Explicarea psihanalitica a agresivitatii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Explicarea psihanalitica a agresivitatii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere pdf de 57 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

~ În loc de preambul ~ 1
Cap. 1. Psihanaliza - știință a explicării inconștientului 2
- 1.1. Considerații introductive2
1.1.1. Perspective psihologice contemporane2
1.1.2. Psihologia secolului XXI3
- 1.2. Scurtă istorie a psihanalizei. 4
1.2.1. Un început numit Freud 4
1.2.2. Psihanaliza judiciară 7
- 1.3. Teorii ale psihanaliștilor 9
1.3.1. Freud 9
1.3.2. Jung 11
1.3.3. Adler.12
- 1.4. Delimitări conceptuale 13
1.4.1. Psihanaliza 13
1.4.2. Inconștientul15
1.4.3. Agresivitatea 17
Cap. 2. Agresivitatea. Impuls sau rațiune ?. 20
- 2.1. Inconștientul și agresivitatea. 20
- 2.2. Manifestarea agresivității. 21
2.2.1. Tipuri de agresivitate21
2.2.2. Forme de manifestare ale agresivității 23
2.2.3. Unele aspecte ale “vârstelor” agresivității 23
2.2.3.1. Copilăria 23
2.2.3.2. Adolescența 24
2.2.3.3. Maturitatea26
Cap. 3. Factori declanșatori și predispozanți în manifestarea agresivității. 27
- 3.1. Cauze ale agresivității 27
- 3.2. Conceptul triunic privind etiologia devianței 35
3.2.1. Aspecte introductive35
3.2.2. Modul și mediul de formare a personalității36
3.2.3. Personalitatea anomică 37
3.2.4. Rolul situației38
- 3.3. Comportamentul deviant 38
3.3.1. Devianță și anormalitate. Personalitate patologică38
3.3.2. Boala psihică - tip de comportament social “problematic”.39
Cap. 4. Afectivitate și agresivitate40
- 4.1. Afectivitatea 40
- 4.2. Modelul familial în reflectarea conduitelor agresive 42
4.2.1. Familia și apariția agresivității 42
4.2.2. Rolul părinților. 43
4.2.2.1. Rolul părinților în formarea personalității morale 43
4.2.2.2. Familia decăzută și consecințele asupra vieții copiilor44
4.2.2.3. Familia monoparentală 45
4.2.2.4. Fața ascunsă a copilului părăsit 46
4.2.3. Educația fără iubire 47
Cap. 5. Managementul agresivității 49
- 5.1. Perspectiva juridică 49
5.1.1. Câteva aspecte practice 49
5.1.2. Sistemul sancționator50
5.1.2.1. Pedeapsa 50
5.1.2.2. Rolul consilierului de probațiune51
- 5.2. Perspectiva educațională. Educație instructivă și educație afectivă 52
~ Un alt fel de epilog ~ 53
Bibliografie 54

Extras din document

- În loc de preambul - 

Există în viața fiecărui om o carte ..

- 1.1. Considerații introductive

1.1.1. Perspective psihologice contemporane1

Analiza fenomenelor psihologice poate fi abordată din perspective

diferite, deoarece fiecare oferă o explicație proprie asupra motivelor pentru

care omenii reacționează într-un anumit fel. Spre exemplu, să ne imaginăm

cazul în care o persoană - ca urmare a unei insulte - lovește pe cel care a

adresat insulta. Această situație poate fi privită din punct de vedere psihologic,

din mai multe perspective (p.):

~ p. biologică - actul de lovire poate fi descris ca activarea anumitor

arii cerebrale și stimularea neuronilor care activează mușchii, determinând

mișcarea brațului. Cercetările efectuate din p. biologică urmăresc să specifice

“procesele neurobiologice care stau la baza comportamentului și proceselor mentale”;

~ p. behavioristă - fără nici o referire la structurile corporale, actul

agresiv poate fi descris ca un răspuns la un stimul (aici - insulta), răspuns

învățat, care în trecut a fost recompensat. Perspectiva behavioristă se

concentrează asupra “anumitor stimuli și reacții și consideră că aproape orice

comportament este rezultatul condiționării și întăririi”;

