Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 20621
Mărime: 4.36MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Giuliano Tevi

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I SCHIMBĂRILE CLIMATICE 5

I.1 Contextul actual al schimbărilor climatice 5

I.2 Cercetări științifice, privind schimbările climatice 7

I.3 Elemente metodologice pentru evaluarea potențialului ecologic al bazinului hidrografic 10

I.4 Ecosistemul acvatic 10

I.5 Factorii abiotici din ecosistemul acvatic 11

I.6 Asociații de organisme din ecosistemul acvatic 13

I.7 Funcțiile și serviciile ecosistemului acvatic 14

CAPITOLUL II VULNERABILITATEA BAZINELOR HIDROGRAFICE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE 16

II.1 Schimbarile climatice, factor de risc major pentru ecosistemele râurilor montane din județul Argeș 16

II.2 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona montană aferentă bazinelor hidrografice ale râurilor Buda și Capra 17

II.3 Principiul conservării diversității biologice 23

II.4 Statutul juridic general actual al ecosistemelor acvatice 23

CAPITOLUL III FACTORII DE RISC PENTRU RÂURILE MONTANE CAPRA ȘI BUDA ȘI GESTIONAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 26

III.1 Factori de risc natural 26

III.2 Elementele ce influențează regimul hidric în BH Capra în contextul schimbărilor climatice 33

III.3 Principalii factori de risc antropic 41

III.4 Schimbările climatice și efectele lor asupra resurselor de apă 48

CONCLUZII 53

BIBLIOGRAFIE 55

Extras din document

Introducere

Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creșterea populației globului, de creșterea ratei de consum a resurselor de către societatea umană și de schimbări ale tehnologiilor și ale organizării politico-sociale.

Fenomenul de încălzire globală a condus la creșterea frecvenței evenimentelor extreme, alternanța rapidă între caniculă severă/secetă accentuată și precipitații abundente/inundații fiind din ce în ce mai evidentă.

Variabilitatea climatică va avea efecte directe asupra unor sectoare precum agricultura, silvicultura, gestionarea resurselor de apă, va conduce la modificarea perioadelor de vegetație și la deplasarea liniilor de demarcație dintre păduri și pajiști, va determina creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, inundații, secete).

Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apă de suprafață iar pe noi oamenii ne interesează mai ales apa dulce de suprafață (apa potabilă), de aceea tendința este de a acorda acesteia cea mai mare parte a atenției, multe zone încep să fie afectate de fenomene extreme (temperaturi foarte ridicate, secete, ploi și inundații), cauzate de mai mulți factori care acționează sinergetic, însă este cert că schimbările climatice le intensifică atât frecvența cât și gravitatea iar adaptarea la aceste schimbări trebuie să se concentreze mai ales pe problemele legate de apă, în special asupra lipsei acesteia deoarece există posibilitatea dezvoltării excesive a fenomenului de secetă.

Este realizabil și de dorit să se reducă riscul consecințelor negative, în special pentru mediu, sănătatea și viața persoanelor. Măsurile de reducere a acestor riscuri, pentru a fi eficiente, ar trebui, pe cât posibil, actualizate și coordonate la nivelul unui întreg bazin hidrografic, ținând cont de caracteristicile fiecăruia în parte, mai ales că în cazul prezentat în această lucrare, vulnerabilitatea bazinelor hidrografice Capra și Buda la schimbările climatice este foarte mare deoarece cadrul natural a suferit schimbări majore, iar în ultimul timp, fenomenele extreme coroborate cu agresiunile antropice sunt foarte des înregistrate, cu creșteri de intensitate și daune.

Scopul principal urmărit în prezenta lucrare este de a studia posibilitatea râurilor montane de a se adapta la efectele reale sau potențiale ale schimbărilor climatice, identificarea acțiunilor și dezvoltarea capacităților necesare pentru actualizarea periodică a valorilor stării ecologice a cursurilor de apă de suprafață.

Obiectivele generale ale lucrării sunt: monitorizarea activă a impactului schimbărilor climatice, precum și a vulnerabilității ecosistemelor acvatice montane, integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile de dezvoltare și politicile la nivel local, precum și armonizarea acestor măsuri între ele, identificarea măsurilor urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice în sectoarele zonelor umede, cu specificitatea unică a bazinelor hidrografice Capra și Buda, ce stau la baza genezei lacului Vidraru, unul din cele mai reprezentative zone umede din România.

