Violența pe Stadioane

Disertație
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 17933
Mărime: 67.59KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

Capitolul I „Grup-Mulţime-Fenome de masă”

Secţiunea 1 „Caracterizarea generală a mulţimilor”

Secţiunea 2 „Caracteristicile comportamentului mulţimilor”

Secţiunea 3 „Liderii galeriilor şi conducerea mulţimilor”

Secţiunea 4 „Conflictele de grup”

Capitolul II „Violenţa pe stadioane”

Secţiunea 1 „Manifestarea violenţei pe stadioane”

Secţiunea 2 „Istoric”

Secţiunea 3 „Comportamentul deviant al unor suporteri”

Capitolul III „Reglementări legislative referitoare la organizarea meciurilor de fotbal”

Secţiunea 1 „Prevederi UEFA”

Secţiunea 2 „Instrucţiuni obligatorii pentru Tururi finale şi Finale”

Secţiunea 3 „Măsurile ce trebuie luate de către organizatorii meciurilor de fotbal”

Extras din document

Capitolul I „Grup-Multime-Fenome de masa”

Secţiunea 1 „Caracterizarea generală a mulţimilor. Clasificarea mulţimilor”

Mulţimile constituie unele dintre cele mai complexe realităţi sociale. Mulţimile şi fenomenele de mulţime reprezintă una dintre dimensiunile esenţiale ale realităţii şi vieţii sociale, fără de care înţelegerea şi interpretarea unora dintre cele mai importante şi interesante aspecte ale acestora nu ar fi posibile.

Mulţimile sociale se definesc ca ansambluri reale sau virtuale de indivizi, între care există similitudini sau raporturi care le orientează relativ convergent sentimentele, credinţele, atitudinile sau comportamentele. În acest context, distincţia dintre grupurile primare, secundare şi terţiare se face prin introducere unor atribute care să le diferenţieze după o serie de parametri: mărime, modul de constituire, tipul şi caracteristicile legăturilor dintre membri, raportarea conştientă şi explicită la un scop comun, durata de existenţă, gradul de organizare internă, cadrul axiologic, normativ şi fizic în care acţionează, relaţiile cu alte structuri sociale constituite (grupuri, organizaţii, instituţii), precum şi caracteristicile proceselor psihosociale care le fundamentează existenţa (impulsuri instinctuale, consonanţe afective sau cognitive, coeziune şi solidaritate, susţinere motivaţională, etc).

Punând bazele unei teorii psihologice asupra mulţimilor, Le Bon caracteriza perioada modernă din istoria umanităţii drept o „eră a mulţimilor” , subliniind prin aceasta rolul considerabil pe care aceste entităţi sociale l-au avut şi îl au în marile transformări sociale care au marcat ultimele două secole.

Se poate aprecia că odată cu constituirea marilor aglomerări urbane, mulţimile gregare şi cele psihologice devin o componentă esenţială a vieţii sociale, după cum, odată cu dezvoltarea considerabilă a mijloacelor de comunicare în masă, mulţimile virtuale capătă o importanţă tot mai mare în cadrul fenomenelor psihosociale specifice epocii contemporane.

Pentru o mai bună circumscriere conceptuală este necesar să identificăm principalele tipuri de mulţimi întâlnite în viaţa socială. Astfel, pe baza teoriei şi practicii sociale se face următoarea clasificare:

1. În funcţie de participarea conştientizată în timp şi spaţiu la desfăşurarea unor evenimente, vom face distincţia între:

a) Mulţimile reale, fizic constituite pe o anumită perioadă şi într-un anumit loc, datorită unor circumstanţe determinate; este cazul întrunirilor publice, mitingurilor, participanţilor la un spectacol sportiv sau aglomeraţiile umane determinate spontan de o anumită cauză;

b) Mulţimile virtuale, dispersate fizic în spaţiu şi timp, dar ai căror membri sunt legaţi prin anumite caracteristici comune, care îi fac să dezvolte sentimente, atitudini sau comportamente similare, în raport cu anumiţi factori sociali; membrii unor asemenea mulţimi nu îşi conştientizează reciproc prezenţa decât în mod indirect, dar în anumite împrejurări se pot constitui foarte rapid ca mulţimi reale (prin convocare, producerea unui eveniment de interes general care le reclamă prezenţa într-un anumit loc etc.). Raporturile dintre cele două tipuri de mulţimi este foarte strânsă, având multe caracteristici psihosociale comune şi putând trece cu uşurinţă dintr-o formă în alta, după cum ne arată numeroase situaţii sociale reale. Membrii unei mulţimi virtuale nu au totdeauna conştiinţa apartenenţei la o comunitate distinctă, dar anumiţi factori de natură socioculturală, profesională, etnică, religioasă sau educaţională le determină o orientare convergentă în raport cu o anumită problematică socială.

2. În funcţie de caracteristicile structural-funcţionale care le orientează sentimentele, comportamentele şi acţiunile, corelativ cu modul de constituire, mulţimile pot fi de patru tipuri: gregare, psihologice, organizate şi comunitare. După cum se poate constata, această clasificare diferenţiază mulţimile şi în funcţie de gradul de structurare internă şi de natura factorului care determină această structurare.

