Impactul Asupra Mediului al Statiilor de Epurare a Apei - Studiu de Caz pentru Comuna Vinga

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Impactul Asupra Mediului al Statiilor de Epurare a Apei - Studiu de Caz pentru Comuna Vinga.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 82 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Paraschivescu Eduard

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

INTRODUCERE.5
CAPITOLUL 1. Modelul calităţii mediului .6
1.1. Calitatea aerului .6
1.2. Calitatea apei.8
1.3. Calitatea solului .17
CAPITOLUL 2. Amplasarea in mediu a localităţii Vinga.23
2.1. Aşezare geografică.23
2.2. Geologie.24
2.3. Apele de suprafaţă.25
2.4. Apele subterane.25
2.5. Resursele subsolului.25
2.6. Relieful.25
2.7. Procese morfologice actuale şi degradarea terenurilor.26
2.8. Clima şi calitatea aerului.26
2.9. Solul.27
2.10. Vegetaţia.27
2.11. Fauna.27
2.12. Rezervaţii naturale.27
2.13. Aşezări umane şi alte obiective de interes public.28
CAPITOLUL 3. Date despre staţia de epurare.29
3.1. Scopul şi necesitatea activităţii.29
3.2. Profilul activităţii.30
3.3. Amplasament .30
3.4. Descrierea investiţiei.31
3.4.1. Descrierea reţelei de canalizare.31
3.4.2. Descrierea staţiei de epurare.31
3.5. Unităţile staţiei de epurare.43
CAPITOLUL 4. Calcule hidraulice pentru dimensionarea tehnologică
a staţiei de epurare Vinga.46
4.1. Date de bază.46
4.1.1. Debite de calcul.46
4.1.2. Încărcarea apelor uzate.46
4.1.3. Modificarea condiţiilor de deversare în emisar.46
4.2. Stabilirea tehnologiei de epurare.47
4.2.1. Eficienţele de epurare necesare.47
4.2.2. Schema tehnologică propusă.47
4.3. Calcule de dimensionare pe obiectele staţiei de epurare.48
4.3.1 Treapta de epurare mecanică.48
4.3.2. Treapta de epurare biologică.49
4.3.3. Gospodăria de nămol.52
4.3.4. Dezinfecţia apei epurate.52
CAPITOLUL 5. Sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu.53
5.1. Emisii de poluanţi în ape şi protecţia calităţii apelor.53
5.2. Gospodărirea deşeurilor şi reziduurilor.54
5.3. Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului.54
5.4. Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.55
5.4.1. Zgomotul.55
5.4.2. Vibraţii.56
5.5. Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor.56
CAPITOLUL 6. Impactul asupra mediului si posibilităţi de diminuare.57
6.1. Impactul produs asupra apelor.57
6.1.1. Impurificare cu materii organice şi efectele acestora asupra apei de suprafaţă.57
6.1.2. Impurificarea cu suspensii.58
6.1.3. Dispersia principalilor poluanţi în apele emisarului.58
6.2. Impactul produs asupra aerului.60
6.2.1. Comportarea în atmosferă a poluanţilor.60
6.2.2. Metodologie folosită pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în atmosferă de staţia de epurare.61
6.2.3. Evaluarea impactului poluanţilor emişi de Staţia de epurare Vinga.64
6.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului.64
6.4. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective.69
6.4.1. Efectele poluanţilor atmosferici asupra omului.69
6.4.2. Efectul reziduurilor solide rezultate din staţiile de epurare asupra omului.69
6.4.3. Efectele poluanţilor atmosferici asupra construcţiilor şi instalaţiilor.69
6.5. Impactul zgomotului.70
6.6. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre.70
6.7. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.71
6.8. Posibilităţi de diminuare a impactelor.71
CAPITOLUL 7. Evaluarea globală a impactului asupra mediului.72
7.1. Evaluarea impactului produs în perioada de execuţie.72
7.2. Evaluarea impactului produs după începerea activităţii.73
CAPITOLUL 8. Calculul indicilor tehnico-economici.76
8.1. Evaluare.76
8.1.1. Reţele de canalizare.76
8.1.2. Staţie de epurare.76
8.2. Calculul indicilor.77
8.2.1. Amortismente.77
8.2.2. Cheltuieli cu energia electrică.78
8.2.3. Cheltuieli cu întreţinerea.78
8.2.4. Retribuţii.78
8.2.5. Cantitatea de apă epurată pe an.78
8.2.6. Preţ de cost.78
8.2.7. Preţ de vânzare.78
8.2.8. Profit net anual.79
8.2.9. Rata profitului net.79
8.2.10. Durata de recuperare a investiţiei.79
CONCLUZII .80
BIBLIOGRAFIE .82

