Terorismul

Disertație
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 35739
Mărime: 168.86KB (arhivat)
Cost: 14 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I 6

DINAMICI ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE 6

1.1. Prezervarea identităţii, suveranităţii independenţei şi integrităţii teritoriale – preocupare prioritară a colectivităţilor umane 6

1.1.1. Politica şi strategia de securitate. 6

1.1.2. Obiectul politicii de securitate. 6

1.1.3. Formele politicilor de securitate. 6

1.2. Conceptul de securitate. Evoluţie şi elemente componente 12

1.2.1. Şcoala Realistă. 12

1.2.2. Şcoala Idealistă. 12

1.2.3. Literatura politologică străină. 14

1.3. Alte definiţii ale conceptului de securitate naţională. 15

1.4. Conceptul de securitate naţională în România. 16

1.5. Modificări în arhitectura globală de securitate 18

1.5.1. Nesiguranţe şi riscuri. 19

1.5.2. Principalele ameninţări. 20

1.6. Modele alternative de securitate în perioada războiului rece 22

1.6.1. Securitatea comună. 23

1.6.2. Securitatea cooperativă. 24

1.7. Conceptele de ameninţare, vulnerabilitate şi risc. 24

CAPITOLUL II 28

TERORISMUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL 28

2.1. Istoric al dimensiunii juridice a luptei globale împotriva terorismului 28

2.1.1. Cadrul legal al luptei împotriva terorismului. 29

2.1.2. Efecte terorismului. 31

2.2. Necesitatea unei viziuni comune asupra fenomenului terorist şi încadrării juridice a acestuia. 32

2.2.1. Lipsa unei definiţii a noţiunii de terorism acceptată pe plan internaţional. 32

2.2.2. Consecinţe. Situaţia prezentă. 35

2.3. Opinii cu privire la elementele constitutive şi clasificarea actelor de terorism. 37

2.3.1.Elemente constitutive. 37

2.3.2. Tipuri de manifestare a terorismului. 37

2.3.3. Clasificarea după mobilul şi intenţia care stă la baza actului terorist. 38

2.3.1.1. După aria de manifestare, natura factorilor angajaţi, precum şi din punct de vedere al întinderii efectelor sale. 39

2.3.1.2. După principalele cauze generatoare. 40

2.3.4.Clasificarea realizata de institutul american pentru studiul conflictelor. 41

2.3.5.Alte criterii. 41

2.4. Moment decisiv în declanşarea luptei împotriva terorismului – 11 septembrie 2001 -. 43

2.4.1.O nouă etapă în relaţiile internaţionale. 43

2.6. Implicarea unor organizaţii de securitate şi apărare colectivă în confruntarea cu terorismul. 49

2.6.1. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. 49

2.6.2. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. 52

2.7. Terorismul internaţional - o provocare pentru secolul XXI. 56

2.7.1. Lupta împotriva terorismului din perspectivă juridică. 57

2.7.2. România în lupta împotriva terorismului. 58

CAPITOLUL III 60

PREGĂTIREA ARMATEI ROMÂNIEI PENTRU A FI ÎN MĂSURĂ SĂ ACŢIONEZE ÎMPOTRIVA TERORISMULUI 60

3.1.Politici pentru combaterea terorismului 60

3.2.Cucerirea iniţiativei strategice. 61

3.3. Acţiuni ofensive împotriva terorismului. 62

3.3.1. Sisteme de supraveghere şi de monitorizare a terorismului. 62

3.3.2. Structuri şi acţiuni ofensive împotriva terorismului. 63

3.4. Ameninţări şi riscuri teroriste la adresa României. 66

3.5.Coordonate politice de combatere a terorismului. 68

3.6.Structuri de acţiune antiteroriste nemilitare şi militare. 69

3.7.Rolul armatei în acţiunile antiteroriste. 70

3.8. Elemente ale unei concepţii privind pregătirea armatei pentru astfel de misiuni. 71

3.9.Sistemul naţional de reacţie în situaţii-limită. 72

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 74

BIBLIOGRAFIE 81

Extras din document

INTRODUCERE

Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia terorii exercitată de legiunile romane asupra populaţiilor din zonele ocupate, supravieţuind acesteia – şi, de-a lungul timpurilor, s-a manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul peşterii la ciberterorism, în funcţie de treapta de civilizaţie pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispoziţie, şi aproape peste tot în lume. Mijloacele au fost mereu altele, esenţa a rămas însă aceeaşi: înfricoşare, distrugere, ucidere. Din păcate, şi terorismul, ca şi războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care lu- mea se neagă pe sine, se urăşte şi se autodistruge, crezând că se purifică.

