Explicarea psihanalitică a agresivității

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 4 fișiere: pdf
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 19568
Mărime: 383.27KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

~ În loc de preambul ~ 1

Cap. 1. Psihanaliza - știință a explicării inconștientului 2

- 1.1. Considerații introductive2

1.1.1. Perspective psihologice contemporane2

1.1.2. Psihologia secolului XXI3

- 1.2. Scurtă istorie a psihanalizei. 4

1.2.1. Un început numit Freud 4

1.2.2. Psihanaliza judiciară 7

- 1.3. Teorii ale psihanaliștilor 9

1.3.1. Freud 9

1.3.2. Jung 11

1.3.3. Adler.12

- 1.4. Delimitări conceptuale 13

1.4.1. Psihanaliza 13

1.4.2. Inconștientul15

1.4.3. Agresivitatea 17

Cap. 2. Agresivitatea. Impuls sau rațiune ?. 20

- 2.1. Inconștientul și agresivitatea. 20

- 2.2. Manifestarea agresivității. 21

2.2.1. Tipuri de agresivitate21

2.2.2. Forme de manifestare ale agresivității 23

2.2.3. Unele aspecte ale “vârstelor” agresivității 23

2.2.3.1. Copilăria 23

2.2.3.2. Adolescența 24

2.2.3.3. Maturitatea26

Cap. 3. Factori declanșatori și predispozanți în manifestarea agresivității. 27

- 3.1. Cauze ale agresivității 27

- 3.2. Conceptul triunic privind etiologia devianței 35

3.2.1. Aspecte introductive35

3.2.2. Modul și mediul de formare a personalității36

3.2.3. Personalitatea anomică 37

3.2.4. Rolul situației38

- 3.3. Comportamentul deviant 38

3.3.1. Devianță și anormalitate. Personalitate patologică38

3.3.2. Boala psihică - tip de comportament social “problematic”.39

Cap. 4. Afectivitate și agresivitate40

- 4.1. Afectivitatea 40

- 4.2. Modelul familial în reflectarea conduitelor agresive 42

4.2.1. Familia și apariția agresivității 42

4.2.2. Rolul părinților. 43

4.2.2.1. Rolul părinților în formarea personalității morale 43

4.2.2.2. Familia decăzută și consecințele asupra vieții copiilor44

4.2.2.3. Familia monoparentală 45

4.2.2.4. Fața ascunsă a copilului părăsit 46

4.2.3. Educația fără iubire 47

Cap. 5. Managementul agresivității 49

- 5.1. Perspectiva juridică 49

5.1.1. Câteva aspecte practice 49

5.1.2. Sistemul sancționator50

5.1.2.1. Pedeapsa 50

5.1.2.2. Rolul consilierului de probațiune51

- 5.2. Perspectiva educațională. Educație instructivă și educație afectivă 52

~ Un alt fel de epilog ~ 53

Bibliografie 54

Extras din document

- În loc de preambul - 

Există în viața fiecărui om o carte ..

- 1.1. Considerații introductive

1.1.1. Perspective psihologice contemporane1

Analiza fenomenelor psihologice poate fi abordată din perspective

diferite, deoarece fiecare oferă o explicație proprie asupra motivelor pentru

care omenii reacționează într-un anumit fel. Spre exemplu, să ne imaginăm

cazul în care o persoană - ca urmare a unei insulte - lovește pe cel care a

adresat insulta. Această situație poate fi privită din punct de vedere psihologic,

din mai multe perspective (p.):

~ p. biologică - actul de lovire poate fi descris ca activarea anumitor

arii cerebrale și stimularea neuronilor care activează mușchii, determinând

mișcarea brațului. Cercetările efectuate din p. biologică urmăresc să specifice

“procesele neurobiologice care stau la baza comportamentului și proceselor mentale”;

~ p. behavioristă - fără nici o referire la structurile corporale, actul

agresiv poate fi descris ca un răspuns la un stimul (aici - insulta), răspuns

învățat, care în trecut a fost recompensat. Perspectiva behavioristă se

concentrează asupra “anumitor stimuli și reacții și consideră că aproape orice

comportament este rezultatul condiționării și întăririi”;

~ p. cognitivă - această perspectivă se concentrează asupra

proceselor mentale implicate în producerea respectivului act de lovire, văzute

în termenii obiectivelor și planurilor menite să ajute la atingerea obiectivelor;

prin urmare, în situația dată, obiectivul constă în apărarea onoarei, iar planul îl

reprezintă tocmai comportamentul agresiv. P. cognitivă se axează “pe procese

mentale ca percepția, amintirea, raționamentul logic, decizia și rezolvarea de

probleme”, cu mențiunea că, spre deosebire de versiunea din sec. al XIX-lea,

abordarea cognitivă contemporană nu se bazează pe introspecție, ci

presupune că: “(1) numai prin studierea proceselor mentale putem înțelege deplin

ce fac organismele și (2) putem studia procesele mentale într-o manieră obiectivă

1 Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrickson, Geoffrey R. Loftus - Introducere în

psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnică, București, 2005, p. 13-18.