Extras din document

INTRODUCERE

Protecţia mediului este una din marile provocări actuale ale Europei, dată fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de către poluare.

Nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standarde de calitate şi de viaţă al unei naţiuni, pentru o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor.

Nivelul poluării apelor a crescut mult în ultimele decenii, în special în acele regiuni de pe glob în care populaţia şi industria s-au dezvoltat puternic şi rapid, fără luarea unor măsuri pentru protecţia calităţii apelor.

În condiţiile, actuale, activitatea unei staţii de epurare este de nesubstituit, având un rol esenţial în reducerea poluării şi protecţiei mediului.

Epurarea apelor uzate este un proces deosebit de complicat şi costisitor, presupunând echipamente de înaltă performanţă, exploatate de specialişti cu experienţă.

Prezentul studiu are drept scop evaluarea globală a impactului asupra mediului datorat investiţiei în staţia de epurare amplasată în comuna Vinga judeţul Arad în scopul obţinerii acordului de mediu.

În capitolul 1 se prezintă modelul calităţii mediului legat de aer, apă, sol şi cadrul legislativ naţional şi european de protejare a mediului.

În capitolul 2, amplasarea în mediu a localităţii Vinga – aşezare geografică, geologie, apele de suprafaţă şi subterane, relieful şi resursele solului, clima şi calitatea aerului, solul vegetaţia, fauna şi aşezările umane şi alte obiective de interes public.

În capitolul 3 se prezintă date despre staţia de epurare – profil, amplasament, descrierea reţelelor de canalizare şi a staţiei de epurare.

În capitolul 4 se prezintă calcule hidraulice pentru dimensionarea tehnologică a staţiei de epurare. În capitolul 5 sunt prezentate sursele de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu, iar în capitolul 6 se prezintă impactul asupra mediului şi măsurile luate pentru diminuarea poluării.

În capitolele 7 şi 8 se prezintă evaluarea globală a impactului asupra mediului şi calculul indicilor tehnico-economici.

În încheiere aş dori să adresez mulţumirile mele specialiştilor de la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului Arad, care, pe tot parcursul elaborării lucrării, mi-au acordat sprijinul lor competent în documentarea lucrării şi în lămurirea unor aspecte tehnice mai dificile.

Ţin să mulţumesc, de asemenea D-lui Dr. Florin Căldăraru, îndrumător ştiinţific al acestui proiect de diplomă, pentru observaţiile constructive pe care le-a făcut pe tot parcursul elaborării lucrării.

CAPITOLUL 1

MODELUL CALITĂŢII MEDIULUI

Modelul de calitate asociat mediului înconjurător are ca scop măsurarea şi caracterizarea structurii fizico – chimice a componentelor mediului, limitările referindu-se numai la cerinţele ce decurg din condiţiile de homeostazie ale biosferei, în general, şi ale speciei umane, în special. Prin homeostazie se înţelege menţinerea stării de sănătate a unui organism viu între anumite limite care pot fi măsurate. Reglementările în vigoare prevăd măsurarea şi monitorizarea calităţii mediului pe următoarele componente de mediu: aer, apă, sol, biodiversitate, sănătate umană şi schimbări climatice globale.