Preview document

Violența pe Stadioane - Pagina 1
Violența pe Stadioane - Pagina 2
Violența pe Stadioane - Pagina 3
Violența pe Stadioane - Pagina 4
Violența pe Stadioane - Pagina 5
Violența pe Stadioane - Pagina 6
Violența pe Stadioane - Pagina 7
Violența pe Stadioane - Pagina 8
Violența pe Stadioane - Pagina 9
Violența pe Stadioane - Pagina 10
Violența pe Stadioane - Pagina 11
Violența pe Stadioane - Pagina 12
Violența pe Stadioane - Pagina 13
Violența pe Stadioane - Pagina 14
Violența pe Stadioane - Pagina 15
Violența pe Stadioane - Pagina 16
Violența pe Stadioane - Pagina 17
Violența pe Stadioane - Pagina 18
Violența pe Stadioane - Pagina 19
Violența pe Stadioane - Pagina 20
Violența pe Stadioane - Pagina 21
Violența pe Stadioane - Pagina 22
Violența pe Stadioane - Pagina 23
Violența pe Stadioane - Pagina 24
Violența pe Stadioane - Pagina 25
Violența pe Stadioane - Pagina 26
Violența pe Stadioane - Pagina 27
Violența pe Stadioane - Pagina 28
Violența pe Stadioane - Pagina 29
Violența pe Stadioane - Pagina 30
Violența pe Stadioane - Pagina 31
Violența pe Stadioane - Pagina 32
Violența pe Stadioane - Pagina 33
Violența pe Stadioane - Pagina 34
Violența pe Stadioane - Pagina 35
Violența pe Stadioane - Pagina 36
Violența pe Stadioane - Pagina 37
Violența pe Stadioane - Pagina 38
Violența pe Stadioane - Pagina 39
Violența pe Stadioane - Pagina 40
Violența pe Stadioane - Pagina 41
Violența pe Stadioane - Pagina 42
Violența pe Stadioane - Pagina 43
Violența pe Stadioane - Pagina 44
Violența pe Stadioane - Pagina 45
Violența pe Stadioane - Pagina 46
Violența pe Stadioane - Pagina 47
Violența pe Stadioane - Pagina 48
Violența pe Stadioane - Pagina 49
Violența pe Stadioane - Pagina 50
Violența pe Stadioane - Pagina 51
Violența pe Stadioane - Pagina 52
Violența pe Stadioane - Pagina 53
Violența pe Stadioane - Pagina 54
Violența pe Stadioane - Pagina 55
Violența pe Stadioane - Pagina 56
Violența pe Stadioane - Pagina 57
Violența pe Stadioane - Pagina 58
Violența pe Stadioane - Pagina 59
Violența pe Stadioane - Pagina 60
Violența pe Stadioane - Pagina 61
Violența pe Stadioane - Pagina 62
Violența pe Stadioane - Pagina 63
Violența pe Stadioane - Pagina 64
Violența pe Stadioane - Pagina 65
Violența pe Stadioane - Pagina 66
Violența pe Stadioane - Pagina 67
Violența pe Stadioane - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Violenta pe Stadioane.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Instituțiilor și Organismelor Europene în Protecția Drepturilor Omului

INTRODUCERE Problematica drepturilor omului reprezintă una dintre temele dominante ale vieţii social-politice actuale fiind supusă tot mai...

Structuri Institutionale cu Atributiuni de Administrare a Ordinii Publice în România

Definiţia conceptului de ordine publică Noţiunea „ordine", după unele păreri, înseamnă o stare de rânduială, o aşezare sau funcţionare a...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Adolescenții și importanța educației sociale și religios-morale în familie, școală și biserică

Cuvânt înainte „Muntele şi omul se aseamănă, dar cu deosebirea că de unde prin munte pământul tinde spre cer, prin om cerul a coborât pe pământ.’’...

Fotbalul un Produs Media

Introducere Johann Cruyff, unul dintre cei mai mari fotbalişti din istorie, dar şi unul dintre marii antrenori ai deceniului trecut, schiţa...

Metodologia cercetării în științele socio-umane la Școlile Generale nr.12 și nr.13 Municipiul Botoșani

Având în vedere că violenţa şcolară a fost abordată, în proiectul european privind violenţa coti-diană, ca formă particulară a violenţei cotidiene,...

Gravitatea Violenței în Sportul Românesc

În ultimii ani, se aduce tot mai mult în discuţie dacă sportul mai reprezintă motivele pentru care a fost creat încă din cele mai vechi timpuri....

Violență și Securitate Urbană

Prezentarea temei Lucrarea de faţă descrie creşterea gradului de criminalitate, în mod special punându-se accentul pe crima violentă din cadrul...

Ministerul Internelor și Reformei Administrative

1. Precizarea domeniului In data de 1 iulie 1831 în Tara Româneasca si 1 ianuarie 1832 în Moldova odata cu întrarea în vigoare a Regulamentului...

Consiliul Europei și Sportul

Consiliul Europei şi sportul Activităţile în domeniul sportului În sânul Consiliului Europei cooperarea în materie de sport este organizată în...

Campanie informare - violența ucide îngeri

SCOPUL CAMPANIEI Campania “Violenţa ucide îngeri” contribuie la combaterea violenţei în rândul tinerilor, la sensibilizarea opiniei publice cu...

Ai nevoie de altceva?