Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 30868
Mărime: 633.91KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Neculai Bobica
Lucrare de disertatie sustinuta la finalul cursurilor de masterat "Drep si admnistratie publica europeana", disciplina Deontologia functiei publice

Cuprins

1. Filosofia kantiană . pag. 4

2. Viaţa şi opera lui Immanuel Kant . pag. 5

3. Sursele eticii kantiene . pag. 7

4. Sistemul filosofiei kantiene . pag. 11

5. Datoria . pag. 14

5.1. Ideea de datorie în filosofia antică . pag. 16

5.2. Datoria morală în eticile religioase . pag. 16

5.3. Kant şi modelul absolutist al datoriei morale laice . pag. 17

5.4. Datorii faţă de sine şi faţă de ceilalţi . pag. 24

5.5. Etica datoriei . pag. 26

6. Imperativul categoric . pag. 30

6.1. Antinomia libertăţii . pag. 30

6.2. Eul transcedental . pag. 34

6.3. Problema raţiunii practice . pag. 36

6.4. Autonomia voinţei . pag. 37

6.5. Dificultăţi metafizice . pag. 39

6.6. Imperative ipotetice şi categorice . pag. 40

6.7. Imperativul categoric . pag. 42

6.8. Intuiţii morale . pag. 44

6.9. Moralitatea şi eul . pag. 48

6.10. Obiectivitatea moralei . pag. 49

6.11. Viaţa morală . pag. 50

7. Rigorismul moralei kantiene . pag. 51

8. Kant şi neo-kantianismul . pag. 58

9. Concluzii . pag. 64

Bibliografie . pag. 66

Extras din document

ETICA DATORIEI ÎN CONCEPŢIA LUI IMMANUEL KANT

1. FILOSOFIA KANTIANĂ

Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: « ce este existenţa ? »; « care este raportul dintre existenţa subiectivă şi cea obiectivă ? »; « cum se constituie valoarea de adevăr şi bine, frumos şi dreptate ? »; « care sunt cauzele nefericirii omului pe pământ ? »; « ce este fericirea ? ». În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând să dea răspunsuri, filosofia vizând raportul omului cu lumea, cu existenţa. Filosofia încearcă să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea situaţiile obişnuite şi cele limită. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul omului, îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea.

Filosofia îl ajută pe om să stabilească în cunoştinţă de cauză de ce oamenii optează pentru anumite ralieri. Filosofia îl ajută pe om să se cunoască pe sine, să-şi formeze o conştiinţă de sine, care sunt propriile sale ralieri, dar raportată la realitatea socială, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este conştiinţa respectului pentru ceilalţi alături de care trăieşte.

Gândirea modernă s-a dezvoltat din surse variate, aducând la o formă conştientă toate motivele culturii europene în care se află adânc înrădăcinată. Chiar dacă din toate aceste surse răzbate ideea autonomizării interne a cunoaşterii, e de la sine înţeles că fiecare mişcare îşi epuizează forţele vitale şi abia apoi se arată în întreaga sa individualitate.

Natura lucrurilor şi ansamblul vieţii spirituale au condus la interferenţa orientărilor în diverse moduri, iar spiritele excepţionale de pretutindeni au cercetat şi consolidat acestă interferenţă. Însă mai înainte a fost necesară prelucrarea amănunţită şi sistematizarea treptată a ideilor existente, fapt realizat în timpul iluminismului, pentru a se putea naşte un spirit care să cuprindă structura internă a ansamblului lor într-un sistem totalizant. Acest spirit este Kant.

Importanţa sa istorică constă în aceea că în el se concentrează, în vederea unei unităţi vii, tot ceea ce gândirea modernă realizase anterior în domeniul principiilor directoare, iar, pe de altă parte, în faptul că toate firele gândirii moderne, după ce au trecut prin examinarea atentă a învăţăturii sale, au ieşit într-o formă modificată. Forţa uriaşă pe care Kant a execitat-o asupra gândirii filozofice a timpului său e posibil să se datoreze în cea mai mare parte orizontului său spiritual şi siguranţei cu care a ştiut să vadă raportul exact dintre aproape şi departe, din perspectiva propriului punct de vedere. Nu există vreo problemă a filozofiei moderne pe care el să nu o fi tratat, fie şi ocazional, şi a cărei soluţie să nu poarte amprenta spiritului său.

