Proxenetismul și prostituția

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 23247
Mărime: 115.23KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE ALE INFRACȚIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL ȘI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE 6

1.1. Considerații generale privind traficul de persoane 6

1.2. Infracțiunile privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile 8

1.3. Factorii favorizanți ai traficului de persoane și grupurile vulnerabile 11

CAPITOLUL II. PROSTITUȚIA FENOMEN SOCIAL CONTEMPORAN 14

2.1. Evoluția istorică a prostituției 14

2.2. Persoana care se prostituează 18

2.3. Proxenetul 20

2.4. Prostituția între dezincriminare și legalizare 22

2.5. Studiu de caz 26

CAPITOLUL III. ANALIZA INFRACȚIUNII DE PROXENETISM 30

3.1. Considerații introductive privind proxenetismul 30

3.2. Deosebiri între traficul de persoane și proxenetism 31

3.3. Elementele preexistente 32

3.4. Conținutul constitutiv al infracțiunii 33

3.5. Formele și sancțiunile privind proxenetismul 36

CAPITOLUL IV. PREVENIREA ȘI COMBATEREA PROXENETISMULUI ȘI PROSTITUȚIEI 38

CONCLUZII 42

BIBLIOGRAFIE 44

Extras din document

INTRODUCERE

Traficul de persoane, ca formă a criminalității transfrontaliere organizate, este untfenomentdinamic, întscontinuă transformare. Dacă untnumăr considerabil de ani formele de exploatare întâlnite întsEuropa erau relativ constante și conforme definițiilor date de legiuitorii țărilor europene, respective exploatare sexuală, exploatare printsmuncă, obligare la cerșetorie, obligare la comitere de infracțiuni și, într-untsnumăr mic de cazuri, prelevare ilegală de organe și țesuturi umane, astăzi ne confruntăm cu modificări întssfera exploatării printsforme noi de manifestare.

Faptele oamenilor sunt judecate întsraport de morală și lege, de păcat, urmat de pedeapsa divină, sau pedeapsă contravențională sau penală. Prostituția este, fără îndoială, untsfenomentssocial, alături de proxenetism. Aceste două conduite sunt întsmod clar imorale, dar evoluția lor istorică, dintspunct de vedere legal, la noi întsțară și întslume, ne prezintă o inconstanță întsregimul de pedepsire a unor astfel de practici. Au existat mai multe abordări referitoare la prostituție: sancționarea penală a acestor practici, considerate infracțiuni de obicei, neîncriminarea prostituției, întssensul că nu se sancționează penal și legalizarea acesteia, realizată printsemiterea unor norme juridice de reglementare a activității.

Problema combaterii traficului de persoane ține, așa cum practica judiciară a și dovedit pe parcursul ultimilor 10 ani, de necesitatea unor acțiuni concertate venind dint partea altor autorități decât cele judiciare, întsscopul conștientizării potențialelor categorii vulnerabile asupra pericolului de a deveni victime ale acestui fenomen. Astfel cum și experiența europeană și internațională a dovedit, simpla intervenție a organelor judiciare - poliție, parchet, instanță de judecată - nu este întsnicio măsură suficientă pentru combaterea acestui fenomen. Corespunzător, untscaracter cel puțintsla fel de important le au măsurile luate pentru protejarea victimelor traficului de persoane, întsscopul eliminării factorilor ce pot conduce la re-victimizarea acestora, reintrarea lor întscircuitul infracțional, posibilitate extrem de ridicată întsspecial întscazul ipotezelor de exploatare sexuală.

Traficul de persoane reprezintă cea mai profitabilă afacere, după traficul de droguri și de arme. Însă, untspachet de cocaină valorează 1000 USD și poate fi vândut o singură dată, o femeie poate valora între 50-1000 USD și poate fi vândută de nenumărate ori, întsfiecare zi, fiind o cantitate incomensurabilă.

