Cuprins
- ABREVIERI 5
- INTRODUCERE 6
- CAPITOLUL I 7
- CONSIDERAŢII ŞI PRINCIPALELE COORDONATE ALE LIBEREI CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE 7
- 1.1.Ideea de unitate europeană-trecut şi prezent 7
- 1.2. Globalizarea circulaţiei persoanelor 10
- 1.3. Principalele coordonate ale liberei circulaţii a persoanelor stabilite în convenţii şi tratate internaţionale 11
- 1.3.1.Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană. 11
- 1.3.2.Actul Unic European 13
- 1.3.3. Tratatul de la Maastricht 14
- 1.3.4. Tratatul de la Amsterdam 15
- 1.3.5. Acordul Schengen şi Convenţia de Implementare a Acordului Schengen 16
- 1.3.6. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 18
- 1.3.7.Tratatul de la Lisabona 18
- 1.3.7.1.Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană. 18
- 1.3.8. Alte acte normative 19
- CAPITOLUL II 23
- ASPECTE PRIVIND COOPERAREA STATELOR MEMBRE ÎN SPAŢIUL SCHENGEN 23
- 2.1. Noţiunea de străin 24
- 2.2. Condiţie juridică a străinului 25
- 2.3. Politici şi strategii privind libera circulaţie a persoanelor 27
- 2.3.1. Politica comunitară în domeniul vizelor 27
- 2.3.2. Determinarea statului competent pentru soluţionarea cererii de vize 29
- 2.3.3. Primirea cererilor de vize 29
- 2.3.4. Soluţionarea cererilor de vize 29
- 2.3.5.Controlul la frontieră al străinilor 30
- 2.4. Politica comună privind migraţia 31
- 2.5 . Politica comunitară privind azilul 33
- 2.6. Protecţia datelor cu caracter personal 36
- 2.6.1. Imperativitatea protecţiei datelor cu caracter personal 38
- 2.7. Autoritatea Naţională de Supraveghere a prelucrării Datelor cu Caracter Personal 40
- 2.8. Sisteme informatice europene şi securizarea frontierelor 40
- 2.8.1 . Sistemul de Informaţii Schengen 40
- 2.8.2. EURODAC (unitate centrală instituită în cadrul Comisiei) 41
- 2.9. Sistemul de informaţii privind vizele ( SIV) 42
- CAPITOLUL III 45
- ASPECTE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL COMUNITAR 45
- 3.1.Cadrul general de dezvoltare a politicilor europene 45
- 3.2. Misiunea Europei unite 47
- 3.3. Instituirea Pieţei interne unice 48
- 3.4. Libera circulaţie a persoanelor în spaţiul comunitar 49
- 3.4.1. Problema cetăţeniei. 51
- 3.4.2. Noţiunea de lucrător. 54
- 3.5. Libertatea de stabilire 62
- 3.6. Libertatea de prestare a serviciilor 63
- 3.7. Restricţii ale dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în spaţiul uniunii europene 64
- CAPITOLUL IV 65
- LIBERUL ACCES LA ANGAJARE ŞI EGALITATEA DE TRATAMENT 65
- 4.1.Dreptul de intrare şi de şedere 65
- 4.1.1. Directiva nr. 68/360 65
- 4.1.2. Directiva 2004/38 66
- 4.2. Liberul acces la angajare şi egalitatea de tratament 70
- 4.2.1. Regulamentul nr. 1612/68 70
- 4.2.2. Regulamentul nr. 2434/92 71
- 4.3. Libertatea în procesul angajării 72
- 4.4. Egalitatea de tratament 72
- 4.5.Condiţiile de muncă egale cu ale lucrătorilor naţionali 74
- 4.6. Avantajele sociale şi fiscale 76
- 4.7. Accesul în şcolile de pregătire profesională sau în casele de pensionari 80
- 4.8. Drepturi sindicale; drepturi de reprezentare şi management 81
- 4.9.Accesul la locuinţă 81
- 4.10.Membrii de familie ai lucrătorului migrant 82
- 4.10.1. Rezidenţă 82
- 4.10.2. Angajare 83
- 4.10.3. Accesul copiilor la cursurile de pregătire profesională şi ucenicie 83
- 4.10.4. Accesul membrilor de familie la avantaje sociale 84
- 4.11. Dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după desfăşurarea unei activităţi salariate în acel stat 85
- 4.12. Restricţii ale dreptului de intrare şi dreptului de şedere pe motive de ordine publică, securitate publică şi sănătate publică 88