Terorismul este acelaşi de veacuri. Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii, prin imaginea terifiantă transmisă în direct (ca şi cea a revoluţiei române din decembrie 1989), n-a făcut altceva decât să schimbe percepţia omenirii şi a fiecăruia în parte, să-i aducă aminte că, undeva, nu departe de el, de omul planetei, poate chiar lângă el, poate chiar în el, se află un monstru ca- re-l poate ucide oricând şi oricum. Acesta a fost, probabil, şi obiectivul central al ata- curilor din 11 septembrie: crearea unui coşmar universal, lumea să afle şi să nu uite că poate fi lovită şi ucisă oricând, oriunde şi prin orice mijloace.

Terorismul nu este doar răul care se abate asupra planetei, ci este chiar răul din lume, adică răul nostru, partea fanatică dintre noi şi, adesea, din noi, fanatismul obsesiv al puterii, al răzbunării, el egocentrismului, al pedepsirii cu orice preţ, al puri- ficării prin ucidere şi prin distrugere. De aceea, acest fenomen specific doar mediului uman (doar fiinţa umană are plăcerea sadică de a teroriza) trebuie investigat şi anali- zat aşa cum este, de pe poziţii cât se poate de obiective, pentru a-i decela sensurile şi mecanismele, pentru a-i afla izvoarele şi, în consecinţă, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele şi a-i tăia rădăcinile.

Terorismul este o ameninţare asimetrică, din umbră. Evoluţia lui, de la o seamă sau o sumă de acte teroriste disparate la un summum al fanatismului, cruzimii şi vio- lenţei, adică la un război terorist, şi el asimetric şi pervers, este de natură să genere- ze reacţia corespunzătoare a omenirii, să declanşeze adică războiul antiterorist.

Interzicerea agresiunii armate în dreptul internaţional rămâne încă o speranţă distantă, un ideal la care au lucrat însă mari minţi ale secolului trecut, printre care şi un român celebru, Nicolae Titulescu, alături de Maxim Litivinov sau Wodrow Wilson. Ei au reuşit realizarea unor documente valabile şi astăzi ca jaloane pe drumul spre pacea totală: Convenţia pentru Definirea Agresiunii şi a Agresorului de la Londra, Carta ONU, Rezoluţia din 1974 a Organizaţiei Naţiunilor Unite etc. Atâta timp cât pacea rămâne o posibilitate distantă, statele mici, precum România, beneficiază de recunoaşterea dreptului la legitimă apărare individuală şi colectivă, dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, de a-şi făuri propriul destin. Din nefericire, în ultima perioadă, pe scena internaţională încep să se înregistreze anumite limitări ale acestui drept inerent persoanei şi colectivităţilor de a se apăra sub masca unui drept la ingerinţă care merge până într-acolo încât se ambiţionează să interzică chiar şi această posibilitate de manifestare a suveranităţii naţionale. Bineînţeles, în viitor, aceste tentative vor fi respinse drept caduce, dar este bine să ţinem cont de existenţa lor.

CAPITOLUL I

DINAMICI ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE

1.1. Prezervarea identităţii, suveranităţii independenţei şi integrităţii teritoriale – preocupare prioritară a colectivităţilor umane

În evoluţia lor, colectivităţile umane au avut ca preocupare prioritară prezervarea identităţii, suveranităţii, inde¬pendenţei şi integrităţii teritoriale. Statele, ca structuri politice organizaţionale ale comunităţilor umane, au dezvoltat conceptul (politica) de securitate naţională pentru apărarea şi promovarea intereselor proprii.

Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi necesită cooperarea dintre state, acestea fiind întotdeauna preocupate pentru a avea propria politică de securitate şi apărare în concordanţă cu politica externă, în scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate în alte domenii, inclusiv în cel economic şi social. Dacă în secolul al XIX-lea, metoda folosită' era aceea a „echilibrului de putere", în secolul XX, deja încep să se dezvolte organizaţii de securitate colectivă, precum Liga Naţiunilor şi succesoarea ei, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), dar şi organizaţii de apărare colectivă, precum NATO sau Tratatul de la Varşovia.

De asemenea, statele au fost întotdeauna preocupate de elabo¬rarea reglementărilor dreptului public intern, pentru a apăra inte¬resele şi a menţine echilibrul social, pentru asigurarea funcţionării colectivităţilor umane şi, în domeniul politicii externe, elaborarea reglementărilor acordurilor la nivel global, regional, bilateral şi internaţional.

1.1.1. Politica şi strategia de securitate.

Pentru asigurarea intere¬selor lor naţionale, conducerea politică a statelor stabileşte jaloane politice pentru ghidarea formulării unei strategii naţionale, În domeniul securităţii, în limbajul curent, se folosesc termenii de politică de securitate şi strategie de securitate.

Politica de securitate se regăseşte materializată în strategia de securitate şi reprezintă o paletă largă de acţiuni sau aprecieri pentru ghidare, adoptate de guvern la nivel naţional, în vederea realizării obiectivelor naţionale. Aceasta are drept scop îmbunătăţirea sigu¬ranţei instituţiilor sociale, economice şi politice ale naţiunii, împo¬triva ameninţărilor provenind de la alte state independente. Modul în care oficialii americani abordează problematica securităţii - ceea ce este urgent primează în raport cu ceea ce este important constituie un exemplu relevant, referitor la limitele în care decidenţii politici majori abordează problemele cu care ne vom con¬frunta în viitoarele decenii .

Preview document

Terorismul - Pagina 1
Terorismul - Pagina 2
Terorismul - Pagina 3
Terorismul - Pagina 4
Terorismul - Pagina 5
Terorismul - Pagina 6
Terorismul - Pagina 7
Terorismul - Pagina 8
Terorismul - Pagina 9
Terorismul - Pagina 10
Terorismul - Pagina 11
Terorismul - Pagina 12
Terorismul - Pagina 13
Terorismul - Pagina 14
Terorismul - Pagina 15
Terorismul - Pagina 16
Terorismul - Pagina 17
Terorismul - Pagina 18
Terorismul - Pagina 19
Terorismul - Pagina 20
Terorismul - Pagina 21
Terorismul - Pagina 22
Terorismul - Pagina 23
Terorismul - Pagina 24
Terorismul - Pagina 25
Terorismul - Pagina 26
Terorismul - Pagina 27
Terorismul - Pagina 28
Terorismul - Pagina 29
Terorismul - Pagina 30
Terorismul - Pagina 31
Terorismul - Pagina 32
Terorismul - Pagina 33
Terorismul - Pagina 34
Terorismul - Pagina 35
Terorismul - Pagina 36
Terorismul - Pagina 37
Terorismul - Pagina 38
Terorismul - Pagina 39
Terorismul - Pagina 40
Terorismul - Pagina 41
Terorismul - Pagina 42
Terorismul - Pagina 43
Terorismul - Pagina 44
Terorismul - Pagina 45
Terorismul - Pagina 46
Terorismul - Pagina 47
Terorismul - Pagina 48
Terorismul - Pagina 49
Terorismul - Pagina 50
Terorismul - Pagina 51
Terorismul - Pagina 52
Terorismul - Pagina 53
Terorismul - Pagina 54
Terorismul - Pagina 55
Terorismul - Pagina 56
Terorismul - Pagina 57
Terorismul - Pagina 58
Terorismul - Pagina 59
Terorismul - Pagina 60
Terorismul - Pagina 61
Terorismul - Pagina 62
Terorismul - Pagina 63
Terorismul - Pagina 64
Terorismul - Pagina 65
Terorismul - Pagina 66
Terorismul - Pagina 67
Terorismul - Pagina 68
Terorismul - Pagina 69
Terorismul - Pagina 70
Terorismul - Pagina 71
Terorismul - Pagina 72
Terorismul - Pagina 73
Terorismul - Pagina 74
Terorismul - Pagina 75
Terorismul - Pagina 76
Terorismul - Pagina 77
Terorismul - Pagina 78
Terorismul - Pagina 79
Terorismul - Pagina 80
Terorismul - Pagina 81
Terorismul - Pagina 82
Terorismul - Pagina 83
Terorismul - Pagina 84
Terorismul - Pagina 85

