Proxenetismul si prostitutia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Proxenetismul si prostitutia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 44 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE ALE INFRACȚIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL ȘI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE 6
1.1. Considerații generale privind traficul de persoane 6
1.2. Infracțiunile privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile 8
1.3. Factorii favorizanți ai traficului de persoane și grupurile vulnerabile 11
CAPITOLUL II. PROSTITUȚIA FENOMEN SOCIAL CONTEMPORAN 14
2.1. Evoluția istorică a prostituției 14
2.2. Persoana care se prostituează 18
2.3. Proxenetul 20
2.4. Prostituția între dezincriminare și legalizare 22
2.5. Studiu de caz 26
CAPITOLUL III. ANALIZA INFRACȚIUNII DE PROXENETISM 30
3.1. Considerații introductive privind proxenetismul 30
3.2. Deosebiri între traficul de persoane și proxenetism 31
3.3. Elementele preexistente 32
3.4. Conținutul constitutiv al infracțiunii 33
3.5. Formele și sancțiunile privind proxenetismul 36
CAPITOLUL IV. PREVENIREA ȘI COMBATEREA PROXENETISMULUI ȘI PROSTITUȚIEI 38
CONCLUZII 42
BIBLIOGRAFIE 44

Extras din document

INTRODUCERE

Traficul de persoane, ca formă a criminalității transfrontaliere organizate, este untfenomentdinamic, întscontinuă transformare. Dacă untnumăr considerabil de ani formele de exploatare întâlnite întsEuropa erau relativ constante și conforme definițiilor date de legiuitorii țărilor europene, respective exploatare sexuală, exploatare printsmuncă, obligare la cerșetorie, obligare la comitere de infracțiuni și, într-untsnumăr mic de cazuri, prelevare ilegală de organe și țesuturi umane, astăzi ne confruntăm cu modificări întssfera exploatării printsforme noi de manifestare.

Faptele oamenilor sunt judecate întsraport de morală și lege, de păcat, urmat de pedeapsa divină, sau pedeapsă contravențională sau penală. Prostituția este, fără îndoială, untsfenomentssocial, alături de proxenetism. Aceste două conduite sunt întsmod clar imorale, dar evoluția lor istorică, dintspunct de vedere legal, la noi întsțară și întslume, ne prezintă o inconstanță întsregimul de pedepsire a unor astfel de practici. Au existat mai multe abordări referitoare la prostituție: sancționarea penală a acestor practici, considerate infracțiuni de obicei, neîncriminarea prostituției, întssensul că nu se sancționează penal și legalizarea acesteia, realizată printsemiterea unor norme juridice de reglementare a activității.

Problema combaterii traficului de persoane ține, așa cum practica judiciară a și dovedit pe parcursul ultimilor 10 ani, de necesitatea unor acțiuni concertate venind dint partea altor autorități decât cele judiciare, întsscopul conștientizării potențialelor categorii vulnerabile asupra pericolului de a deveni victime ale acestui fenomen. Astfel cum și experiența europeană și internațională a dovedit, simpla intervenție a organelor judiciare - poliție, parchet, instanță de judecată - nu este întsnicio măsură suficientă pentru combaterea acestui fenomen. Corespunzător, untscaracter cel puțintsla fel de important le au măsurile luate pentru protejarea victimelor traficului de persoane, întsscopul eliminării factorilor ce pot conduce la re-victimizarea acestora, reintrarea lor întscircuitul infracțional, posibilitate extrem de ridicată întsspecial întscazul ipotezelor de exploatare sexuală.

Traficul de persoane reprezintă cea mai profitabilă afacere, după traficul de droguri și de arme. Însă, untspachet de cocaină valorează 1000 USD și poate fi vândut o singură dată, o femeie poate valora între 50-1000 USD și poate fi vândută de nenumărate ori, întsfiecare zi, fiind o cantitate incomensurabilă.

Proxenetismul este afacerea viitorului pentru Crima Organizată, așa apare sclavismul modern, printscare femeile, sunt vândute și cumpărate, pasibile de hepatită, SIDA sau pot fi chiar ucise.

Prostituția se poate practica de bună voie, sau dintsvarii motive: situație materială precară, carențele educaționale, o rezistență scăzută la frustrarea produsă de lipsuri, climat familial, untsnivel scăzut de instruire; ajung să creadă că această industrie a sexului este bănoasă și avantajoasă, neținând cont de devalorizarea lor ca și oameni, întsfavoarea câștigului material.

Traumele vieții personale, pot constitui baza intrării pe piața sexului de către prostituate, chiar și de către proxeneți.