Cap. 1. Psihanaliza - știință a explicării inconștientului

concentrându-ne pe comportamente (ca și behavioriștii), dar interpretându-le în

termenii proceselor mentale subadiacente” ;

~ p. psihanalitică - acțiunea de lovire poate fi descrisă ca o expresie

a unui instinct agresiv inconștient. Premisa fundamentală a p. psihanalitice

este “faptul că procesele inconștiente determină comportamentul uman (adică

credințele, temerile și dorințele de care o persoană nu este conștientă, influențează,

cu toate acestea, comportamentul)”, cu alte cuvinte - în viziunea lui Freud -

interzicerea impulsurilor înnăscute nu face decât să le elimine din conștiință,

“aruncându-le” în inconștient;

~ p. subiectivistă - actul agresiv, de lovire, poate fi văzut ca o reacție

la interpretarea afirmației ca fiind o insultă personală; p. subiectivistă afirmă că

“întregul comportament uman este funcție de lumea percepută și nu de cea

obiectivă”, adică definirea situației, elaborată de însuși individul implicat,

depinde de cultura acestuia, de istoria personală și starea motivațională

existentă la acel moment. În acest sens, se observă că, pe fondul unui

realism naiv, oamenii au tendința de a considera că realitatea lor subiectivă,

construită, reprezintă tocmai realitatea autentică a lumii obiective.

1.1.2. Psihologia secolului XXI2

Cercetările desfășurate de către psihologii din lumea întreagă depășesc

în prezent sfera psihologiei, descoperind noi conexiuni cu diferite alte

discipline. În acest sens, în linia domeniilor de interes, se înscriu:

a) neuropsihologia cognitivă - bazată în principal pe neurologie3, se

concentrează pe procesele cognitive și are rolul de a afla cum sunt realizate

activitățile mentale în creier, folosind tehnici de scanare cerebrală pe timpul

cât se realizează o sarcină cognitivă, urmate de compararea rezultatelor

obținute de participanții normali și a celor obținute de participanții cu leziuni

cerebrale (Smith și Jonides, 1994);

b) neuropsihologia afectivă - pentru a descoperi cum se realizează în

creier fenomenele emoționale (Panksepp, 1998);

c) neuropsihologia cognitivă socială - pentru descoperirea modului

în care se realizează în creier atitudinile, stereotipurile, percepția persoanelor

și autocunoașterea (Ochsner și Lieberman, 2001);

2 Idem, p. 22-24.

3 Ramură a medicinii care studiază formarea, structura, funcțiile și bolile sistemului nervos.

d) psihologia evoluționistă - afirmă că mecanismele psihologice au o

bază genetică și că, în trecut, au mărit șansele strămoșilor noștri de a supraviețui

și de a se reproduce. Spre exemplu, o perspectivă evoluționistă poate explica

modul în care ne alegem partenerii ori tendința de supraalimentare în perioadele

care urmează unei alimentări insuficiente (Symons, 1992);

e) psihologia culturală - studiază modul în care mediul cultural în

care trăiește un individ - tradițiile, limbajul și perspectiva sa asupra lumii -

influențează reprezentările mentale și procesele sale psihologice. De pildă, în

cultura occidentală (America de Nord și majoritatea țărilor din Europa

Occidentală și de Nord) oamenii se consideră separați și autonomi, cu

trăsături și aptitudini unice, pe când în culturile estice, inclusiv în India, China

și Japonia - accentul cade preponderent pe relaționare și mai puțin pe

individualitatea persoanei, fapt care determină o diferență de apreciere a

comportamentului uman. (Stevenson, Lee și Graham, 1983);

f) psihologia pozitivă - abordează fenomenele psihologice plecând de

la studiul experiențelor subiective pozitive - fericirea, optimismul, și ajungând

la studiul trăsăturilor pozitive de personalitate - curajul, înțelepciunea, sau la

studiul instituțiilor pozitive - structuri sociale de cultivare a politeții și a

responsabilității cetățenești (Csikszentmihaly, 2000). Câteva dintre concluziile

acestui mod de abordare pot fi, spre exemplu, faptul că individul, pe măsură

ce descoperă idei și acțiuni noi, își extinde resursele fizice, intelectuale,

sociale și psihologice, sau faptul că emoțiile pozitive alimentează trăsăturile de

personalitate pozitive care sprijină dezvoltarea individului - precum

capacitatea de a-și reveni după un eșec și optimismul (Fredrickson, 2001).

Bibliografie

I. Bibliografie selectivă

- Alfred Adler - Psihologia școlarului greu educabil, Ed. IRI, București, 1995.

- Rodica Ciurea Codreanu - Drama familiei destrămate, Colecția “Orizonturi”, Editura

Șiințifică, București, 1968.

- Mădălina Cîmpeanu Ștefănescu - Complexul lui Oedip. Nuanțări ale fenomenului

(www.psihologie.net/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=93)

- Andrei Cosmovici - Psihologie generală-Științele educației, Colecția “Collegium”, Ed.

Polirom, Iași, 1996.

