Cuprins
- 1. Introducere 3
- 2. Resursele de sol ale României 5
- 2.1. Starea solului 5
- 2.1.1. Diversitatea tipurilor de soluri 5
- 2.2. Fondul funciar 6
- 2.2.1. Repartiţia fondului funciar pe categorii de folosinţă 6
- 2.2.2. Calitatea solurilor 8
- 2.2.2.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate 8
- 2.2.2.2. Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai solului 9
- 2.3. Principalele procese de degradare a solului 12
- 2.3.1. Compactarea 12
- 2.3.2. Eroziunea 14
- 2.3.3. Salinizarea 17
- 2.3.4. Scăderea conţinutului de materie organică din sol 19
- 2.3.5. Contaminarea 22
- 3. Politici comunitare privind protecţia solului 26
- 3.1. Sinergia cu alte politici comunitare 28
- 3.1.1. Schimbările climatice 28
- 3.1.2. Agricultura 29
- 3.1.3. Biodiversitatea 30
- 3.1.4. Deşertificarea şi formarea stepelor 30
- 4. Instrumente de aplicare a politicii de mediu 32
- 4.1. Instrumentele legislative 32
- 4.1.1. Legislaţie comunitară specifică protecţiei solului 32
- 4.1.2. Propunere legislativă. Directiva cadru pentru sol 33
- 4.1.3. Regimul juridic al protecţiei solului şi subsolului în România 35
- 4.2. Instrumentele tehnice 43
- 4.2.1. Standarde şi limite de emisii 43
- 4.2.2. Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) 46
- 4.2.3. Reţelele de măsură şi control a poluării solului 48
- 4.3. Instrumente economice 51
- 4.3.1 Instrumente economice de aplicare a politicii pentru protecţia solului 53
- 4.3.2 Rolul si necesitatea instrumentelor economice 56
- 5. Strategia românească privind protecţia solului în contextul strategiei
- naţionale de protecţia mediului 57
- 5.1.1. Elaborarea strategiei naţionale pentru gestionarea siturilor contaminate 59
- 6. Instituţii cu atribuţii privind potecţia şi gestionarea solului şi subsolului 62
- 7. Concluzii. Propuneri 63
- 8. Bibliografie 67
Extras din disertație
POLITICI PRIVIND PROTECŢIA SOLULUI ÎN ROMÂNIA
1. INTRODUCERE
Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
Solul reprezintă unul dintre cele mai complexe sisteme naturale ale Terrei. Este un agregat structurat de substanţe în continuă schimbare, complex biologic în care pulsează continuu viaţa, datorită activităţii extraordinare a microorganismelor, este un sistem polifuncţional extrem de important, reprezentând pentru mediul înconjurător un adevărat filtru pentru protecţia apelor freatice.
Solul este în esenţă o resursă neregenerabilă în sensul că ritmul de degradare este rapid în timp ce procesele de formare şi regenerare sunt extrem de încete. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi care este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Aceste funcţii sunt producţia de biomasă, depozitarea, filtrarea şi transformarea nutrienţilor şi apei, găzduirea bazinelor de biodiversitate, acţionând ca o platformă pentru cele mai multe dintre activităţile umane, furnizând materii prime, acţionând ca un bazin carbonifer şi ca patrimoniu geologic şi arheologic.
Ca interfaţa dintre pământ, aer si apa, solul este o resursa neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale - economice, sociale, culturale şi de protecţie a mediului:
- producerea de hrană/biomasă;
- depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe;
- sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
- serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
- sursă de materii prime,
- bazin carbonifer;
- patrimoniu geologic si arheologic.
Principalele nouă procese de degradare a solului cu care se confruntă Uniunea Europeana sunt:
- eroziunea;
- degradarea materiei organice;
- contaminarea;
- salinizarea;
- compactizarea;
- pierderea biodiversităţii solului;
- scoaterea din circuitul agricol;
- alunecările de teren şi inundaţiile;
- aridizarea.
Solul nu a constituit, pâna acum, subiectul unei politici comunitare specifice de protecţie a solului. Câteva aspecte referitoare la protecţia solului se regăsesc în acquis, astfel încât diferite politici comunitare au contribuit în mod difuz la protecţia solului.
Solul este o resursă naturală de interes comun aflată sub presiunea crescândă a mediului şi trebuie protejată de drept de la degradare.
Degradarea solului şi îmbunătăţirile aduse lui au un impact major asupra celorlalte zone de interes ale Comunităţii, cum sunt protecţia apelor de suprafaţă şi a celor subterane, sănătatea populaţiei, schimbările climatice, protecţia naturii şi a biodiversităţii şi securitatea alimentară.
Spre deosebire de aer şi apă, solul este deţinut mai mult în proprietate privată în Comunitate. Nu încape îndoială faptul că este o resursă naturală de interes comun care trebuie protejată în interesul generaţiilor viitoare. Ca urmare, în interesul public, deţinătorii de teren ar trebui să ia măsuri de precauţie atunci când se presupune că modul de folosire a solului poate afecta negativ în mod semnificativ funcţiile solului.
Solul ar trebui folosit într-o manieră durabilă, care să asigure păstrarea capacităţii acestuia de a asigura serviciile ecologice, economice şi sociale, păstrând în acelaşi timp funcţiile sale active pentru nevoile generaţiilor următoare.
Alvin Toffler în „Şocul viitorului” spunea un lucru extraordinar şi anume: „Pământul nu l-am moştenit de la părinţii noştri, ci îl avem împrumutat de la copiii noştri”.
Cel mai mare agronom român al tuturor timpurilor, Gheorghe Ionescu-Şişeşti, spunea: „indiferent cui aparţine, pământul are o funcţie socială”.
Bibliografie
Commission of the European Cummunities, 2006, Proposal for a Directive for the Protection of Soil, Com(2006)232
C., Negrei, Instrumente şi metode în managementul mediului, Bucureşti, Editura Economică, 1997.
European Soil Bureau Research Report no. 9 - Soil Mapping, Monitoring and Databases in Romania (Munteanu, Dumitru, Florea, Canarache, Lacatusu, Vlad, Simota, Ciobanu and Rosu - Status of Soil Mapping, Monitoring,and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st century)
Gheorghe Zaman (Associated Member of the Romanian Academy President of GAER) - Strategic Milestones Of Romania’S Integration To The European Union Process Efficiency
Gheorghe Zaman, Marin Comşa, Economia României. Scenarii pe termen mediu şi lung ale dezvoltării durabile, în Anale, nr.1/2001, INCE, CIDE, Bucureşti, 2001
Camasoiu C., Jula D.,– Economia Dezvoltarii Durabile, Ed. Bren, Bucuresti, 2003;
Coord. Camelia, Cămăşoiu, Economia şi sfidarea naturii, Editura Economică, Bucureşti, 1994,
Mircea, Duţu, Principii şi instituţii fundamentale de drept comunitar al mediului, Editura Economică, Bucureşti,2005;
Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghiţa Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politici Privind Protectia Solului in Romania.doc