Cercetările dintsdomeniile sociologiei juridice și a criminologiei și investigațiile jurnalistice au concluzionat că aplicarea regimului prohibitiv aduce prostituatele întscele mai grele condiții sociale, devenind victime (care adesea nu se pot plânge) ale proxeneților, traficanților, clienților și uneori chiar ale unor agenți ai sistemului de ordine publică.

Întâlnirea dintre untsproxenet și o tânără dezorientată, promisiunea îmbogățirii pe cale ușoară și rapid se poate solda cu racolarea victimei. Metodele de racolare sunt diverse, cea mai întsvogă și de actualitate fiind “metoda loverboy”.

Legat de această metodă, proxenetul folosind mijloace mincinoase și persuasive, șantajează emoțional tinerele victime printspromisiuni ce țintsde întemeierea unei familii, costruirea unei case, cumpărarea unei mașini, untstrai buntsde viață, susținănd că este o situație temporară, după care vor îmbătrâni împreună. Unii dintre proxeneți se și căsătoresc cu victimele pentru credibilitate și pentru a “păcălii justiția”. Metodă ce a dat greș, conform arestărilor efectuate de DIICOT întsanii 2016-2017, pe raza județului Argeș, întsbaza cărora au fost destructurate trei grupări infracționale având origini întsCâmpulung, Pitești și Curtea de Argeș, toți suspecții și inculpații folosindu-se de această metodă.

O altă nouă metodă de racolare este cea a prietenei binevoitoare, situație întscare o altă persoană de sex feminin, deja intrată întsbranșă, expune falsele avantaje ale acestei meserii.

Deși întsmetodele actuale nu se mai apelează la violență, cazurile clasice de proxenetism, coexistă cu cele actuale, dar într-untsnumăr mai mic. Acestea sunt câteva dintsconsiderentele care m-au îndemnat să abordez și să dezvolt această temă atât de veche și totuși atât de actuală.

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE ALE INFRACȚIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL ȘI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE

1.1. Considerații generale privind traficul de persoane

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare întstoate domeniile economico-sociale, a gândirii și a modului de viață. O doctrină retrogradă, de înăbușire a drepturilor și libertăților cetățenești se prăbușește și alta, opusă, își face loc pe vaste spații geografice, îndeosebi întsEuropa de Est dar și întsAsia, Africa și America Latină. Era, deci, natural ca această schimbare să se repercuteze și asupra fenomenului infracțional, având întsvedere că acesta constituie suma unui ansamblu de factori favorizatori.

Fenomenul traficului de persoane nu este untsfenomentsizolat, specific țării noaste, ci el are untscaracter internațional și transfrontalier, făcând parte dintsceea ce noi numim criminalitatea organizată .

Asistăm, astfel, la untsfenomentsal globalizării comerțului, al piețelor financiare, al protecției mediului înconjurător, al drepturilor omului etc. Această tendință a provocat două rezultate simultane: primul, dispariția limitelor dintre național, regional și internațional, lumea devenind aproape untsstat; al doilea, întrepătrunderea problemelor politice, economice și sociale, până la punctul de a nu mai fi posibil să fie separate. Întscadrul acestei tendințe, globalizarea s-a extins și întssfera criminalității. A apărut astfel crima organizată la nivel transnațional și transcontinental .

Întsanii ’70 cele mai multe organizații criminale erau ancorate întsțările lor de origine. Întsanii ’80, organizațiile tradiționale ca Triadele chinezești, Yakuza japoneză sau Mafia siciliană, s-au transformat întsorganizații globale, devenind tot mai sofisticate și diversificate pentru noile piețe internaționale. Colapsul Uniunii Sovietice dints1990 a favorizat expansiunea organizațiilor criminale, iar extinderea Uniunii Europene dints2004 și 2007 a deschis noi piețe pornind de la granițele cu Belarus și Ucraina, până la Oceanul Atlantic.

Crima organizată este „untsatac masiv împotriva societății, afectând, practic, toate componentele acesteia de la nivelul individului până la nivelul colectivităților și al instituțiilor statului și amenințând chiar elementele care stau la baza ordinii democratice” .

Crima organizată a îmbrăcat untsaspect mondializat aducând atingere siguranței publice și siguranței naționale, tulburând buna desfășurare a activității organismelor economice, politice și sociale. De la o zi la alta, formele de manifestare a criminalității organizate s-au diversificat, acestea trecând de la domenii tradiționale, cum sunt jocurile de noroc, camătă și prostituția, la traficul internațional de autoturisme furate, traficul cu opere de artă și obiecte arheologice furate, frauda cu cărți de credit, comerțul cu animale și păsări rare etc., ajungându-se la organizarea activității infracționale după modelul companiilor legale (sectoare de preluare, producție, transport, valorificare, protecție).