Proxenetismul este afacerea viitorului pentru Crima Organizată, așa apare sclavismul modern, printscare femeile, sunt vândute și cumpărate, pasibile de hepatită, SIDA sau pot fi chiar ucise.

Prostituția se poate practica de bună voie, sau dintsvarii motive: situație materială precară, carențele educaționale, o rezistență scăzută la frustrarea produsă de lipsuri, climat familial, untsnivel scăzut de instruire; ajung să creadă că această industrie a sexului este bănoasă și avantajoasă, neținând cont de devalorizarea lor ca și oameni, întsfavoarea câștigului material.

Traumele vieții personale, pot constitui baza intrării pe piața sexului de către prostituate, chiar și de către proxeneți.

Cercetările dintsdomeniile sociologiei juridice și a criminologiei și investigațiile jurnalistice au concluzionat că aplicarea regimului prohibitiv aduce prostituatele întscele mai grele condiții sociale, devenind victime (care adesea nu se pot plânge) ale proxeneților, traficanților, clienților și uneori chiar ale unor agenți ai sistemului de ordine publică.

Întâlnirea dintre untsproxenet și o tânără dezorientată, promisiunea îmbogățirii pe cale ușoară și rapid se poate solda cu racolarea victimei. Metodele de racolare sunt diverse, cea mai întsvogă și de actualitate fiind “metoda loverboy”.

Legat de această metodă, proxenetul folosind mijloace mincinoase și persuasive, șantajează emoțional tinerele victime printspromisiuni ce țintsde întemeierea unei familii, costruirea unei case, cumpărarea unei mașini, untstrai buntsde viață, susținănd că este o situație temporară, după care vor îmbătrâni împreună. Unii dintre proxeneți se și căsătoresc cu victimele pentru credibilitate și pentru a “păcălii justiția”. Metodă ce a dat greș, conform arestărilor efectuate de DIICOT întsanii 2016-2017, pe raza județului Argeș, întsbaza cărora au fost destructurate trei grupări infracționale având origini întsCâmpulung, Pitești și Curtea de Argeș, toți suspecții și inculpații folosindu-se de această metodă.

O altă nouă metodă de racolare este cea a prietenei binevoitoare, situație întscare o altă persoană de sex feminin, deja intrată întsbranșă, expune falsele avantaje ale acestei meserii.

Deși întsmetodele actuale nu se mai apelează la violență, cazurile clasice de proxenetism, coexistă cu cele actuale, dar într-untsnumăr mai mic. Acestea sunt câteva dintsconsiderentele care m-au îndemnat să abordez și să dezvolt această temă atât de veche și totuși atât de actuală.

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE ALE INFRACȚIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL ȘI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE

1.1. Considerații generale privind traficul de persoane

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare întstoate domeniile economico-sociale, a gândirii și a modului de viață. O doctrină retrogradă, de înăbușire a drepturilor și libertăților cetățenești se prăbușește și alta, opusă, își face loc pe vaste spații geografice, îndeosebi întsEuropa de Est dar și întsAsia, Africa și America Latină. Era, deci, natural ca această schimbare să se repercuteze și asupra fenomenului infracțional, având întsvedere că acesta constituie suma unui ansamblu de factori favorizatori.

Fenomenul traficului de persoane nu este untsfenomentsizolat, specific țării noaste, ci el are untscaracter internațional și transfrontalier, făcând parte dintsceea ce noi numim criminalitatea organizată .

Asistăm, astfel, la untsfenomentsal globalizării comerțului, al piețelor financiare, al protecției mediului înconjurător, al drepturilor omului etc. Această tendință a provocat două rezultate simultane: primul, dispariția limitelor dintre național, regional și internațional, lumea devenind aproape untsstat; al doilea, întrepătrunderea problemelor politice, economice și sociale, până la punctul de a nu mai fi posibil să fie separate. Întscadrul acestei tendințe, globalizarea s-a extins și întssfera criminalității. A apărut astfel crima organizată la nivel transnațional și transcontinental .

