Schimbari climatice - Studiu de caz Campia Olteniei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Schimbari climatice - Studiu de caz Campia Olteniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 58 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. Introducere – “schimbări climatice, încălzire globală” sau variabilitate naturală 2
2. Câmpia Olteniei – caracterizare generală 4
3. Litologie şi dinamică geologică – factor în definirea caracterului istoric arid al Câmpiei Olteniei 7
4. Relieful Câmpiei Olteniei – rezultatul dinamicii geologice și litologice 9
5. Parametrii climatici ai Câmpiei Olteniei – factori ce conduc la individualizarea caracterului arid 13
6. Solurile Câmpiei Olteniei 18
7. Hidrologie și hidrogeologie 21
7.1. Apele subterane 21
7.2. Râurile 21
8. Vegetatia și fauna Câmpiei Olteniei 23
8.1. Zona silvostepei 23
8.2. Zona pădurilor de foioase 24
8.3. Vegetaţia intrazonală şi azonală 24
8.4. Fauna 25
9. Antropizarea–factor determinant în menținerea caracterului arid al Câmpiei Olteniei 27
9.1. Artificializari topografice 27
9.2. Artificializări hidrologice 27
9.3. Variația nivelurilor apelor subterane – rezultatul aplicării irigațiilor 30
9.4. Artificializarea vegetatiei 32
9.5. Artificializarea învelișului edafic – factor al aridizării 35
9.6. Modificări ale utilizării terenului 37
10. Evaluarea impactului antropic, din Câmpia Olteniei, în timp istoric 46
11. Concluzii 55

Extras din document

1. Introducere – “Schimbări Climatice, Încălzire Globală” sau Variabilitate Naturală

În realitatea secolului XXI, în goana după senzaţional şi de a fi primul care îşi dă cu părerea despre o idee, însuşindu-şi-o mai apoi, mass-media şi multiple personalităţi, din toate domeniile, inclusiv politic, mai mult sau mai puţin specializate, au fabricat sintagmele "Schimbări climatice” sau “Încălzire Globală” şi le-au însuşit mai multor perimetre locale, regionale şi la nivel global, fără a ţine cont sau a avea curiozitatea să verifice măcar sensul cuvântului " SCHIMBARE”.

Conform DEX cuvântul ”SCHIMBARE” înseamnă ”A căpăta o altă formă sau un alt conţinut; a suferi modificări; a se preface; a se modifică; a se preschimbă; a se transforma”, pe când cuvântul “VARIABILITATE” înseamnă proprietatea de a avea mai multe valori (în raport cu o valoare constanta)”, un termen mult mai indicat în caracterizarea fenomenului de "schimbari climatice”.

Dar ce este clima? Clima reprezintă sinteza pe termen lung a mersului concret al vremii de la o zi la alta, de la un deceniu, secol, mileniu la altul într-o localitate, o țară, o zonă, un continent sau pe întreg globul. Clima este, deci, un răspuns sintetic obținut prin medierea statistică a valorilor zilnice de observare a parametrilor meteorologici1.

“Ce înseamnă, de fapt, schimbările climatice?” Fenomenul Schimbărilor climatice nu se refera de fapt la schimbări ale climei ci la variabiliăți climatice, care, privite la scara de timp a unui om și interpretate de o persoana “neautoriză”, par catastrofale. Privind însa la scara de timp a Pămantului, aproximativ 4,57 miliarde de ani, vom observa ca de-a lungul istoriei sale Pământul a avut foarte multe variabile, clima fiind una dintre ele, și tocmai Variabilitatea Climatică a Pământului a dus la apariția vieții pe Pământ, conform teoriei evoluționiste.

Ce este “Încălzirea Globală”? “Încalzirea Globală” reprezintă o tendință de creștere a temperaturilor medii globale cu cca. 0,6ºC, conform datelor statistice din 1961 și până în prezent, crștere care, privită la nivelul vârstei Pământului, marile variabilități ce s-au succedat de-a lungul istoriei sale, înseamna practic “o picatură într-un pahar de apă”. Prin urmare, o astfel de variație nu poate sa preconizeze o creștere accelerată sau nu a temperaturii medii globale sau o scădere a acesteia, cu atât mai puțin o schimbare a climei.