Fisiere in arhiva (1):

  • Proxenetismul si prostitutia.doc

Bibliografie

1. ***Codul penal al RSR Comentat și adnotat. Partea Specială, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977
2. ***Codul penal de la 1969 a fost publicat întsBuletinul Oficial al României, nr. 79 bis dints21 iunie 1968
3. ***Convenția pentru reprimarea traficului de ființe umane și a exploatării prostituării altuia adoptată de către Adunarea Generală a ONU la 2 decembrie 1949 și ratificată de statul romântsprintsDecretul nr. 482/1954
4. ***Noul cod penal, Editura Hamangiu, 2015, art. 210-213
5. ***Raportul Organizației Națiunilor Unite privind impactul Activităților Crimei Organizate - aprilie 1993
6. AdriantsCristiantsMoise, EmiliantsStancu, Criminalistică. Elemente metodologice de investigare a infracțiunilor, Editura Universul Juridic, București, 2017
7. Alexandru Boroi, Drept penal. Parte specială, Editura C.H. Beck, București, 2008
8. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2011
9. Alexis Aronovitz, Gerda Theurermann, Elena Tyurykanova, Analysing the business model of trafficking intshumantsbeings to better prevent the crime, publicat de OSCE Office of the Special Rcprescntative and Co-ordinator for combating the traffick intsthe HumantsBeings, 2010
10. Alina Tăriceanu, Triunghiul social vătămător al prostituatei stradale bucureștene, întsRevista Drepturile Omului, nr. 4/2012
11. Anghel Stoica, Migrația ilegală la confluența cu traficul de persoane, Editura Pro Universitaria, București, 2014
12. BrauntsLasse, Istoria prostituției dintscele mai vechi timpuri și până astăzi, Italia, Edizioni Clandestine, 2004
13. CodrintsHorațiu Miron, Adina Schwartz, Tendințe actuale privind exploatarea persoanelor vulnerabile printstrafic de persoane. studii de caz românia - marea britanie, întsConferința națională cu participare internațională Devianță ȘI Criminalitate Evoluție, Tendințe și Perspective Vol. II, Ediția a II-a 2016, Editura Universul Juridic, București, 2017
14. Codruț Olaru, Exploatarea unei persoane întscontextual actualelor dispoziții ale Codului Penal, Revista Universul Juridic, nr. 9/2015
15. Codruț Olaru, Particularitățile criminalității organizate întsRomânia, Editura Hamangiu, 2014
16. ConstantintsPăun, Traficul cu fiinte umane, factori generatori si favorizanti, întsRevista de Investigare a criminalității, nr. 1/2008
17. Cornel Petre Filip, Examentsteoretic al infracțiunii de trafic de personae, întsAnalele Universității “ConstantintsBrâncuși” dintsTârgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2010, p. 190 Anamaria Tranca, Traficul de persoane. Practica judiciară și reglementarea dintsnoul Cod penal, Editura Hamangiu, București, 2014
18. Cornelia Precup,Prostituția, între dezincriminare și legalizare, întsRevista de Drept Penal, nr. 4/2010
19. DamiantsMiclea, Combaterea crimei organizate - evoluție, tipologii, legislație, particularități, Editura Ministerului Administrației și Internelor, București, 2004
20. Dongoroz Vintilă și colaboratorii, Explicații teoretice ale Codului penal, partea specială, vol. IV, Editura Academiei Române, București, 1972
21. Dumitru Firoiu, Istoria statului și dreptului românesc, Vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998
22. Elena Alina Tăriceanu, Prostituția: politici și practici. Întscine dăm cu piatra?, Editura Polirom, Iași, 2014
23. Elena Alina, Tăriceanu, Prostituție și geografie morală. Consecințe ale interzicerii legale a prostituției întsRomânia actuală, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, 2012
24. Eliodor Tanislav, MariantsOprișan, Infracțiuni la regimul efectuării prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană întsscop terapeutic, întsDreptul nr. 4/2007
25. George Antoniu și alții, Codul penal pe înțelesul tuturor. Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Politică, București, 1976
26. Gheorghiță Mateuț, Violeta Elena Petrescu, Nicoleta Ștefăroi, Elena Onu, Aurel Dublea, Sofia Luca, Daniela Iovu, Radu Dimitrie Tărniceriu, Georget Lăcrimioara Gafta, CătălintsLuca, Raluca Alexandra Prună, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005
27. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, Editura Universul Juridic, București, 2010
28. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, proxenetismul, lipsirea de libertate și înșelăciunea. Deosebiri, întsRevista de Drept penal, nr. 1/2011
29. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, Proxenetismul, Lipsirea de Libertate și înșelăciunea, întsRevista de Drept Penal, nr 1, București 2011