- 4.13.Elemente de drept comparat privind libera circulaţie a persoanelor în diverse state ale uniunii europene 92
- 4.13.1. Raportul comprehensiv de monitorizare 2005 privind România 92
- 4.13.2. Scurte precizări privind libera circulaţie a persoanelor în România 94
- 4.13.3. Libera circulaţie a persoanelor în Marea Britanie 94
- 4.13.4.Libera circulaţie a persoanelor în Germania 94
- 4.5. Libera circulaţie a persoanelor în Italia 95
- 4.6. Libera circulaţie a persoanelor în Spania 95
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 96
- BIBLIOGRAFIE 104
Extras din disertație
INTRODUCERE
Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al pieţei interne , în care nu este posibilă existenţa frontierelor interne sau restrângerea libertăţii de circulaţie a persoanelor .
Principiul liberei circulaţii a persoanelor a primit diverse abordări în cursul unor activităţi de cercetare dar nu şi din perspectiva avută în vedere la alegerea acestei teme . Astfel , am considerat , în lucrarea pe care o efectuez , să abordez principiul liberei circulaţii a persoanelor într-un cadru general din care să nu lipsească , în primul rând , perspectiva istorică a ideii de integrare europeană . Privită din perspectivă istorică , abordarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în cuprinsul lucrării de faţă începe cu descrierea succintă primelor idei şi forme de unitate europeană , şi continuă cu momentul apariţiei primelor forme propriu-zise de unitate europeană , moment în care au fost create , de altfel , şi primele izvoare de drept comunitar.
Însă , nici o abordare a acestei teme , în opinia noastră , nu poate fi realizată în absenţa studierii implicaţiilor pe care fenomenul globalizării le are asupra liberei circulaţii a persoanelor .
Lucrarea de faţă continuă cu analiza actelor normative comunitare care reglementează această libertate . Este foarte importantă în studiul acestei teme , în opinia noastră , analiza izvoarelor principale şi secundare de drept comunitar , adică a tratatelor , regulamentelor , directivelor , deciziilor care cuprind dispoziţii referitoare la libera circulaţie a persoanelor. Elocventă în acest sens este declaraţia Vicepreşedintelui Comisiei Euroepene , Jacques Barrot , în care arată că „ libera circulaţie a persoanelor constituie una dintre libertăţile fundamentale ale pieţei interne , în beneficiul cetăţenilor UE , al statelor membre şi al competitivităţii economiei europene . Aplicarea deficientă a legislaţiei comunitare în acest domeniu ar putea avea ca rezultat încălcarea principiilor care stau la baza construcţiei europene”.
Lucrarea de faţă pune accentul , pe lângă studierea actelor normative comunitare , şi pe analiza jurisprudenţei CJUE , fapt ce atribuie un caracter de actualitate acestei cercetări . Deoarece tratatele şi legislaţia secundară nu conţin explicaţii exhaustive ale motivelor pentru care au fost adoptate , sau rapoarte explicative , jurisprudenţa creativă a Curţii , în vedercomunitare , a dobândit cu timpul o funcţie cvasinormativă .
În contextul implementării aquis-ului Schengen în legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene , se impune crearea unor politici comune în domeniile migraţiei, azilului şi vizelor , a căror analiză trebuie aprofundată în cuprinsul prezentei cercetări . În acelaşi context se impune analizarea regulilor privitoare la protecţia datelor cu caracter personal , dar şi analiza sistemelor informatice implicate în securizarea frontierelor.