Exprimarea climei planetare se face prin raportarea ei geografică la cele trei zone de încălzire diferenţiata ale suprafeţei Terrei. Pentru fiecare dintre acestea există limite valorice mediate definitorii de temperatură şi precipitaţii, stabilite de către climatologie.

Nu cred ca exagerez considerând clima drept chintesenţa medierii valorilor de parametrizare a unor realităţi de vreme deja consumate, clima este un produs produs eminamente statistic în meteorologie, este un raspuns cu totul sintetic dat de aceasta nevoilor celorlalte ştiinte sau activităţi umane de a se raporta la o anumită „stare de referinţă a atmoferei” ca la un fel de „nivelul 0 m al mării”. I se mai spune şi „starea medie a atmosferei” şi este definită prin parametrii de bază temperatură şi precipitaţii, ale căror valori măsurate fără întrerupere sunt ulterior mediate pentru şiruri cât mai lungi de ani2”.

Putem compara raportul dintre vreme şi climă cu cel dintre om şi omenire. Şi într-un caz şi în altul a doua entitate o ingerează pe prima în cadrul procedeului de prelucrare statistică până la faza de captare a particularului în general, a localului în global, a detaliului în sinteză. Şi cum este ştiut, în ambele cazuri, la rezultatul final al prelucrărilor nimic din ceea ce constituia marea valoare a primei entităţi (vremea, respectiv omul) nu mai are relevanţă individuală: statistica a stins singularităţile, a tăiat vârfurile valorice, a amalgamat totul, obţinând „indici” şi „indicatori”, câmpuri mediate în cazul atmosferei şi alte instrumente de exprimare a generalizării, a privirii globale asupra domeniului respectiv. „Vremea” nu mai este vreme ci sinteza ei devenită „climă”, iar omul nu mai este persoană ci sinteză de persoane. Nu este nimic neştiut sau rău în acest fapt.

Ştim cu toţii cât de mare este tentaţia minţii omeneşti neavizate de a-şi reprezenta sinteza prin manifestările concretului din care s-a realizat sinteza, mai ales când este vorba de climă şi vreme. Păstrând proporţiile şi unghiul de vedere folosit în comparaţia de mai sus, să nu uităm că realul naturii dispare în topirea statistică a valorilor concrete de vreme, şi atunci vom găsi cheia înţelegerii rezonabile, pentru oricine, a raportului dintre climă, ca domeniu abstract şi mersul concret al vremii de la o zi la alta, de la o viaţă, generaţie la alta! Ne-ar fi mai uşor şi cu „schimbările climatice ... sau nu? Şi cu „încălzirea globală... sau nu”?”2.

În continuare vă prezint un studiu de caz privind așa-zisa „aridizare actuală a Câmpiei Olteniei” din cauza Schimbăriilor Climatice sau a Încalzirii Globale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Schimbari climatice - Studiu de caz Campia Olteniei.doc

Bibliografie

1. Dumitrașcu, M.; 2006; Modificări ale peisajului în Câmpia Olteniei, Editura Academiei Române;
2. Grumezea, N.; Klepș, C.; Tușa, C.; Evoluția nivelului și chimismul apei freatice din amenajările de irigații în interrelație cu mediul înconjurator;
3. Ion-Bordei, E. și Taulescu, G., 2008; Probleme de meteorologie și climatologie pentru ecologi, Editura Printech;
4. Ion-Bordei, E. 25.II.2010; Vreme şi clima, variabilitate şi schimbare;
5. Posea, G.; Bogdan, O.; Zăvoianu, I.; Buza, M.; Bălteanu, D.; Niculescu, G.; Badea, L.; 2005; Geografia României volumul V - Câmpia Romană, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul Românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Editura Academiei Române.