Răspunderea juridică - Privire specială asupra răspunderii penale

INTRODUCERE

Obiectul prezentei lucrări îl reprezintă răspunderea juridică, cu accent asupra răspunderii penale, o tema de perpetua actualitate, în contextul schim bărilor so cial-politice curente.

Dreptul este indisolubil legat de evoluția generală a societății, ca insti-tuție ce derivă de la societate și își găsește suportul în relațiile interumane. Conștiința juridică apare ca o premisă a dreptului, iar funcția sa normativă este mijlocită de ipostazele conștiinței prin care omul, devine subiect propriu-zis și titular de drepturi.

Conștiința juridică este o premisă a dreptului. Nu există sistem de drept fără ca, înainte, să fie conștientizat în primul rând de către destinatarii săi. Mai mult, omul trebuie să participe că factor conștient la derularea raporturilor de drept, ceea ce îi va permite să acționeze respectând legea. Numai în aceste condiții se poate vorbi despre ordinea de drept.

Conștiința juridică constituie o premisă ideologică a elaborării dreptului. Nicio lege, niciun act normativ nu a fost adoptat înainte de a fi conceput, înainte de a fi trecut prin conștiința juridică a celor care participa la activitatea normativă și care sunt purtători ai conștiinței juridice a societății sau a unui grup social.

Conștiința juridică cuprinde și sfera realizării dreptului, a aplicării sale, a formării și înfăptuirii raporturilor juridice create pe baza normelor de drept, a for mării și respectării dreptului.

Răspunderea juridică este acea formă a răspunderii sociale stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor corespunzătoare de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate.

CAPITOLUL I.

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

PRIVIND RĂSPUNDEREA JURIDICĂ

I.1. Noțiunea de răspunderea juridică

Indiferent de forma de organizare, o societate are nevoie de componența esențială cunoscută sub denumirea de răspundere juridică pentru a-și păstra echilibrul și a menține buna pace între membrii ei. În societatea primitivă această instituție nu există , ideea de răzbunare și violență guvernau în lipsa conceptului de stat și drept.Ulterior a apărut, în timpul romanilor, ideea compoziției private care înlocuia răzbunarea. Apare plata efectivă a despăgubirii, menținută până în epoca feudală când o serie de pagube puteau fi răscumpărate în bani sau în natură. Legislația și jurisdicția nu definesc noțiunea de răspundere juridică, legiuitorul fixând doar condițiile în prezența cărora o persoană poate fi trasă la răspundere, respectiv principiile răspunderii, natura și întinderea sancțiunilor susceptibile de aplicare și limitele în care operează. Situația este similară și în practica judiciară, care nu dă o definiție a răspunderii juridice sau a vreuneia dintre formele acesteia, însă practica și-a adus o valoroasă contribuție la explicarea și lămurirea condi țiilor și formelor răspunderii juridice. Sensul frecvent atribuit noțiunii de răspun dere este acela de obligație de a suporta consecințele nerespectării unor reguli de conduită, de către autorul faptei contrare normei și care poartă totdeauna amprenta dezaprobării sociale a unei asemenea conduite.

Noțiunea de răspundere juridică presupune forma răspunderii sociale stabilită de stat în urma încălcării normelor juridice printr-un fapt ilicit, fapt ce determină suportarea consecințelor corespunzătoare de către cel vinovat, prin utilizarea forței de constrângere a statului, în scopul restabilirii ordinii sociale încălcate prin acea faptă ilicită .

I.2. Principiile răspunderii juridice

Principiile răspunderii juridice reprezintă idei directoare din cadrul acestei instituții , ele formând baza elaborării și realizării normelor juridice și găsindu-și expresia în toate normele de drept care reglementează diferitele forme sub care se prezintă această instituție juridică.

Ele se reflectă cu deosebire în principiile generale ale dreptului, între ele existând o deplină interdependență.

Principiile răspunderii juridice sunt:

1. Principiul legalității răspunderii juridice

Acesta face referire la faptul că angajarea răspunderii se realizează doar în temeiul legii. Este o transpunere a principiului legalității consacrat în art.1 alin. 5 din Constituția României republicată, care arată că ,,respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor sale este obligatorie”.

Cu alte cuvinte, tragerea la răspundere juridică a unei persoane în lipsa unei legi care să autorizeze această acțiune este de neconceput.Totodată, realizarea acestui principiu este premisa ce garantează înfăptuirea celorlalte principii fun damentale ale răspunderii juridice.