Organizarea sistemului judecătoresc în Republica Moldova

INTRODUCERE

Problema înfăptuiri justiţiei după declanşarea procesului penal a constituit pentru mine o preocupare mai veche, hotărîtoare în alegerea temei tezei mele de licenţă. Pe lîngă această preocupare au fost şi cunostinţele acumulate pe parcursul celor patru ani academici de studii

M-am convins că o instituţie de drept nu poate fi înţeleasă fără un studiu intensiv ţi aprofundat a normelor ce o reglementează. Astfel, prin lucrarea de faţă îmi propun o analiză cît mai completă şi obiectivă a instantelor judecătoreşti şi competenţei lor.

Astfel, încă din cele mai vechi timpuri s-a accentuat problema înfăptuirii justiţiei şi tragerii la răspundere a celui vinovat. Existenţa unor norme care să reglementeze soarta celui vinovat ar facilita soluţionarea acestor robleme. Aşadar, Constituţia din 29 iulie 1994 cît şi Codul de procedură penala din 14 martie 2003, oferă un titlu întreg normelor ce reglementează instanţele judecătoreşti şi competenţei lor.

Înfaptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti a necesitat o reglementare corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare a societăţii, menită să asigure protecţia drepturilor şi libertăşilor cetăţenilor şi,totodată, să răspundă unor comandamente sociale ale vremii.

Actualitate tezei cercetate.Puterea judecătorească în Republica Moldova, de rînd cu puterea legislativă şi executivă, este recunoscută, prin Constituţie, drept unul din pilonii fundamentali pe care se bazează o societate democratică. Astfel, articolul 6 din Legea supremă a statului stipulează atât separarea celor trei puteri, cât şi colaborarea acestora întru realizarea atribuţiilor ce le-au fost acordate. Capitolul IX din Constituţie, consacrat pe deplin autorităţii judecătoreşti, cuprinde principiile de bază ale noului sistem judecătoresc, sistem care a început să acţioneze în Republica Moldova de la 28 august 1996. Toate principiile sunt de o vitală importanţă, dar merită a fi menţionat principiul prevăzut de articolul 114 din Constituţie, conform căruia "justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti". Realizarea principiilor noului sistem judecătoresc este asigurată prin Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel şi judecătorii.

O putere judecătorească poate funcţiona efectiv şi e în stare să activeze independent dacă vor fi realizate şi alte principii stipulate de normele Constituţiei Republicii Moldova, cum ar fi: egalitatea cetăţenilor în faţa legii (articolul 16), prezumţia nevinovăţiei (articolul 21), libertatea individuală şi siguranţa persoanei (articolul 25), numirea judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă (articolul 116 (2), incompatibilitatea funcţiei de judecător cu orice altă funcţie publică sau privată (articolul 116 (6), caracterul public al dezbaterilor (articolul 117), caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive (articolul 120).

Pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale omului nu este suficientă numai crearea unui nou sistem judecătoresc, fără a asigura accesul liber la justiţie. In această ordine de idei, în articolul 20 al Constituţiei se stipulează că orice persoană are dreptul la satisfacţie eficientă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime şi nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.

Conform concepţiei reformei judiciare şi de drept, a fost modificată esenţial procedura de examinare a cauzelor penale şi civile, fiind stabilită competenţa pentru fiecare instanţă judecătorească.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei este cercetarea, fundamentarea ştiinţifică şi elaborarea recomandărilor asupra problemei reglementării juridice a competenţei instanţelor judecătoresti în legislaţia Republica Moldova,prin prisma evoluţiei istorice, a principiilor echităţii si accesului liber la justiţie, analizei legislaţiei actuale şi elaborarea unor propuneri concrete în scopul desăvîrşirii competenţei instanţelor judecătoreşti şi respectării drepturilor,libertăţii şi demnităţii umane.Sarcinile investigaţiei sunt: relevarea esenţei instituţiei competenţei instanţelor judecătoreşti şi a problemelor privind liberalităţile în etapa actuală, determinarea sarcinilor de dezvoltarii drepturilor,libertăţii şi demnităţii persoanei.

Pentru atingerea scopului sus menţionat,consider mai mult ca necesară realizarea următoarelor obiective:

- de analizat modalitatea de întroducere a unui sistem judecătoresc unic, bazat pe principii, drepturi şi obligaţii unice, utilizat cel mai fregvent de majoritatea ţărilor din întreaga lume;

- de analizat evoluţia istorică a organizării judecătoreşti;

- de analizat sistemul judecătoresc;

- de analizat organizarea instanţelor judecătoreşti şi compunerea completelor de judecată;

- de analizat competenţă judiciară şi formele competenţei;

- de analizat competenţa instanţelor judecătoreşti, inclusiv şi a celor specializate;

Aprobarea rezultatelor.Lucrarea poate fi folosită ca sursă teoretică şi practică în învăţămintul superior de specialitate, precum şi la elaborarea unor lucrari ştiinţifice ulterioare, cercetării legate de problema înfăptuirii în conformitate cu legea a justiţiei şi efectele acestora la respectare drepturilor,libertăţilor şi demnităţii persoanei. Lucrarea are o construcţie conceptuală de studiu monografic, înglobînd şi îmbinînd aspecte teoretico-practice ale instituţiei justiţiei.