1.1. Calitatea aerului - definiţie, cerinţe, obiective (cadrul legislativ naţional şi european)

Pentru că metodele standardizate de măsurare exactă şi criteriile comune de amplasare ale staţiilor de măsurare reprezintă un element important pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător în scopul obţinerii unor informaţii comparabile în întreaga Comunitate Europeană şi întrucât informaţiile la zi despre concentraţiile de poluanţi în aerul înconjurător trebuie puse la dispoziţia publicului cu promptitudine, s-au elaborat mai multe directive care se referă la:

Poluanţi orice substanţă introdusă direct sau indirect de om în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau mediului ca întreg;

Nivelele poluanţilor concentraţia momentană a unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o anumită perioadă de timp;

Evaluarea poluanţilor orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, prognoza sau estima nivelul unui poluant în aerul înconjurător;

Valoarea limită un nivel fixat pe baza cunoaşterii ştiinţifice, în scopul evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau mediului ca întreg, şi care nu trebuie depăşită odată ce a fost atinsă;

Pragul de alertă un nivel a cărui depăşire prezintă un risc pentru sănătatea umană în urma unei expuneri de scurtă durată şi la atingerea căruia trebuie luate de îndată măsuri de către statele membre, după cum prevede Directiva 96/62/CE;

Marja de toleranţă procentul din valoarea-limită cu care această valoare poate fi depăşită în condiţiile stabilite de directiva 96/62/CE;

Pragul superior un nivel sub care se poate utiliza o combinare de măsurări şi de evaluare tehnici de modelare pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător;

Pragul inferior un nivel sub care se pot folosi doar tehnicile de modelare sau de evaluare estimare obiectivă pentru a evalua calitatea aerului înconjurător.

Au fost emise următoarele norme ce reglementează valorile mărimilor de mai sus pentru poluanţii atmosferici (Reţeaua Naţională de monitorizare a Calităţii Aerului, Ordine emise de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Directive CE):

- Directiva de monitorizare a aerului din aprilie 1989, cu modificările aduse de directiva AMD 2006 (Directiva de monitorizarea a aerului);

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei;

- Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul înconjurător;

- Hotărârea Guvernului nr.543/07.04.2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

- Hotărârea Guvernului nr.586/15.04.2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului;

- Ordinul Nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

- Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului nr. 97/11/EC şi respectiv prin Directiva 2003/35/EC;

- Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calităţii aerului înconjurător (Directiva-cadru);

- Directiva Consiliului nr.1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile în suspensie si plumbul din aerul înconjurător (Directiva fiică 1);

- Directiva 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător (Directiva fiică 2);

- Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjurător (Directiva fiică 3);

- Directiva 2004/107/EC privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (Directiva fiică 4);

- Directiva Consiliului si Parlamentului European 2004/35/CE privind răspunderea de mediu cu referire la măsurile preventive şi de reparare;

- Directiva 2008/50/CE A Parlamentului European şi ă Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Asupra Mediului al Statiilor de Epurare a Apei - Studiu de Caz pentru Comuna Vinga.pdf

Bibliografie

1. Rojanschi, V., Grigore, F., Duduman, Şt. – Sisteme de management integrat- curs universitar, Universitatea Ecologică Bucureşti, Ed. Pământul, 2006
2. Rojanschi, V. – Ingineria mediului, U.E. Bucuresti, 1996.
3. Rojanschi, Vladimir, Bran, F., Diaconu, G. – Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica, Bucuresti, 1997.
4. Rojanschi, Vladimir, Bran, F., Diaconu, G., Iosif, G., Teodoriu, F. – Economia si protectia mediului, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997.
5. C. Coroian Stoicescu – Management-Teorii si tehnici, Ed. Elapis,Ploiesti, 1998.
6. Asistenta tehnica pentru elaborarea proiectelor din sectorul deseurilor – Romania – Ministerul Mediului
7. * * * - Cartea Anuala de Statistica a Romaniei
8. Chivereanu D., Carabeţ A. – „Exemple de calcul în canalizări”
9. Proiectul de „Canalizare menajeră şi Staţie de epurare Vinga – judeţul Arad”
10. F. Caldararu, M. Caldararu - Metode de măsurare şi monitorizare a parametrilor de calitate a mediului, Editura Cavaliotti, Bucuresti 2010
Legislatie :
1. OUG nr. 195 din 30.12.2005 – legea protectiei mediului
2. Legea 265/2006 pentru modificarea şi aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului, M.Of., Partea I nr 88 din 31.01.2006
Surse internet:
1. Site-ul ANPM Bucuresti: http://www.anpm.ro
2. Site-ul APM Arad : http://www.apmar.ro/

Alte informatii

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI A MEDIULUI