Întsanii ’70 cele mai multe organizații criminale erau ancorate întsțările lor de origine. Întsanii ’80, organizațiile tradiționale ca Triadele chinezești, Yakuza japoneză sau Mafia siciliană, s-au transformat întsorganizații globale, devenind tot mai sofisticate și diversificate pentru noile piețe internaționale. Colapsul Uniunii Sovietice dints1990 a favorizat expansiunea organizațiilor criminale, iar extinderea Uniunii Europene dints2004 și 2007 a deschis noi piețe pornind de la granițele cu Belarus și Ucraina, până la Oceanul Atlantic.

Crima organizată este „untsatac masiv împotriva societății, afectând, practic, toate componentele acesteia de la nivelul individului până la nivelul colectivităților și al instituțiilor statului și amenințând chiar elementele care stau la baza ordinii democratice” .

Crima organizată a îmbrăcat untsaspect mondializat aducând atingere siguranței publice și siguranței naționale, tulburând buna desfășurare a activității organismelor economice, politice și sociale. De la o zi la alta, formele de manifestare a criminalității organizate s-au diversificat, acestea trecând de la domenii tradiționale, cum sunt jocurile de noroc, camătă și prostituția, la traficul internațional de autoturisme furate, traficul cu opere de artă și obiecte arheologice furate, frauda cu cărți de credit, comerțul cu animale și păsări rare etc., ajungându-se la organizarea activității infracționale după modelul companiilor legale (sectoare de preluare, producție, transport, valorificare, protecție).

Bibliografie

1. ***Codul penal al RSR Comentat și adnotat. Partea Specială, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977

2. ***Codul penal de la 1969 a fost publicat întsBuletinul Oficial al României, nr. 79 bis dints21 iunie 1968

3. ***Convenția pentru reprimarea traficului de ființe umane și a exploatării prostituării altuia adoptată de către Adunarea Generală a ONU la 2 decembrie 1949 și ratificată de statul romântsprintsDecretul nr. 482/1954

4. ***Noul cod penal, Editura Hamangiu, 2015, art. 210-213

5. ***Raportul Organizației Națiunilor Unite privind impactul Activităților Crimei Organizate - aprilie 1993

6. AdriantsCristiantsMoise, EmiliantsStancu, Criminalistică. Elemente metodologice de investigare a infracțiunilor, Editura Universul Juridic, București, 2017

7. Alexandru Boroi, Drept penal. Parte specială, Editura C.H. Beck, București, 2008

8. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, București, 2011

9. Alexis Aronovitz, Gerda Theurermann, Elena Tyurykanova, Analysing the business model of trafficking intshumantsbeings to better prevent the crime, publicat de OSCE Office of the Special Rcprescntative and Co-ordinator for combating the traffick intsthe HumantsBeings, 2010

10. Alina Tăriceanu, Triunghiul social vătămător al prostituatei stradale bucureștene, întsRevista Drepturile Omului, nr. 4/2012

11. Anghel Stoica, Migrația ilegală la confluența cu traficul de persoane, Editura Pro Universitaria, București, 2014

12. BrauntsLasse, Istoria prostituției dintscele mai vechi timpuri și până astăzi, Italia, Edizioni Clandestine, 2004

13. CodrintsHorațiu Miron, Adina Schwartz, Tendințe actuale privind exploatarea persoanelor vulnerabile printstrafic de persoane. studii de caz românia - marea britanie, întsConferința națională cu participare internațională Devianță ȘI Criminalitate Evoluție, Tendințe și Perspective Vol. II, Ediția a II-a 2016, Editura Universul Juridic, București, 2017

14. Codruț Olaru, Exploatarea unei persoane întscontextual actualelor dispoziții ale Codului Penal, Revista Universul Juridic, nr. 9/2015

