Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 18916
Mărime: 79.09KB (arhivat)
Cost: 14 puncte

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Considerații generale privind conceptul de politică penală

Secțiunea 1. Tipuri de definiții compatibile conceptului de politică penală

1.1.Definiția politicii penale prin gen proxim și diferența specifică

1.2.Definiția politicii penale prin esența sa

Secțiunea 2. Reconsiderarea definiției politicii penale în funcție de modul perceperii realității sociale

2.1.Definițiidoctrinare

2.2. Definirea politicii penale la nivelul conferințelor internaționale

2.3.Definiții constructive și definiții descriptive ale politicii penale

Secțiunea 3. De la opțiuni doctrinare la finalități practice

3.1.Modul în care operează trecerea de la teorie la practică

3.2.Politica penală de la teorie la o practică a protecției drepturilor omului

CAPITOLUL II. Politica penală a legiuitorului român în noul Cod penal

Secțiunea 1. Politica penală preventivă

Secțiunea 2. Principiile politicii penale preventive

CAPITOLUL III. Infracțiuni contra vieții prevăzute în noul Cod Penal

Sectiunea 1. Noțiuni introductive și localizarea infracțiunii în Codul penal

Secțiunea 2. Omorul

Secțiunea 3. Omorul calificat

Secțiunea 4. Uciderea la cererea victimei

Secțiunea 5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

Secțiunea 6. Uciderea din culpă

CAPITOLUL IV. Aspecte criminologice

Capitolul V. Elemente de drept comparat cu privire la infracțiunile contra vieții

Secțiunea 1. Probleme speciale în legătură cu infracțiunile contra vieții

Concluzii

Extras din document

Necesitatea de a pune la dispoziția acestui concept o definiție care ar fi aptă să răspundă obiectivelor și scopurilor, rezidă în depășirea dificultăților teoretice care presupune “nu atât crearea unei definiții noi care ar părea mai fundamentată sau mai «adevarată» decât cele care au precedat-o, ci mai degrabă o reflecție critică asupra tipului metodologic ce tinde să elucideze însăși natura demersului în cauza și limitele care îi sunt inerente” Astfel, în perspectiva metodologică sunt conținute toate conotațiile pe care definiția politicii penale le va dobândi.

În mod tradițional, cei care sunt preocupați de oferirea unei definiții sunt doctrinarii, din dorința de a purta discuții pe baza unor noțiuni care prezintă interes pentru societate, în scopul de a le clarifica conținutul. Sub influența dezbaterilor din literatura de specialitate, legiuitorul, responsabil cu elaborarea unei politici penale, va acționa, de cele mai multe ori, în sensul stabilit de doctrină.

Rolul doctrinei este astfel de a pune în discuție toate problemele ce privesc politica penală a statului, încercând să aducă soluții acestor probleme.

Capitolul I

Considerații generale privind conceptul de politică penală

Secțiunea 1. Tipuri de definiții compatibile conceptului de politică penală

1.1.Definiția politicii penale prin gen proxim și diferența specifică

Văzută ca un răspuns al societății la fenomenul infracțional, politica penală a fost inițial definită ca „ansamblul procedeelor represive prin care statul reacționeaza contra crimei”. Această definiție aparține lui Ludwig Feuerbach, cel căruia îi este atribuită și expresia de «politică penală». Din punct de vedere metodologic, aceasta este o definiție prin gen proxim și diferență specifică, ce constă în a caracteriza un fenomen pornind de la trăsăturile pe care le împărtășește cu alte fenomene și de la acele trăsături care îi sunt particulare și prin care se diferențiază de acestea

O astfel de definiție întâmpină mai multe dificultăți, prima dintre acestea privind găsirea unui gen proxim, a unei familii mai vaste în care politica penală să se înscrie. Genul proxim la care se raportează definiția prezentată îl constituie procedeele represive, ele însele reprezentând noțiuni imprecise. O altă deficiență a acestui fel de definiție constă în faptul că, ea considerând procedeele represive ca gen proxim, se referă apoi la diferența specifică a acestor procedee, și nu a politicii penale În acest fel, singurele trăsături ale politicii penale privesc faptul de a fi un ansamblu de procedee represive și care are o anumită finalitate. Or, pentru o autentică definiție a politicii penale nu trebuie să privim doar părțile sale, adică procedeele folosite, stabilindu-le trăsăturile ce le disting de alte procedee, pentru ca apoi să spunem ca politica penală este ansamblul acestor părți.