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Investigarea fraudelor - prevenirea și combaterea finanțării terorismului

INTRODUCERE Terorismul este un fenomen complex şi contradictoriu, manifestându-se încă din timpurile cele mai străvechi, prin atentate la viaţa...

Rolul organizațiilor internaționale în managementul crizelor

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei cercetate. Într-o lume a interdependenţelor tot mai accentuate şi a globalizării, organizaţiile internationale s-au...

Organizarea și funcționarea direcției de invesrigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism

Violența, teroarea și frica sunt tot mai des și mai profund desiminate în conștientul oamenilor. În prezent, societatea în care trăim deși se...

Terorismul Internațional

INTRODUCERE Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză...

Carta Internațională a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Alegerea unei teme cum este Carta Internaţională a Drepturilor Omului mi se pare a fi firească în contextul actual, aici referindu-mă...

Aspecte Specifice ale Terorismului International la Inceput de Secol XXI

INTRODUCERE În ultima decadă a mileniului , climatul de securitate internaţional a suferit modificări extraordinare . Ani întregi de strategii şi...

Terorismul în Europa

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1. SCURT ISTORIC Prima utilizare a cuvântului “terorism” datează din timpul Revoluţiei Franceze, pe atunci...

Curtea Penala Internatională

Capitolul 1 NECESITATEA UNEI JURISDICŢII PENALE INTERNAŢIONALE Progresele notabile pe care dreptul internațional penal le-a realizat în ultimul...

Te-ar putea interesa și

Terorism Informatic

INTRODUCERE Prin aceasta lucrare se incearca tratarea unei probleme foarte importantă pentru sistemul de securitate românesc, prin cunoştinţele...

Organizarea și funcționarea direcției de invesrigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism

Violența, teroarea și frica sunt tot mai des și mai profund desiminate în conștientul oamenilor. În prezent, societatea în care trăim deși se...

Caracterul imprevizibil al acțiunilor teroriste contemporane și efectele profund negative ale acestora asupra echilibrului societal

INTRODUCERE 6 CAPITOLUL 1. STUDIU REFERITOR LA GENEZA ȘI EVOLUȚIA TERORISMULUI 8 1.1 Terorismul - fenomen dificil de definit într-o accepțiune...

Dimensiunile multiple ale fenomenului terorist

INTRODUCERE Una din definiţiile uzitate de Guvernul S.U.A. (în fapt, o definiţie uşor modificată a lui James Adams din 1980) considera că:...

Terorismul - Studiu de Caz Al-Qaeda

Introducere Lumea de astăzi este caracterizată de competiţia dintre diverşii actori ce evoluează în arena internaţioanală, state şi non-state....

Traficul Ilicit de Droguri și Terorismul

Capitolul 1. INTRODUCERE In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezinta fenomenul cel mai complex, profund si tragic al lumii contemporane, în...

Reglementări Juridice Internaționale privind Combaterea Terorismului

CAPITOLUL I LISTA GRUPĂRILE TERORISTE IDENTIFICATE DE CĂTRE DEPARTAMENTUL DE STAT AL S.U.A. ŞI DE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, ALE CĂROR ACTIVITĂŢI...

Problemele Rezistenței Contra Terorismului în Lumea Contemporană

INTRODUCERE În lumea contemporană, majoritatea statelor lumii manifestă preocupare pentru redefinirea strategiei lor de securitate în condiţiile...

Ai nevoie de altceva?