15. Codruț Olaru, Particularitățile criminalității organizate întsRomânia, Editura Hamangiu, 2014

16. ConstantintsPăun, Traficul cu fiinte umane, factori generatori si favorizanti, întsRevista de Investigare a criminalității, nr. 1/2008

17. Cornel Petre Filip, Examentsteoretic al infracțiunii de trafic de personae, întsAnalele Universității “ConstantintsBrâncuși” dintsTârgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2010, p. 190 Anamaria Tranca, Traficul de persoane. Practica judiciară și reglementarea dintsnoul Cod penal, Editura Hamangiu, București, 2014

18. Cornelia Precup,Prostituția, între dezincriminare și legalizare, întsRevista de Drept Penal, nr. 4/2010

19. DamiantsMiclea, Combaterea crimei organizate - evoluție, tipologii, legislație, particularități, Editura Ministerului Administrației și Internelor, București, 2004

20. Dongoroz Vintilă și colaboratorii, Explicații teoretice ale Codului penal, partea specială, vol. IV, Editura Academiei Române, București, 1972

21. Dumitru Firoiu, Istoria statului și dreptului românesc, Vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998

22. Elena Alina Tăriceanu, Prostituția: politici și practici. Întscine dăm cu piatra?, Editura Polirom, Iași, 2014

23. Elena Alina, Tăriceanu, Prostituție și geografie morală. Consecințe ale interzicerii legale a prostituției întsRomânia actuală, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, 2012

24. Eliodor Tanislav, MariantsOprișan, Infracțiuni la regimul efectuării prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană întsscop terapeutic, întsDreptul nr. 4/2007

25. George Antoniu și alții, Codul penal pe înțelesul tuturor. Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Politică, București, 1976

26. Gheorghiță Mateuț, Violeta Elena Petrescu, Nicoleta Ștefăroi, Elena Onu, Aurel Dublea, Sofia Luca, Daniela Iovu, Radu Dimitrie Tărniceriu, Georget Lăcrimioara Gafta, CătălintsLuca, Raluca Alexandra Prună, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005

27. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, Editura Universul Juridic, București, 2010

28. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, proxenetismul, lipsirea de libertate și înșelăciunea. Deosebiri, întsRevista de Drept penal, nr. 1/2011

29. IoantsGârbuleț, Traficul de persoane, Proxenetismul, Lipsirea de Libertate și înșelăciunea, întsRevista de Drept Penal, nr 1, București 2011

Preview document

Proxenetismul și prostituția - Pagina 1
Proxenetismul și prostituția - Pagina 2
Proxenetismul și prostituția - Pagina 3
Proxenetismul și prostituția - Pagina 4
Proxenetismul și prostituția - Pagina 5
Proxenetismul și prostituția - Pagina 6
Proxenetismul și prostituția - Pagina 7
Proxenetismul și prostituția - Pagina 8
Proxenetismul și prostituția - Pagina 9
Proxenetismul și prostituția - Pagina 10
Proxenetismul și prostituția - Pagina 11
Proxenetismul și prostituția - Pagina 12
Proxenetismul și prostituția - Pagina 13
Proxenetismul și prostituția - Pagina 14
Proxenetismul și prostituția - Pagina 15
Proxenetismul și prostituția - Pagina 16
Proxenetismul și prostituția - Pagina 17
Proxenetismul și prostituția - Pagina 18
Proxenetismul și prostituția - Pagina 19
Proxenetismul și prostituția - Pagina 20
Proxenetismul și prostituția - Pagina 21
Proxenetismul și prostituția - Pagina 22
Proxenetismul și prostituția - Pagina 23
Proxenetismul și prostituția - Pagina 24
Proxenetismul și prostituția - Pagina 25
Proxenetismul și prostituția - Pagina 26
Proxenetismul și prostituția - Pagina 27
Proxenetismul și prostituția - Pagina 28
Proxenetismul și prostituția - Pagina 29
Proxenetismul și prostituția - Pagina 30
Proxenetismul și prostituția - Pagina 31
Proxenetismul și prostituția - Pagina 32
Proxenetismul și prostituția - Pagina 33
Proxenetismul și prostituția - Pagina 34
Proxenetismul și prostituția - Pagina 35
Proxenetismul și prostituția - Pagina 36
Proxenetismul și prostituția - Pagina 37
Proxenetismul și prostituția - Pagina 38
Proxenetismul și prostituția - Pagina 39
Proxenetismul și prostituția - Pagina 40
Proxenetismul și prostituția - Pagina 41
Proxenetismul și prostituția - Pagina 42
Proxenetismul și prostituția - Pagina 43
Proxenetismul și prostituția - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Proxenetismul si prostitutia.doc

