Politica vamală a României în perioada de tranziție

Capitolul 1

Politica Comerciala

1.2 Definirea politicii comerciale, obiective si instrumente

Prin politica comerciala se intelege totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat (cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) in scopul promovarii sau al restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale impotriva concurentei straine.

Principalul obiectiv pe termen lung pe care statele il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii economiei nationale la adapost de concurenta straina. Politica comerciala a oricarui stat trebuie sa indeplineasca trei functiuni principale:

1. de promovare a relatiilor economice externe, intelegand prin aceasta impulsionarea exporturilor;

2. de protejare a economiei nationale de conurenta straina, intelegand prin aceasta o reglementara si un control al importurilor;

3. de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala si de plati, si, concomitent, de crestere a rezervei valutare a statului.

Pe langa obiectivele pe termen lung pot fi stabilite obiective pe termen scurt si mediu pe care statele le pot realiza cu ajutorul masurilor si instrumentelor de politica comerciala, cum ar fi: restrangerea sau stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse, modificari in orientarea geografica a schimburilor comerciale (intensificarea schimburilor cu anumite tari si regiuni, restrangerea cu altele), imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exporturilor, etc.

Masurile si instrumentele politicii comerciale se impart in trei categorii principale :

a) de natura tarifara (vamala)

b) de natura netarifara (inclusiv paratarifara)

c) de natura promotionala (de promovare si de stimulare)

Primele doua vizeaza importurile iar ultima vizeaza exporturile.

1.2 Politica vamala ,definire, instrumente

Politica vamala, asa cum am mai mentionat, face parte din politica comerciala a unui stat, si cuprinde toate dispozitiile legale cu privire la intrarea si iesirea in/din tara a marfurilor. Instrumentul principal de realizare a politicii vamale este tariful vamal, care contine taxele vamale.

Foarte multe state, printre care si Romania, practica o politica vamala preferentiala cu caracter tarifar, ceea ce presupune acceptarea de reduceri sau chiar eliminarea taxelor vamale la unele importuri din state sau unuini vamale cu care sunt incheiate anumite acorduri, creandu-se astfel facilitati importante tarilor respective.

1.2.1 Taxele Vamale

Aparitia taxelor vamale coincide cu formarea si conturarea statelor in perioada de inceput a oranduirii sclavagiste. Aparitia taxelor vamale alaturi de un sistem de impozite s-a datorat initial unui scop pur fiscal fiind sursa de venituri la bugetul statului.

Din documentele istorice se poate observa dezvoltarea impunerilor vamale si aparitia unui regim vamal se refera la perioadele incipiente ale dezvoltarii statelor.

Se pot gasi evidente ale utilizarii taxelor vamale in Grecia secolelor V – VI i.e.n., in Egiptul secolului III i.e.n., in Asia si mai ales in China, sub dinastia Han (secolele II – I i.e.n.)si in imperiul roman.

De-a lungul epocii sclavagiste, statul se transformase intr-o masina de stors impozite si taxe de la populatie, devenind astfel o piedica serioasa in calea dezvoltarii economice.

In timpul feudalismului dezvoltarea relatiilor comerciale determinata de procesul de adancire a diviziunii fortei de munca, de crestere a productivitatii, aparitia banilor si consolidarea centrelor comerciale, are ca efect o crestere a rolului fiscal al taxelor vamale, simultan cu insusirea unei noi valente, ele devenind instrumente protectioniste ale economiei.

In timpul capitalismului, taxele vamale cat si conventiile comerciale principalele mijloace de politica comerciala, servind pentru protejarea industriilor nou aparute, devenind instrumente ale politicii protectioniste agresive.