Statutul Refugiaților în Europa

Disertație
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 19713
Mărime: 68.42KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Voinea
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN Programul de pregătire post-universitară: “Relaţii internaţionale şi Integrare europeană” 2007-2008

Cuprins

Introducere 4

Capitolul I: Aspecte generale 6

1.1: Încălcarea drepturilor omului 6

1.2: Noţiuni terminologice 8

1.2.1: Scurt istoric 8

1.2.2: Noţiunea de refugiat 9

1.2.3: Noţiunea de persoană strămutată 10

1.2.4: Noţiunile de stat de primire şi stat de origine 10

1.2.5: Azilul 11

1.3: Procedurile pentru determinarea statutului de refugiat 12

1.3.1: Intervievarea solicitantului 13

1.3.2: Luarea deciziei 13

1.3.3: Procedurile de urgenţă 14

1.3.4: Garanţii minime 14

1.3.5: Detenţia 15

1.3.6: Reşedinţa 16

1.3.7: Retragerea statutului de refugiat 16

1.3.8: Nereturnarea şi expulzarea refugiaţilor 17

1.3.9: Actele de identitate şi actele de călătorie 18

1.3.10: Confidenţialitatea 18

1.3.11: Legislaţia conexă 18

Capitolul II: Statutul juridic al refugiaţilor 20

2.1: Drepturile refugiaţilor 20

2.1.1: Principiul non – refoulement 21

2.1.2: Asimilarea refugiaţilor pe o bază temporară 22

2.2: Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi 22

2.3: Protecţia refugiaţilor – un element promordial al protecţiei

drepturilor omului 23

2.4: Semnarea Convenţiei din 1951 25

2.5: Eticile internaţionale ale refugiaţilor 27

Capitolul III: Integrarea refugiaţilor în Europa 32

3.1: Cadrul legal al integrării 32

3.1.1: Instrumente internaţionale şi naţionale 32

3.1.2: Naţionaliate şi cetăţenie 33

3.1.3: Libertatea de mişcare 34

3.1.4: Drepturi de vot 34

3.1.5: Anti- discriminarea şi egaliatea 35

3.2: Cadrul socio-cultural al integrării 35

3.2.1: Rolul societăţii civile 35

3.2.2: Refugiaţii ca actori sociali 37

3.3: Cadrul strucural al integrării 37

3.3.1: Aranjamente instituţionale 37

3.3.2: Accesul la piaţa muncii 38

3.3.3: Discriminarea pe piaţa muncii 39

3.3.4: Recunoşterea calificărilor obţinute în străinătate 39

3.3.5: Pregătirea profesională 39

3.3.6: Educaţia 40

3.3.7: Educaţia copiilor refugiaţi 41

3.3.8: Locuinţe 41

3.3.9: Sănătatea 42

3.3.10: Reunificarea familiei 43

Concluzii: Protecţia internaţională a refugiaţilor în întrebări şi raspunsuri 44

Ce reprezintă protecţia internaţională? 44

Ce este un refugiat? 44

Cum sunt protejaţi refugiaţii? 45

Ce drepturi are un refugiat? 45

Decizia cu privire la cine este un refugiat îi revine în fapt UNHCR

sau este la latitudinea guvernelor? 46

Este obligatoriu ca fiecare refugiat să parcurgă determinarea

individuală a statutului? 47

Cum face UNHCR diferenţa dintre un refugiat şi un migrant economic? 47

Pot guvernele să deporteze persoane care nu sunt refugiaţi? 47

Ce este protecţia temporară? 48

Ce face UNHCR pentru a proteja refugiaţii de agresiunea fizică? 48

Ce face UNHCR pentru a ajuta copii neînsoţiţi să-şi găsească familiile? 49

Care este strategia UNHCR pentru reinstalare? 50

Ce face UNHCR pentru a preveni apatridia? 50

Concluzii 51

Bibliografie 55

Extras din document

INTRODUCERE

”Un loc pe care să-l numim acasă”

Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar pentru milioane de refugiaţi şi persoane strămutate în toată lumea astăzi, casa e ceva mai mult decât un vis îndepărtat.

Fugind de persecuţie şi de conflict, deseori cu nimic mai mult decât cu hainele în spate, refugiaţii sunt separaţi de tot ce le este aproape – familiie, prieteni, serviciu, comunitate şi cultură. Confruntându-se cu un viitor nesigur pe un pământ străin, simţul pierderii şi înstrăinării poate fi copleşitor. Să-ţi pierzi casa poate însemna să-ţi pierzi identitatea. În pofida enormelor lor suferinţe, refugiaţii nu încetează niciodată să viseze “acasă” şi la toate cele ce include aceasta – familie, acceptare, securitate, simţul de apartenenţă şi bunăstare. Faptul că refugiaţii menţin acea speranţă, câteodata împotriva tuturor şanselor, ar trebui să servească drept inspiraţie pentru noi toţi.