O altă direcţie de abordare a temei alese se plasează în sfera analizei conceptului de cetăţenie europeană , a drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din calitatea de cetăţean european dar şi raportul în care se află cetăţenii europeni cu statele naţionale . Cetăţenia Uniunii nu este o realitate consolidată ; mai degrabă , este începutul unui lung proces a cărui finalizare va depinde de soarta procesului de integrare europeană . Instituţionalizarea Cetăţeniei Uniunii la Maastricht a constituit , fără îndoială, cel mai important efort de a construi un pod între instituţiile europene şi cetăţeni .
Importanţa abordării principiului liberei circulaţii a persoanelor în cadrul acestui demers ştiinţific trebuie pusă în evidenţă şi prin analiza managementului integrat al frontierelor . Astfel , se impune Lucrarea fenomenului migraţiei ilegale , a fenomenului criminalităţii transfrontaliere precum şi , în strânsă legătură cu acestea , analizarea tehnicilor biometrice folosite în descoperirea , Lucrarea , prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere.
Statele membre au acte normative care reglementează libera circulaţie a persoanelor dar, de cele mai multe ori , aceste acte normative nu sunt rezultatul transpunerii integrale a legislaţiei comunitare . Totodată, pot apărea situaţii în care se crează un conflict între dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor membre , întâietate având normele dreptului comunitar , conform principiului priorităţii. Abordarea principiului liberei circulaţii a persoanelor nu se poate realiza fără o analiză comparativă a actelor normative care reglementează acest principiu în câteva state ale Uniunii Europene .
Libera circulaţie a persoanelor nu are un caracter absolut ci ea poate fi restrânsă pentru anumite consideraţii expres prevăzute de legislaţia comunitară şi , implicit , de legislaţiile statelor membre . Un rol important în stabilirea , definirea şi sancţionarea restricţiilor la libera circulaţie îl are Curtea de Justiţie a Uniuni Europene dar şi instanţele naţionale .
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII ŞI PRINCIPALELE COORDONATE ALE LIBEREI CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE
1.1.Ideea de unitate europeană-trecut şi prezent
Începuturile unităţii europene coboară până în Antichitate . Este de necontestat faptul că, pe de o parte , dreptul roman s-a dovedit a fi un element central al unităţii europene şi, pe de altă parte, faptul că acesta a avut o mare influenţă asupra legislaţiei actuale din ţările Europei.
Totodată , este important de amintit că originea ideii de „Europă Unită” se pierde în umbra istoriei , expresii de acest gen existând în operele unor mari filosofi, scriitori, istorici , jurişti , politicieni şi oameni de ştiinţă de pe bătrânul continent începând chiar din antichitate .
Deşi, în decursul istoriei , mult timp s-a considerat că a existat o Europă unită în timpul Imperiului Roman sau dominaţiei napoleoniene ,în realitate , pe bună dreptate s-a constatat faptul că Europa nu s-a bucurat de o unitate politică absolută în acele vremuri . În timpul acestor perioade istorice nici pe departe nu putem vorbi de o Europă Unită . De fapt există un singur sistem bazat pe un singur conducător , o singură şi mare putere dar, ceea ce a stârnit multă îngrijorare la acea vreme a fost faptul că acest sistem se baza şi pe puterea forţei.
Important de menţionat , în opinia noastră , este şi propunerea , destul de îndrăzneaţă la vremea respectivă , de unitate europeană a fost lansată în anul 1463 , de regele Boemiei , Georg Potebrad , propunere care nu a fost acceptată şi faţă de care nu au fost manifestate adeziuni . În esenţă, acest proiect viza înfiinţarea unei confederaţii europene antiotomane , a unei confederaţii a statelor creştine care îşi luau angajamentul să nu recurgă la conflicte armate unele împotriva altora , să nu susţină comploturi interne împotriva conducătorilor legal aleşi, să se sprijine reciproc pentru sancţionarea delictelor comise pe teritoriul unuia dintre aceste state . Aşa cum arătam anterior , acest proiect a fost respins , iar Papalitatea l-a excomunicat pe autorul lui.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Libera Circulatie a Persoanelor in Spatiul European.doc