Această universalitate constituie doar cadrul extern, şi nu miezul măreţiei sale. Aceasta constă în energia uimitoare cu care Kant a reuşit să aducă abundenţa de idei la o înţelegere unitară şi să o prelucreze. El se dovedeşte a fi cel mai mare filozof al iluminismului şi totodată reprezentantul ei deplin. Fiecare idee a sa stă în relaţie cu celelalte şi astfel se creează o nouă unitate a întregului.

Filosofia kantiană se ridică deasupra oricărei limitări care a caracterizat iluminismul în orientările sale individuale şi inaugurează o nouă perioadă, opusă parţial iluminismului, a gândirii germane şi, în context mai larg, a gândirii europene. Filozofia lui Kant reprezintă încheierea mişcării iluministe şi tocmai de aceea împlinirea şi totodată depăşirea iluminismului.

Ceea ce însufleţeşte întrega filozofie kantiană e credinţa de neclintit în puterea raţiunii, iar acestă credinţă nu este o convingere teoretică, ci depăşeşte din capul locului domeniul funcţiunii teoretice, originând în raţiunea morală a speciei umane. Din acest punct central care un a fost acela al unui gând pur teoretic, ci al unei convingeri personale trebuie privită doctrina kantiană pentru a o înţelege în totalitate şi a o preţui. În aceasta constă şi adevărata sa relaţie cu iluminismul. Ele au în comun străduinţa de a păstra locul raţiunii şi de a-i asigura primatul atât în domeniul lucrurilor sensibile, cât şi în cel al umanului şi supraumanului.

Punctul central al filosofiei lui Kant îl constituie, deci, personalitatea sa. Dintre toţi marii gânditori, el este dovada vie că istoria filosofiei un este o curgere uniformă de necesităţi abstracte, similară desfăşurării unui fir la războiul de ţesut, ci un loc de întâlnire al gânditorilor, dar şi că, prin fiecare sistem important, avem înaintea noastră, într-o concentrare individuală, puterile ideatice ce schimbă lumea.

2. VIAŢA ŞI OPERA LUI IMMANUEL KANT

Destinul celor mari este singurătatea. În această privinţă rareori viaţa unei personalităţi a constituit o dovadă mai grăitoare decât cea alui Kant. Născut la periferia vieţii culturale germane şi menţinut în cercul îngust al locurilor natale până la sfârşitul vieţii, el un a avut niciodată fericirea care-i revine geniului în contact cu spirite asemeni lui. Nici măcar în timpul şcolii nu a fost sub protecţia vreunui om important, iar dintre îndemnurile pe care le-a primit în dezvoltarea sa nu e nici unul de o importanţă hotărâtoare. Cu atât mai importantă e evidenţierea sa în acest context. Pregătirea individuală a spiritului său e evidentă chiar şi atunci când influenţa unor mari filosofi precum Leibniz şi Hume a intervenit hotărâtor în evoluţia sa. Şi astfel în opera lui Kant se simte respiraţia proaspătă a originalităţii. Din perspectiva solitudinii sale, el creează într-o formă originală gândurile care au animat epoca şi oferă dovada că lumea poate fi cunoscută fără să fie văzută, dacă o porţi în tine.