Conform Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi, dl. Ruud Lubbers, “nu există o activitate mai importantă, decât a sprijini refugiaţii şi persoanele strămutate în toată lumea, în lupta lor curajoasă de a-şi reconstrui vieţile într-un loc pe care ei îl pot numi “acasă”.

Refugiaţii doresc să se întoarcă acasă în mod disperat – un sentiment găsit desfăşurându-se în mod dramatic în locuri atât de diverse ca Kosovo şi Cambodgia, Mozambic şi Timor-Leste. La începutul mileniului, UNHCR a ajutat în jur de 1.1 milioane de persoane pentru a-şi reîncepe vieţile după ce s-au întors în patrie. În prezent ei ajută mai mult de 3.5 milioane de persoane care s-au întors acasă în ultimii câţiva ani.

Iată de ce UNHCR consideră repatrierea voluntară – întoarcerea în patrie odată ce toate drepturile şi condiţiile sunt reinstaurate – drept cea mai bună soluţie pentru refugiaţi. Un număr de 1.1 milioane de refugiaţi s-au întors acasă. Cea mai mare grupă – în jur de 646.000 de persoane – s-au întors numai în Afghanistan, numărul refugiaţilor afganezi şi persoanelor strămutate care s-au întors acasă din 2002 a atins cifra de 3 milioane. De asemenea este un număr mare de refugiaţi care s-au întors acasă în Angola, Burundi, Iraq, Siera Leone, Ruanda, Cote d’Ivoire, Bosnia şi Hertegovina, Liberia, Eritrea, Croaţia şi Somalia, chiar dacă condiţiile în unele din aceste ţări sunt departe de a fi ideale.

Dar ce putem spune despre acei refugiaţi care niciodată nu vor putea să se întoarcă acasă? Pentru ei, UNHCR şi partenerii săi caută una din cele două soluţii: integrarea în ţările de prim azil, ori, dacă e posibil, restabilirea într-o ţară terţă.

În ambele situaţii, ultimul scop este de a ajuta refugiaţii să-şi reînceapă vieţile, chiar dacă într-o ţară nouă. Aceasta solicită generozitate reală şi împărţirea greutăţii cu ţara de azil – deseori şi ele înseşi sărace – şi de numărul relativ mic al naţiunilor predominante dezvoltate ce acceptă mulţimea refugiaţilor restabiliţi. În 2003, în jur de 56.000 de refugiaţi au fost restabiliţi în zece destinaţii principale de restabilire.

Suplimentar la sprijinul internaţional, ce include asistenţă dezvoltată destinată ţărilor de azil, aceste soluţii de asemenea solicită curaj continuu şi perseverenţă din partea refugiaţilor, odată ce se adaptează la casele sale noi. Se poate acorda asistenţă în acest proces prin extinderea unei mâini de ajutor şi prin recunoaşterea că refugiaţii sunt supravieţuitori adevăraţi. Ei, de asemenea, merită un loc pe care să-l numească acasă.

Drumul înapoi deseori e unul greu. Dar nu contează cât de greu şi de îndelungat este acesta, pentru că este un drum care duce spre casă, şi cu el apare şansa de a-şi reconstrui vieţile în siguranţă şi cu demnitate. Iată de ce întoarcerea este recunoscută pe larg, rămânând şi cea mai dorită soluţie durabilă, şi una dintre cele mai preferate, atât de UNHCR, cât şi de majoritatea refugiaţilor.

Refugiaţii deseori se întorc într-o ţară devastată de conflicte şi distrusă de ură. Absenţa lor poate fi considerată drept dezertare, astfel că ei pot fi ţinta rivalităţii izbucnite cândva, fapt ce i-a şi făcut să fugă printre primii spre a se salva.

Dar pentru milioanele de refugiaţi, repatrierea voluntară rămâne cea mai preferată soluţie durabilă, şi una din priorităţi, în acest sens, este promovarea unei treceri pe cât se poate de lente – de la eliberarea de urgenţă la o acomodare pe termen îndelungat, care, cu siguranţă, ar oferi baza unui mediu stabil şi sigur.

După cum susţine Comisarul General Lubbers, „Întoarcerea acasă înseamnă un lucru, pe când şederea acasă este cu totul altceva. De aceea este foarte important ca, comunitatea internaţională să sprijine refugiaţii întorşi în ţările de origine prin intermediul programelor şi proiectelor de reabilitare şi reconstrucţie, ca urmare a războiului”.