- Ranschburg Jenő - Frică, supărare, agresivitate, Colecția “Pentru părinți”, Ed. Didactică și

Pedagogică, București, 1979.

- Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de

Editură și Presă “Șansa”, București, 1994.

- Anton Moisin - Părinți și copii, Colecția “Pentru părinți”, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 1995.

- Anca Munteanu - Un început care se numește Freud. Avatarurile psihanalizei,

Colecția “Cognitio”, Ed. Sedona, Iași, 1997, vol. I.

- Sorin M. Rădulescu, Mircea Piticariu - Devianță comportamentală și boală psihică.

Sociologie și psihiatrie, Ed. Academiei R.S.R.,

București, 1989.

- Gheorghe Scripcaru, Valerius M. Ciucă - Individul radical - seria “Științe juridice”, Ed.

Fundației “Axis”, Iași, 2006.

- Gheorghe Scripcaru, Valerius M. Ciucă, Călin Scripcaru - Psihanaliză și hermeneutică

juridică. O pledoarie pentru

iubirea necondiționată - seria

“Științe juridice”, Ed. Fundației

“Axis”, Iași, 2005.

- Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrickson, Geoffrey R. Loftus -

- Introducere în psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnică, București, 2005.

- Cristina Ștefan - Familia monoparentală. O abordare politică, Colecția “Studii de gen”,

Ed. “Polirom”, Iași, 2006.

- Zig Ziglar - Putem crește copii buni într-o lume negativă !, Colecția “Cărți cheie”, Ed.

“Curtea Veche”, București, 2000.

II. Resurse web

http://www.srdp.ro/electrad.html

http://www.explorarea-visurilor.ro/Dictionar.htm

http://www.freudfile.org/psihanaliza/adler.html

http://www.psihologie.net/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=93

http://www.dexonline.ro

http://ro.wikipedia.org

http://en.wikipedia.org/wiki/John_Bowlby

http://www.virtualarad.net/news/1999/va_n060799_ro.htm

http://www.cdep.ro

III. Coduri. Legislație

- Codul penal

- Legea nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune,

publicată în Monitorul Oficial nr. 407/10 mai 2006

Preview document

Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 1
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 2
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 3
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 4
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 5
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 6
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 7
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 8
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 9
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 10
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 11
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 12
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 13
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 14
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 15
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 16
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 17
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 18
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 19
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 20
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 21
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 22
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 23
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 24
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 25
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 26
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 27
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 28
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 29
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 30
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 31
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 32
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 33
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 34
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 35
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 36
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 37
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 38
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 39
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 40
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 41
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 42
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 43
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 44
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 45
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 46
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 47
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 48
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 49
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 50
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 51
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 52
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 53
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 54
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 55
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 56
Explicarea psihanalitică a agresivității - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • 00-The first page DIS.pdf
  • 01-Cuprins.pdf
  • 02-The Best DESERT.pdf
  • 03-Bibliografie.pdf

Alții au mai descărcat și

Aspecte Medico-Legale

Cap. I Noţiuni introductive în medicina legală 1.Importanţa medicinei legale în cadrul ştiintelor juridice . Medicina legala -definiţie şi obiect...

Bolnavul psihic în oglinda justiției sociale

INTRODUCERE Pentru a face față profesiei de asistent social, m-am pregătit timp de 4 ani în cadrul Universității Pitești , dar pentru a lucra ca...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Sociologia Familiei

Durkheim pleaca de la premisa ca sursa solidaritatii conjugale sta în diviziunea muncii „sexuale”. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe o delimitare...

Delincvența juvenilă în mediul rural. asistența și consilierea minorului delincvent

ARGUMENT Infractorii sunt oameni de lângă noi, care, din diferite motive au fost marginalizaţi, discriminaţi, etc. (Judecător Lorena...

Stadiile dezvoltării psihosexuale la Freud

1. Introducere Sigismund Shlomo Freud s-a nascut într-o familie de evrei Ashkenazi din Frieberg. Si-a luat numele de Sigmund abia la vârsta de 21...

Aspecte Juridice și medico-legale ale Sancțiunii Penale

JUSTIFICARE Lucrarea de faţă vrea să aducă o lumină asupra uneia dintre marile întrebări ale perioadei pe care o străbatem, referitoare la modul...

Sinuciderea

I. DEFINITIA SUICIDULUI Etimologia cuvântului suicid este: sui = de sine si cidium = omorâtor. Sinuciderea semnifica dorinta persoanei de a nu...

Teorii Psihologice asupra Agresivității

1. Agresivitate, agresiune, violenţă – clarificări conceptuale Fără îndoială, problemele pe care le suscită manifestările agresive – în¬de¬osebi...

Teorii Privind Suicidul

Teoria biologica Sustine ca suicidul are cauze pur patologice, mai ales psihiatrice de unde si numele de suicidopatie. Suicidul ar fi deci un...

Psihopatologie psihanalitică

PRIMA PARTE. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.NARCISISM ŞI RELAŢIE DE OBIECT 1.1. Teoria freudiana despre narcisism Freud a împrumutat termenul de...

Ai nevoie de altceva?