala Internatională - Pagina 11
Curtea Penala Internatională - Pagina 12
Curtea Penala Internatională - Pagina 13
Curtea Penala Internatională - Pagina 14
Curtea Penala Internatională - Pagina 15
Curtea Penala Internatională - Pagina 16
Curtea Penala Internatională - Pagina 17
Curtea Penala Internatională - Pagina 18
Curtea Penala Internatională - Pagina 19
Curtea Penala Internatională - Pagina 20
Curtea Penala Internatională - Pagina 21
Curtea Penala Internatională - Pagina 22
Curtea Penala Internatională - Pagina 23
Curtea Penala Internatională - Pagina 24
Curtea Penala Internatională - Pagina 25
Curtea Penala Internatională - Pagina 26
Curtea Penala Internatională - Pagina 27
Curtea Penala Internatională - Pagina 28
Curtea Penala Internatională - Pagina 29
Curtea Penala Internatională - Pagina 30
Curtea Penala Internatională - Pagina 31
Curtea Penala Internatională - Pagina 32
Curtea Penala Internatională - Pagina 33
Curtea Penala Internatională - Pagina 34
Curtea Penala Internatională - Pagina 35
Curtea Penala Internatională - Pagina 36
Curtea Penala Internatională - Pagina 37
Curtea Penala Internatională - Pagina 38
Curtea Penala Internatională - Pagina 39
Curtea Penala Internatională - Pagina 40
Curtea Penala Internatională - Pagina 41
Curtea Penala Internatională - Pagina 42
Curtea Penala Internatională - Pagina 43
Curtea Penala Internatională - Pagina 44
Curtea Penala Internatională - Pagina 45
Curtea Penala Internatională - Pagina 46
Curtea Penala Internatională - Pagina 47
Curtea Penala Internatională - Pagina 48
Curtea Penala Internatională - Pagina 49
Curtea Penala Internatională - Pagina 50
Curtea Penala Internatională - Pagina 51
Curtea Penala Internatională - Pagina 52
Curtea Penala Internatională - Pagina 53
Curtea Penala Internatională - Pagina 54
Curtea Penala Internatională - Pagina 55
Curtea Penala Internatională - Pagina 56
Curtea Penala Internatională - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Curtea Penala Internationala.doc

Alții au mai descărcat și

Investigarea fraudelor - prevenirea și combaterea finanțării terorismului

INTRODUCERE Terorismul este un fenomen complex şi contradictoriu, manifestându-se încă din timpurile cele mai străvechi, prin atentate la viaţa...

Aspecte teoretice și practice referitoare la infracțiunea de spionaj

Argumentum Lucrarea de faţă tratează infracţiunea de spionaj în dreptul penal român, plecând de la convingerea că această faptă reprezintă o mare...

Terorismul

INTRODUCERE Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia terorii exercitată de legiunile romane asupra populaţiilor...

Rolul organizațiilor internaționale în managementul crizelor

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei cercetate. Într-o lume a interdependenţelor tot mai accentuate şi a globalizării, organizaţiile internationale s-au...

Organizarea și funcționarea direcției de invesrigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism

Violența, teroarea și frica sunt tot mai des și mai profund desiminate în conștientul oamenilor. În prezent, societatea în care trăim deși se...

Terorismul Internațional

INTRODUCERE Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză...

Carta Internațională a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Alegerea unei teme cum este Carta Internaţională a Drepturilor Omului mi se pare a fi firească în contextul actual, aici referindu-mă...

Drepturile omului și mecanismele europene de protecție a drepturilor omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Te-ar putea interesa și

Rolul Instantelor Judiciare si de Arbitraj Internationale in Dreptul International Public

CONSIDERATII GENERALE 1.Notiunea de instanta internationala “Era necesar”, asa s-a considerat; pentru ca sunt prea multe state care...

Cadrul Legislativ și Măsurile Adoptate de România pentru Combaterea Infracțiunilor Internaționale

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare în toate domeniile economico-sociale, a gândirii şi a modului...

Răspunderea Internațională a Statelor pentru Încălcarea Normelor de Drept Internațional Umanitar

INTRODUCERE Dreptul internaţional umanitar, cunoscut şi sub denumirea ,,dreptul conflictelor armate” sau ,,dreptul războiului”, are drept scop...

Curtea Penală Internațională

CURTEA PENALA INTERNATIONALA Crearea si dezvoltarea unei justitii penale internationale a fost una din preocuparile constante ale comunitatii...

Curtea Penala Internationala

CURTEA PENALA INTERNATIONALA Curtea Penala Internationala (numita uneori si Tribunalul Penal International) este o curte de justitie...

Curtea Penală Internațională

Întroducere Într-o lume în care valorile democrației sunt pe cale să se generalizeze, instituțiile naționale și internaționale indiferent de modul...

Curtea Penală Internațională

1. Istoric C.P.I. a fost creată ca instituţie jurisdictională permanentă, cu o competenţă obligatorie pentru statele-parţi la Statutul acesteia....

Rolul organizațiilor nonguvernamentale în dreptul internațional public

TEMĂ DE CONTROL (TC): Rolul organizațiilor nonguvernamentale în dreptul internațional public. Cooperarea dintre statele comunității...

Ai nevoie de altceva?