România și Statutul Juridic al Dunării

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 20079
Mărime: 70.63KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Danut Cornoiu

Cuprins

CONSIDERAŢII GENERALE . 05

CAPITOLUL I

PRIMELE REGLEMENTĂRI CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL DUNĂRII . 07

1.1. Regulamentele de navigaţie în sectorul Porţile de Fier . 07

1.2. Dunărea în timpul primului Război Mondial . 10

1.3. Stabilirea statutului definitiv al Dunării . 17

CAPITOLUL II

STABILIREA REGIMULUI JURIDIC AL DUNĂRII . 28

2.1. Regimul sectorului Porţile de Fier . 28

2.2. Regimul Dunării după conferinţa de la Paris 1921 . 29

2.3. Conflictele de competenţă între România şi Comisia europeană a Dunării . 31

2.4. Conferinţa dunăreană de Ia Belgrad 1948 . 35

CAPITOLUL III

REGIMUL JURIDIC AL DUNĂRII PE TERITORIUL ROMÂNIEI . 39

3.1. Folosirea apelor Dunării în scop de navigaţie . 39

3.2. Folosirea apelor Dunării în alte scopuri decât navigaţia şi pescuitul . 41

3.3. Păstrarea echilibrului ecologic în apele fluviului Dunărea . 45

3.4 Regimul juridic al canalului Dunăre-Marea Neagră . 47

3.5 Realizarea canalului Rin-Main-Dunăre . 47

CONCLUZII . 49

BIBLIOGRAFIE . 50

Extras din document

REZUMAT ŞI CUVINTE CHEIE

CUVINTE CHEIE

REGULAMENTE,STATUT,CONFLICTE,NAVIGAŢIE

REZUMAT

România a sustinut punctul de vedere exprimat de reprezentanţii Belgiei şi Greciei, în sensul admiterii acestor două state ca membre în Comisia intemaţională a Dunării. Dar reprezentanţii Marii Britanii, Iugoslaviei, Cehoslovaciei, Germaniei, Austriei, Ungariei şi Bulgariei s-au opus acestei propuneri.

Dezbateri vii au intervenit cu ocazia discutării articolelor XI şi XII din proiectul francez, care aveau în vedere programul tehnic şi financiar de lucrări stabilit în fiecare an de Comisia intemaţională, lucrări ce urmau a fi executate de către statele riverane pe cheltuielile lor. Dacă statul riveran nu era în măsuă să întreprindă el însuţi lucrările de întrţinere şi amelioarare pe care comisia le aprecia ca fiind indispensabile, aceasata putea să le execute fie prin propriile mijloace, fie însărcinând un alt stat riveran. Asemenea prevedere venea în contradicţie cu principiul suveranităţii statelor riverane.

Ideea esenţială referitoare la deosebirea fundamentală principală între comisia Dunării şi precedentele sale, Comisia europeană a Dunării şi Comisia internaţională a Dunării, este proclamată în primul articol, referitor la comisie, articolul 5, în cuvintele: "Se stabileşte o comisie a Dunării, desemnată mai jos, sub numele de comisiune; ea este compusă din reprezentanţi ai ţărilor dunărene, câte unul pentru fiecare din aceste ţări". Este subliniată astfel ideea centrală a dreptului fluvial contemporan şi a instituţiei modeme a comisiei fluviale internaţionale: îmbinarea cooperării internaţionale cu respectarea suveranităţii statelor riverane, a egalităţii lor în drepturi.

Comisia fluvială internaţională nu trebuie să fie un "suprastaf ci un instrument de servire a intereselor comune ale statelor riverane membre. Ea nu trebuie să-şi aroge drepturi care să comporte atribuţii suprastatale şi nu trebuie să fie înzestrată cu asemenea drepturi.

Prin reglementarea intervenită s-a pus capăt incertitudinii şi stării de provizorat care dominase până atunci; au fost create premisele pentru dezvoltarea în bune condiţii a unui avânt al navigatei pe baza egalităţii tuturor pavilioanelor interesate în folosirea acestei mari artere de comunicaţie europeană.

CONSIDERAŢII GENERALE

Având în vedere prevederile Actului Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare de la Helsinki, 1975, şi cele ale documentului de încheiere a reuniunii de la Madrid a reprezentanţilor statelor participante la conferinţa menţionată, în Declaraţia adoptată de statele dunărene sunt cuprinse următoarele obiective: utilizarea raţională şi conservarea resurselor de apă ale Dunării; prevenirea poluării apelor sale; supravegherea calităţii lor.

Apele curgătoare cu regim internaţional sunt acele râuri sau fluvii care parcurg sau separă două sau mai multe state, fiind navigabile până la mare, şi în temeiul unei convenţii internaţionale ele sunt deschise navigaţiei navelor comerciale ale tuturor statelor.

În prezent asistăm la un proces de cristalizare a unui drept internaţional fluvial, ca parte integrantă a dreptului internaţional public. După cum îl defineşte Edwin Glaser acesta este „ansamblul normelor şi instituţiilor de drept internaţional care reglementează relaţiile dintre state cu privire la folosirea apelor nemaritime”.

Dunărea face parte din această categorie, reglementarea regimului internaţional de navigaţie pe Dunăre s-a făcut prin Convenţia de la Paris din 1856, care prevede libertatea de navigaţie pe acest fluviu pentru navele comerciale ale tuturor statelor şi suprimarea taxelor de peaj.