~ p. cognitivă - această perspectivă se concentrează asupra

proceselor mentale implicate în producerea respectivului act de lovire, văzute

în termenii obiectivelor și planurilor menite să ajute la atingerea obiectivelor;

prin urmare, în situația dată, obiectivul constă în apărarea onoarei, iar planul îl

reprezintă tocmai comportamentul agresiv. P. cognitivă se axează “pe procese

mentale ca percepția, amintirea, raționamentul logic, decizia și rezolvarea de

probleme”, cu mențiunea că, spre deosebire de versiunea din sec. al XIX-lea,

abordarea cognitivă contemporană nu se bazează pe introspecție, ci

presupune că: “(1) numai prin studierea proceselor mentale putem înțelege deplin

ce fac organismele și (2) putem studia procesele mentale într-o manieră obiectivă

1 Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrickson, Geoffrey R. Loftus - Introducere în

psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnică, București, 2005, p. 13-18.

Cap. 1. Psihanaliza - știință a explicării inconștientului

concentrându-ne pe comportamente (ca și behavioriștii), dar interpretându-le în

termenii proceselor mentale subadiacente” ;

~ p. psihanalitică - acțiunea de lovire poate fi descrisă ca o expresie

a unui instinct agresiv inconștient. Premisa fundamentală a p. psihanalitice

este “faptul că procesele inconștiente determină comportamentul uman (adică

credințele, temerile și dorințele de care o persoană nu este conștientă, influențează,

cu toate acestea, comportamentul)”, cu alte cuvinte - în viziunea lui Freud -

interzicerea impulsurilor înnăscute nu face decât să le elimine din conștiință,

“aruncându-le” în inconștient;

~ p. subiectivistă - actul agresiv, de lovire, poate fi văzut ca o reacție

la interpretarea afirmației ca fiind o insultă personală; p. subiectivistă afirmă că

“întregul comportament uman este funcție de lumea percepută și nu de cea

obiectivă”, adică definirea situației, elaborată de însuși individul implicat,

depinde de cultura acestuia, de istoria personală și starea motivațională

existentă la acel moment. În acest sens, se observă că, pe fondul unui

realism naiv, oamenii au tendința de a considera că realitatea lor subiectivă,

construită, reprezintă tocmai realitatea autentică a lumii obiective.

1.1.2. Psihologia secolului XXI2

Cercetările desfășurate de către psihologii din lumea întreagă depășesc

în prezent sfera psihologiei, descoperind noi conexiuni cu diferite alte

discipline. În acest sens, în linia domeniilor de interes, se înscriu:

a) neuropsihologia cognitivă - bazată în principal pe neurologie3, se

concentrează pe procesele cognitive și are rolul de a afla cum sunt realizate

activitățile mentale în creier, folosind tehnici de scanare cerebrală pe timpul

cât se realizează o sarcină cognitivă, urmate de compararea rezultatelor

obținute de participanții normali și a celor obținute de participanții cu leziuni

cerebrale (Smith și Jonides, 1994);

b) neuropsihologia afectivă - pentru a descoperi cum se realizează în

creier fenomenele emoționale (Panksepp, 1998);

c) neuropsihologia cognitivă socială - pentru descoperirea modului

în care se realizează în creier atitudinile, stereotipurile, percepția persoanelor

și autocunoașterea (Ochsner și Lieberman, 2001);

2 Idem, p. 22-24.

3 Ramură a medicinii care studiază formarea, structura, funcțiile și bolile sistemului nervos.

d) psihologia evoluționistă - afirmă că mecanismele psihologice au o

bază genetică și că, în trecut, au mărit șansele strămoșilor noștri de a supraviețui

și de a se reproduce. Spre exemplu, o perspectivă evoluționistă poate explica

modul în care ne alegem partenerii ori tendința de supraalimentare în perioadele

care urmează unei alimentări insuficiente (Symons, 1992);

e) psihologia culturală - studiază modul în care mediul cultural în

care trăiește un individ - tradițiile, limbajul și perspectiva sa asupra lumii -

influențează reprezentările mentale și procesele sale psihologice. De pildă, în

cultura occidentală (America de Nord și majoritatea țărilor din Europa

Occidentală și de Nord) oamenii se consideră separați și autonomi, cu

trăsături și aptitudini unice, pe când în culturile estice, inclusiv în India, China