O definiție prin gen proxim și diferența specifică ar trebui să descopere trăsăturile cu adevărat comune ansamblului elementelor constitutive , ori în cazul politicii penale și al procedeelor represive, acest lucru se dovedește foarte dificil, tocmai datorită ambiguității terminologice. Astfel, acest gen de definiție se dovedețte insuficient, și, chiar dacă până la un punct poate fi util, trebuie completat cu o abordare metodologică diferită.

Potrivit definiției lui Feuerbach, politica penală este sinonimă cu teoria și practica sistemului penal , o concepție care este tributară epocii în care a fost formulată, în sensul că specific acestei perioade este gândirea unor măsuri împotriva crimei, având un caracter preponderent represiv. Feuerbach pune accentul pe necesitatea ca responsabilitatea să nu fie atribuită doar judecatorului și procurorului, insistând asupra ideii unei abordări globale asupra problemei. Astfel, faptul infracțional este văzut ca un adevarat fenomen social la care răspunsul trebuie să fie pe măsură , adică să dea naștere unei colaborări între reprezentanții tuturor sferelor sociale, în încercarea de control a acestui fenomen.

Henri Donnedieu de Vabres care încadrează noțiunea de politică penală în urmatorii termeni: „cel mai bun mod de a reacționa, ca pedeapsă și represiv contra crimei”, optează tot pentru acest tip de definiție, cel prin gen proxim și diferență specifică. Definiția oferită de acesta pune accent pe modalitățile de reacție contra crimei, definind politica penală prin intermediul elementelor sale, respectiv a mijloacelor punitive și represive. Această definiție suferă de aceleași deficiențe, de vreme ce autorul ei nu se interesează asupra problemei existente crimei, lasând această preocupare criminologilor și psihiatrilor, ci asupra procedeelor ce trebuie create pentru a lupta contra crimei printr-o acțiune pe termen lung.

Bibliografie

1.Abraham, P., Nicolăescu, V., Iaşnic, Ş.B., Introducere în probaţiune. Supraveghere, asistenţă şi consiliere a infractorilor condamnaţi la sancţiuni neprivative de libertate, Editura Naţional, Bucureşti, 2001 ;

2.Ancel, Marc, La défense sociale nouvelle, Ed. Cujas, Ediția 2, Paris, 1971;

3.Antoniu, G., Bulai, C., Chivulescu, Gh., Dictionar juridic, Editura Stiintifica şi Enciclopedica, Bucuresti, 1976;

4.Antoniu, G., Bulai, C., (coord.), Practica judiciară penală, vol. III, partea specială, Ed. Academiei Române, Bucurețti, 1992;

5.Basarab, M., Paşca, V., Mateuţ, G., Butiuc, C., Codul penal comentat şi adnotat, vol. I, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007;

6. Basarab, M., Drept penal. Partea generală, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002;

7.Boroi, A., “Infracţiuni contra vieţii”, Edit. ALL Beck, Bucureşti, 1999;

8.Brezeanu, O., Evoluţia criminalităţii în România în perioada 1988-1993, în R. M. Stănoiu, O. Brezeanu, T. Dianu, „Tranziţia şi criminalitatea. Culegere de studii”, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1994;

9. Brezeanu, O., Minorul şi legea penală, Editura All Beck, Bucureşti, 1998;

10.Bocancea, C., Neamţu, G., Elemente de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi, 1999;

11. Bulai, C., Manual de drept penal. Partea generală, Editura All, Bucureşti, 1997;

12.Bulai, C., A. Filipaş, C. Mitrache, “Drept penal român”, Edit. PRESS Mihaela SRL, Bucureşti, 1997;

13.Cauşanschi, D.M., Omorul fără voie sau din compătimire, în legislaţia contemporană. Responsabilitatea juridică, în Revista de drept penal şi ştiintă penitenciară, nr. 7-8, 1927;

14.Cioclei, V., Infracțiunea de omor calificat în Noul Cod penal, în C.J. nr.3/2012;