Alții au mai descărcat și

Proxenetismul

I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE In literatura juridica de specialitate este unanim admisa ideea ca dreptul penal este format din doua parti si anume...

Probleme de ordin criminologic privind traficul de ființe umane

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Asociat şi cu denumirea de sclavie moderna, traficul de persoane reprezintă o ameninţare pentru libertatea, integritatea...

Analiza aspectelor criminologice ale traficului de ființe umane

INTRODUCERE Actualitatea și importanța temei Fenomenul traficului de ființe umane sau al comerțului cu oameni a apărut pentru prima oară încă în...

Europol, Eurojust și Mandatul de Arestare European

CAPITOLUL I: Europol, eurojust si mandatul de arestare european. Notiuni introductive Începând cu data de 01.08.2007, România este stat membru...

Traficul și Exploatarea Persoanelor Vulnerabile

Secţiunea I Art. 209: Sclavia 1.CONŢINUTUL LEGAL Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie, precum şi traficul de sclavi, se...

Aspecte Teoretice și Practice Privind Traficul de Persoane

Traficul de persoane constitue un fenomen ale cǎrui dimensiuni înregistreazǎ o creştere alarmantă. El nu constitue un fenomen episodic, afectând un...

Traficul de Persoane

CAPITOLUL 1 1.1. Consideraţii generale Traficul de persoane constituie un fenomen ale cărui dimensiuni înregistrează o creştere alarmantă. El nu...

Protecția intereselor europene

1.Aspecte generale Protecţia intereselor financiare este, de mulţi ani, o prioritate care reţine în mod deosebit atenţia guvernelor şi...

Te-ar putea interesa și

Proxenetismul

I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE In literatura juridica de specialitate este unanim admisa ideea ca dreptul penal este format din doua parti si anume...

Crima Organizată

CAPITOLUL I CRIMA ORGANIZATĂ INTERNAŢIONALĂ I. CRIMA ORGANIZATĂ SAU ORGANIZAREA CRIMEI I.1. NOŢIUNILE DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI ORGANIZAŢII...

Traficul de ființe umane

Capitolul 1 Noţiuni şi terminologii folosite pentru înţelegerea conceptului de trafic de persoane 1.1. Aspecte internaţionale pentru definire...

Investigarea Cazurilor de Trafic cu Ființe Umane

SCURT ISTORIC Prostitutia este considerata a fi cea mai veche “meserie din lume”. De multe ori fiind considerata un subiect tabu, prostitutia a...

Analiza Infracțiunilor de Trafic de Persoane Adulte și Traficul de Minori

Capitolul I Consideratii introductive Traficul de persoane constitue un fenomen ale cÎrui dimensiuni înregistreazÎ o crestere alarmanta. El nu...

Traficul de Persoane

Cap.1. Noţiunea de TRAFIC DE PERSOANE 1.1. Preocupări internaţionale de definire În ultimii ani s-a constatat o creştere permanentă a traficului...

Traficul de ființe umane

1. Prezentare generala. Reglementari interne si internationale Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea sa; nimeni...

Traficul de Ființe Umane

1. TRAFICUL DE PERSOANE. COMPLEXITATEA PROBLEMEI 1.1. Traficul de persoane. Definiţii Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului trafic de...

Ai nevoie de altceva?