Immanuel Kant se naşte la 22 aprilie 1724 la Königsberg, capitala Prusiei Orientale, ca fiu al unei familii de meşteşigari de origine scoţiană. Elev la "Colegium Fredericianum", este remarcat de timpuriu de directorul acestei instituţii, Franz Albert Schultz, care îl sprijina în timpul studiilor. În 1740 se înscrie la Universitatea din Königsberg, la Facultatea de filosofie; studiile le face în grele condiţii materiale, fiind nevoit să părăsească universitatea în 1746. Este perceptor în familii înstărite, reuşind să economisească nişte bani cu care publică mai multe lucrări. Dintre acestea, una trecută aproape neobservată în acel moment, în care aplică principiile lui Newton şi la originea sistemului solar, nu numai la structura lui actuală, este înrudita cu cosmogonia elaborată de Laplace patruzeci de ani mai tarziu, de unde şi denumirea de "teoria Kant-Laplace". Abilitat ca privat-docent, ţine prelegeri la universitate dar şi acasă, îmbrăţişând cu timpul tot mai multe domenii: logica, metafizica, matematica, mecanica şi fizica teoretică, etica, dreptul natural, pedagogia.

Preview document

Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 1
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 2
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 3
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 4
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 5
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 6
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 7
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 8
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 9
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 10
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 11
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 12
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 13
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 14
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 15
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 16
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 17
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 18
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 19
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 20
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 21
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 22
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 23
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 24
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 25
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 26
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 27
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 28
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 29
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 30
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 31
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 32
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 33
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 34
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 35
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 36
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 37
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 38
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 39
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 40
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 41
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 42
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 43
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 44
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 45
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 46
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 47
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 48
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 49
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 50
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 51
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 52
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 53
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 54
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 55
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 56
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 57
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 58
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 59
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 60
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 61
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 62
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 63
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 64
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 65
Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Etica Datoriei in Conceptia lui Immanuel Kant.doc

Alții au mai descărcat și

Prevederi Deontologice privind Magistratii, Profesorii, Cadrele Medicale si Politistii - Analiza Comparativa

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să se concentreze asupra abordărilor pe care le presupun codurile deontologice ale celor mai importante...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Noțiunile de etică și deontologie - independența, imparțialitatea și integritatea - valori deontologice

Etică și deontologie juridică Termenul de etică provine din grecescul ethos care înseamnă în traducere liberă, caracter, obișnuință, datină. În...

Deontologie AN II

2.2. Etică, morală, deontologie – delimitări conceptuale Originar în grecescul ηθος / ethos: cutumă, obicei, morav, caracter, comportament...

Etică și Deontologie Profesională

Tema I Curs introductiv I. Etică, deontologie şi morală 1. Obiectul şi problemele eticii Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost interesaţi...

Te-ar putea interesa și

Etica in Afaceri - Coca Cola

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE TEMA NR. 1 - Abordarea etica si de responsabilitate sociala in managementul afacerilor . 1.1. Trecerea in revista...

Etica si Coruptie

A. Partea teoretică I. Etica Comportamentul unei persoane poate fi evaluat pe baza unor diferite norme, de exemplu în funcţie de normele legale...

Ascetismul și Spiritul Capitalismului

Cu toate ca nu sunt de acord cu elementele radicale ale eticii protestante sau puritane, mi s-a parut deosebit de interesanta legatura pe care Max...

Istoric și Abordări ale Eticii

Introducere Etica (din greacă ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filosofiei și poate fi numită știința realității...

Etica si Protectia Mediului

Capitolul 1. Fundamentarea teoretică 1.1 Tratarea problematicii Ocrotirea naturii este cerută şi de nevoia, care se resimte tot mai mult, de a...

Etica în Afaceri

CURS NR.1. Etica în afaceri: definire, importanţă, arie tematică Etica în afaceri urmăreşte să clarifice, cu mijloace teoretice, sursele, sensul...

Curs 1 - Etica in Comert International

Curs 1. Notiuni introductive Câteva definitii - Etica = o reflectare constienta a credintelor noastre morale si a propriilor atitudini, prin...

Etică și Responsabilitate Socială Corporativă în Afacerile Internaționale

INTRODUCERE EXISTĂ ETICĂ ÎN AFACERILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE? În contextul actual al globalizării vieţii economice, sociale şi chiar...

Ai nevoie de altceva?