Uneori întoarcerea acasă nu este cea mai potrivită opţiune: războaiele civile şi violenţa, care durează uneori zeci de ani, îi fac pe refugiaţi din nou să ia drumul pribegiei. Condiţiile de acasă pot fi atât de instabile şi speranţa de îmbunătăţire în viitor atât de vagă, încât stabilirea în ţara de azil este o soluţie mai sigură, decât repatrierea.

Într-adevar, unele conflicte sunt atât de îndelungate, încât chiar dacă, în cele din urmă, condiţiile de trai revin la normal, multi refugiaţi care au locuit în ţara gazdă timp de mai mulţi ani, unde au prins şi rădăcini sănătoase, se află în faţa unei adevărate dileme: de ce să se simtă străini pe pământul natal, odată ce, fiind căsătoriţi şi în proces de integrare totală în comunitatea locală, se simt deja acasă în ţara de adopţie? De ce să nu se recunoască status quo şi să fie integraţi în mod legal? Este o soluţie durabilă importantă, iar provocarea constă în a o aplica în practică prin a convinge autorităţile gazdă că refugiaţii sunt o forţă, inclusiv economică, cu aptitudini reale de a contribui la dezvoltarea locală.

Preview document

Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 1
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 2
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 3
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 4
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 5
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 6
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 7
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 8
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 9
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 10
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 11
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 12
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 13
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 14
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 15
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 16
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 17
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 18
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 19
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 20
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 21
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 22
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 23
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 24
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 25
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 26
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 27
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 28
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 29
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 30
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 31
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 32
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 33
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 34
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 35
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 36
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 37
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 38
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 39
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 40
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 41
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 42
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 43
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 44
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 45
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 46
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 47
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 48
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 49
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 50
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 51
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 52
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 53
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 54
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 55
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 56
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 57
Statutul Refugiaților în Europa - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Statutul Refugiatilor in Europa.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Internațional Public

Conceptul de drepturi ale omului si necesitatea protejarii si garantarii drepturilor omului în perioada actuala 1.1 Dimensiunea teoretica,...

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Rolul Instituțiilor și Organismelor Europene în Protecția Drepturilor Omului

INTRODUCERE Problematica drepturilor omului reprezintă una dintre temele dominante ale vieţii social-politice actuale fiind supusă tot mai...

Procedura Administrativă în Unele Țări ale Europei

INTRODUCERE În cercetările sale privind birocraţia, Max Weber vorbea de depersonalizarea care trebuie să existe în funcţionarea administraţiei....

Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public

CAPITOLUL I Introducere în problematica refugiaţilor 1. Noţiunea de refugiat O persoană poate fi considerată refugiat în sensul Convenţiei din...

Sinteză a Jurisprudenței CEDO cu Privire la Dreptul la un Proces Echitabil

1 INTRODUCERE Notiunea de „proces echitabil” este una aproape imposibil de definit datorita conditiilor speciale în care a aparut între...

Protecția umanitară în timp de conflict armat

INTRODUCERE Dreptul Internaţional Umanitar este una dintre cele mai importante ramuri de drept deoarece acesta reglementeazǎ relaţii sociale la...

Extrădarea și expulzarea, instituții de drept penal și drept internațional

EXTRADAREA SI EXPULZAREA, INSTITUTII DE DREPT PENAL SI DE DREPT INTERNATIONAL CAPITOLUL1: NOTIUNE; ASPECTE GENERALE 1.1 DEFINITIA INSTITUTIEI...

Te-ar putea interesa și

Libera circulație a persoanelor în spațiul european

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Drept Internațional Public

Conceptul de drepturi ale omului si necesitatea protejarii si garantarii drepturilor omului în perioada actuala 1.1 Dimensiunea teoretica,...

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Migrația forței de muncă în Uniunea Europeană din perspectiva Acordului Schengen

Referinţe bibliografice 76 Lista abrevierilor CAAS – Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen CE – Consiliul European CEAR – Comisia Spaniolă...

Drepturile minorităților în România și în Uniunea Europeană

Motivația alegerii temei În contextul actual al globalizării și, în particular, al unei Europe în formare ca o mare familie, excluziunea socială...

Emigrația

Consideraţii introductive Marile transformări ale lumii contemporane şi deschiderile spre noi sfere de in¬terese şi influenţe au condus la crearea...

Extrădarea Modalitate de Asistență Juridică Internațională în Materie Penală

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Ţinând cont de noile realităţi ale vieţii universale, noutăţile politice, sociale şi internaţionale...

Migrația Forței de Muncă în Uniunea Europeană

Migratia fortei de munca în Uniunea Europeana si necesitatea programelor de protectie sociala a lucratorilor migranti Importanta fenomenului...

Ai nevoie de altceva?