15.Charpenel, Yves, Les rendez-vous de la politique pénale. Concilier devoir de justice et exigence de sécurité, Ed. Armand Colin, Paris, 2006;

16.Craiovan, I., Finalităţile dreptului, Editura Continent XXI, Bucureşti, 1995;

17. Crişu, A., Tratamentul infractorului minor în materie penală. Aspecte de drept comparat, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006;

18.Constituția României, Editura Moroșan, București, 2010;

19.Daneş, Ş., V. Papadopol, Individualizarea judiciară a pedepselor, Editura Juridică, Bucureşti, 2003;

20.Dănișor, Dan Claudiu, Ion Dogaru, Gheorghe Dănișor, Teoria generală a dreptului, Ediția 2, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

21.Deleanu, I., Biologie şi drept, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1985;

22.Delmas-Marty, Mireille, Les grands systèmes de politique criminelle, Ed. Puf, Paris, 1992;

23.Diaconescu, Maria, “Infracţiunile intenţionate contra vieţii persoanei”, Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, Edit. AUSTROM, 1998;

24.Dincu, A., “Bazele criminologiei”, Edit. Proarcadia, Bucureşti, 1993;

25.Dongoroz, V., S. Kahane, T. Oprea şi alţii, “Explicaţii teoretice ale Codului penal român”, vol.III partea specială, Edit. Academiei, 1971;

Preview document

Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 1
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 2
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 3
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 4
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 5
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 6
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 7
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 8
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 9
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 10
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 11
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 12
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 13
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 14
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 15
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 16
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 17
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 18
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 19
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 20
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 21
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 22
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 23
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 24
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 25
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 26
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 27
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 28
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 29
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 30
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 31
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 32
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 33
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 34
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 35
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 36
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 37
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 38
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 39
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 40
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 41
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 42
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 43
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 44
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 45
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 46
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 47
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 48
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 49
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 50
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 51
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 52
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 53
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 54
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 55
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 56
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 57
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 58
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 59
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 60
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 61
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 62
Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Studiul privind politica penala a legiuitorului roman in materia infractiunilor contra vietii.docx

Alții au mai descărcat și

Studiu de doctrină și practică privind infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

Bunul cel mai de pret al omului, din toate timpurile, este viata. Ea ne este daruita o singura data si trebuie traita in asa fel incat, spre...

Analiză Teoretică și Jurisprudențială a Omorului Calificat

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE SECȚIUNEA I CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE Omul este singura ființă înzestrată cu conștiință, creator al tuturor...

Tâlhăria

CAP.1 INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI 1.1 GENERALITĂŢI Sistemul părţii speciale a dreptului penal cuprinde clasificarea şi gruparea în anumite...

Expunerea de Motive a Codului Penal

I. CONSIDERAŢII GENERALE 1. Elaborarea şi adoptarea unui nou Cod penal reprezintă un moment crucial în evoluţia legislativă a oricărui stat....

Metodica cercetării accidentelor de muncă

Introducere Procedeul probator, denumit în Codul român de procedură penală cercetarea la faţa locului (art.129 C.p.) - cunoscut în legislaţiile...

Aspecte Generale privind Infracțiunile Contra Vieții

Introducere Apărarea vieţii persoanei şi îndeosebi, a vieţii, constituie o preocupare constant, comună tuturor sistemelor de drept. Din orice...

Răspunderea juridică - Privire specială asupra răspunderii penale

INTRODUCERE Obiectul prezentei lucrări îl reprezintă răspunderea juridică, cu accent asupra răspunderii penale, o tema de perpetua actualitate, în...

Infracțiunile de corupție în general

Introducere Corupția este unssubiect constant dezbătuttîn mass-media, auzim deeea la radio sau la TV. Citimddespre ea peiinternet, în ziare, în...

Te-ar putea interesa și

Infracțiunea de Omor Calificat

I. VIAŢA PERSOANEI CA OBIECT DE OCROTIRE I.1. Scurtă prezentare istorică Viaţa este fără îndoială, acel bun suprem, pe care nu ţi-l poţi da ţie...

Studiul privind politica penală a legiuitorului român în materia infracțiunilor contra vieții

Necesitatea de a pune la dispoziția acestui concept o definiție care ar fi aptă să răspundă obiectivelor și scopurilor, rezidă în depășirea...

Ai nevoie de altceva?