Dreptul internaţional fluvial nu se liimtează numai la reglementarea navigaţiei pe fluvii, ci vine să reglementeze şi alte activităţi ale statelor în acest domeniu, cum sunt: folosirea acestor fluvii ca surse de energie sau pentru irigaţii, precum şi problema preîntâmpinării poluării apelor fluviale respective.

Fiecare stat stabileşte condiţiile de intrare a navelor străine în porturile sale fluviale, tratamentul acordat acestor nave. Aceste probleme pot forma şi obiect de reglementare pe bază de reciprocitate în cadrul unor taxe de comerţ şi navigaţie. Navigaţia între porturile aceluiaşi stat – cabotajul – se realizează exclusiv de către statul suveran. În scopul coordonării statelor riverane în asigurarea regimului internaţional de navigaţie pot fi create comisii internaţionale fluviale.

Utilizarea apelor Dunării în scopuri economice, altele decât navigaţia, face obiectul, sub diferite aspecte, al unor tratate bilaterale şi multilaterale încheiate între statele riverane printre care şi România, în cadrul relaţiilor de colaborare şi bună vecinătate.

În acest sens, construirea şi utilizarea de către România şi Iugoslavia a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier reprezintă un deosebit interes pentru practica statelor şi dreptul internaţional contemporan. Această lucrare de o mare complexitate se bazează pe actele şi normele juridice stabilite de cele două părţi la 30 noiembrie 1963, care reglementează problemele tehnico-economice şi juridice, inclusiv, modificări de frontieră, în condiţiile respectării depline a suveranităţii în drepturi a ambelor state riverane.

Preview document

România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 1
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 2
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 3
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 4
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 5
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 6
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 7
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 8
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 9
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 10
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 11
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 12
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 13
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 14
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 15
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 16
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 17
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 18
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 19
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 20
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 21
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 22
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 23
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 24
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 25
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 26
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 27
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 28
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 29
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 30
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 31
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 32
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 33
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 34
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 35
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 36
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 37
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 38
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 39
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 40
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 41
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 42
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 43
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 44
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 45
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 46
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 47
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 48
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 49
România și Statutul Juridic al Dunării - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Romania si Statutul Juridic al Dunarii.doc

Alții au mai descărcat și

Teritoriul de stat în dreptul internațional public și frontiera de stat a României

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat Teritoriul, împreună cu...

Strategii Mondiale în Domeniul Mediului

INTRODUCERE Între dezvoltarea economică şi socială, starea mediului înconjurător şi sănătatea umană există o strânsă legătură în cadrul căreia...

Contribuția României la formarea și fundamentarea dreptului mării

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Regimul Juridic al Protecției Apei și Ecosistemelor Acvatice

INTRODUCERE Protecţia mediului înconjurător în general şi ocrotirea monumentelor naturii în special, au devenit obiective importante ale lumii...

Tehnici de Protecție a Mediului

CAPITOLUL I PROTECŢIA JURIDICĂ A SOLULUI 1.1. Protecţia juridică a solului Acţiunea comunitara de protecţie a solului s-a desfăşurat, în mod...

Efectele poluării atmosferice asupra climei și a mediului înconjurator

Capitolul 1:Probleme introductive 1.1 Surse de poluare atmosferică Chiar dacă din cele mai vechi timpuri, omul a încercat să schimbe natura ale...

Considerații privind Implementarea Convenției Națiunilor Unite privind Dreptul Mării

INTRODUCERE INTRODUCTION Dreptul mării – parte integrantă a dreptului internaţional public Pământul este acoperit în cea mai mare parte de apă,...

Rezolvarea diferendului dintre România și Ucraina privitor la delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră

Istoric al încercărilor de soluționare a diferendului Diferendul dintre România și Ucraina a avut la bază delimitarea platoului continental și a...

Te-ar putea interesa și

Autonomia Locală și Integrarea Europeană

INTRODUCERE România îşi caută la început de mileniu, o nouă poziţie în cadrul sistemului internaţional. Ieşirea dintr-un regim de dictatură şi...

Regimul juridic al fluviilor internaționale particularizare privind Dunărea

CONSIDERAŢII GENERALE Istoria poporului român este legată indisolubil de aşezarea lui aici, la întretăierea marilor drumuri ale Europei. Produs...

Dreptul Comunitar al Mediului

I. Politica de mediu în Uniunea Europeana 1. Istoric Politica de mediu a Uniunii Europene a apărut ca domeniu separat al preocupării comunitare...

Instituțiile naționale și internaționale de mediu

CAPITOLUL I. Dreptul la mediu - drept fundamental al omului Constituţia României, în noua sa formă revizuită în anul 2003, înscrie dreptul la un...

Reglementări europene și naționale în domeniul mediului

CAPITOLUL I - CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND REGLEMENTĂRILE EUROPENE ȘI NAȚIONALE ÎN PROTECȚIA MEDIULUI I.1 Apariția și dezvoltarea reglementărilor...

Regimul juridic al Rezervației Biosferei Deltei Dunării

I. Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - aspecte introductive 1.1. Importanţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Prin sintagma de „Rezervaţie...

Rezervația Biosferei în Delta Dunării - Protecția Mediului European

Rezervaţia Biosferei în Delta Dunării – protecţia mediului european Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii...

Dreptul afacerilor

1.Noțiunea de Contract de transport Contractul de transport este un contract prin care o persoană se angajează pentru un preț, să transporte unei...

Ai nevoie de altceva?