și Japonia - accentul cade preponderent pe relaționare și mai puțin pe

individualitatea persoanei, fapt care determină o diferență de apreciere a

comportamentului uman. (Stevenson, Lee și Graham, 1983);

f) psihologia pozitivă - abordează fenomenele psihologice plecând de

la studiul experiențelor subiective pozitive - fericirea, optimismul, și ajungând

la studiul trăsăturilor pozitive de personalitate - curajul, înțelepciunea, sau la

studiul instituțiilor pozitive - structuri sociale de cultivare a politeții și a

responsabilității cetățenești (Csikszentmihaly, 2000). Câteva dintre concluziile

acestui mod de abordare pot fi, spre exemplu, faptul că individul, pe măsură

ce descoperă idei și acțiuni noi, își extinde resursele fizice, intelectuale,

sociale și psihologice, sau faptul că emoțiile pozitive alimentează trăsăturile de

personalitate pozitive care sprijină dezvoltarea individului - precum

capacitatea de a-și reveni după un eșec și optimismul (Fredrickson, 2001).

Fisiere in arhiva (4):

  • 00-The first page DIS.pdf
  • 01-Cuprins.pdf
  • 02-The Best DESERT.pdf
  • 03-Bibliografie.pdf

Bibliografie

I. Bibliografie selectivă
- Alfred Adler - Psihologia școlarului greu educabil, Ed. IRI, București, 1995.
- Rodica Ciurea Codreanu - Drama familiei destrămate, Colecția “Orizonturi”, Editura
Șiințifică, București, 1968.
- Mădălina Cîmpeanu Ștefănescu - Complexul lui Oedip. Nuanțări ale fenomenului
(www.psihologie.net/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=93)
- Andrei Cosmovici - Psihologie generală-Științele educației, Colecția “Collegium”, Ed.
Polirom, Iași, 1996.
- Ranschburg Jenő - Frică, supărare, agresivitate, Colecția “Pentru părinți”, Ed. Didactică și
Pedagogică, București, 1979.
- Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan - Elemente de psihologie a cuplului, Casa de
Editură și Presă “Șansa”, București, 1994.
- Anton Moisin - Părinți și copii, Colecția “Pentru părinți”, Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1995.
- Anca Munteanu - Un început care se numește Freud. Avatarurile psihanalizei,
Colecția “Cognitio”, Ed. Sedona, Iași, 1997, vol. I.
- Sorin M. Rădulescu, Mircea Piticariu - Devianță comportamentală și boală psihică.
Sociologie și psihiatrie, Ed. Academiei R.S.R.,
București, 1989.
- Gheorghe Scripcaru, Valerius M. Ciucă - Individul radical - seria “Științe juridice”, Ed.
Fundației “Axis”, Iași, 2006.
- Gheorghe Scripcaru, Valerius M. Ciucă, Călin Scripcaru - Psihanaliză și hermeneutică
juridică. O pledoarie pentru
iubirea necondiționată - seria
“Științe juridice”, Ed. Fundației
“Axis”, Iași, 2005.
- Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrickson, Geoffrey R. Loftus -
- Introducere în psihologie, ed. a XIV-a, Ed. Tehnică, București, 2005.
- Cristina Ștefan - Familia monoparentală. O abordare politică, Colecția “Studii de gen”,
Ed. “Polirom”, Iași, 2006.
- Zig Ziglar - Putem crește copii buni într-o lume negativă !, Colecția “Cărți cheie”, Ed.
“Curtea Veche”, București, 2000.
II. Resurse web
http://www.srdp.ro/electrad.html
http://www.explorarea-visurilor.ro/Dictionar.htm
http://www.freudfile.org/psihanaliza/adler.html
http://www.psihologie.net/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=93
http://www.dexonline.ro
http://ro.wikipedia.org
http://en.wikipedia.org/wiki/John_Bowlby
http://www.virtualarad.net/news/1999/va_n060799_ro.htm
http://www.cdep.ro
III. Coduri. Legislație
- Codul penal
- Legea nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune,
publicată în Monitorul Oficial nr. 407/10 mai 2006