CAPITOLUL I

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

I.1 Contextul actual al schimbărilor climatice

Numeroase regiuni ale lumii se confruntă deja cu efectele negative ale unei creșteri a temperaturii medii globale cu 0,76°C în comparație cu 1850. În absența unei politici eficiente de atenuare a schimbărilor climatice la nivel mondial, estimările cele mai optimiste privind încălzirea globală prezentate în cel de-al patrulea Raport de evaluare al Comitetului interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC 4AR, grupul de lucru I) variază de la 1,8°C la 4°C până în anul 2100, în comparație cu nivelurile din anul 1990.

Această creștere este de trei până la șase ori mai mare decât creșterea înregistrată la nivel planetar din era preindustrială. Chiar și din cea mai puțin pesimistă perspectivă, un scenariu de statu-quo ar avea drept consecință creșterea temperaturii cu peste 2°C față de nivelurile erei preindustriale.

În ultimii treizeci de ani, schimbările climatice au avut efecte puternice asupra a numeroase sisteme fizice și biologice din întreaga lume.

Schimbările climatice vor reduce și mai mult accesul la sursele de apă potabilă. Apa provenită din topirea ghețarilor asigură în prezent necesarul de apă pentru peste un miliard de persoane. Odată cu dispariția acesteia, populațiile aflate în criză vor migra, în mod probabil, spre alte regiuni ale lumii, provocând revolte și situații de insecuritate la nivel local sau chiar mondial. Zonele afectate de secetă riscă să se extindă. Se preconizează că, în cazul în care creșterea temperaturii medii globale depășește 2,5°C, aproximativ 20 - 30% din speciile de plante și de animale evaluate până în prezent se vor confrunta cu un risc crescut de dispariție.

Schimbările climatice vor avea efecte directe și indirecte asupra sănătății umane și animale. Efectele fenomenelor meteorologice extreme și creșterea incidenței bolilor infecțioase sunt printre cele mai importante riscuri care trebuie luate în considerare.

Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral să reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 față de nivelul din 1990. Angajamentul a fost adoptat în cadrul Consiliului European din decembrie 2008, prin acordul politic al șefilor de stat și de guvern asupra pachetului legislativ energie-schimbări climatice.

La Consiliul European din 17 iunie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind analiza trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect de seră mai mare de 20%, în perspectiva unui angajament suplimentar al Uniunii, care să impulsioneze și alte state care au o responsabilitate importantă în privința poluării la nivel global. Analiza Comisiei scoate în evidență avantajele, atât la nivel politic, cât și economic ale trecerii la un obiectiv de reducere de 30%.

Bibliografie

Beran, M. A., J. A., Rodier, 1985. Hydrological Aspect of Drought: UNESCO - WMO, Geneva, 1985, accesat în 18 februarie 2018 la adresa https://ec.europa.eu /water/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-gestionare-ape-mici.pdf

Cleopatra, D., Dreptul mediului, Curs, U.E.B. București 2012

Gălie-Șerban, A.,2006, Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și a sistemelor de gospodărire a apelor, Editura Tipored, București.

Manoleli, D., 2006, Politici de mediu, Editura Ar Docendi, București.

Moldoveanu M., Galie A., Radulescu D., 2015, Methodology for hydromorphological assessment of romanian rivers - update version. 15th International Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2015, Water Resources. Forest, Marine and Ocean Ecosystem, I:427-436.

Mustață L. 1964, Analiza formării și metodica de calcul a hidrografelor viiturilor pluviale pe râurile României. Studii de hidrologie, 11:55-80.

King, J. 2012, „Social responsibility and impact on society”, American Journal of Science., Volume 24, Number 3, 202, pp. 172-178, accesat în 12 februarie 2018 la adresa: https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article =4364&context =libphilprac

Merida, A.A., J. M., Ureta, J. G., Trevino, M., Chilikova-Lubomirova, 2014. Water Resources and Society with respect to Water Scarcity and Drought, Dooge Nash International Symposium,

Merida, A.A., J. M., Ureta, J. G., Trevino, M., Chilikova-Lubomirova, 2014. Water Resources and Society with respect to Water Scarcity and Drought, Dooge Nash International Symposium, Dublin, Ireland, pp 223-232

Hotker, H., K-M. Thomsen, and H. Jeromin,(2006), Impacts on Biodiversity of Exploitation of Renewable Energy Sources. Bergenhusen

Teodorescu, G., 2012, Gospodărirea apelor, Editura Academiei, București.

Teodoroiu, S. - M., 2013, Răspunderea civilă pentru dauna ecologică, Editura Lumina Lex, București.

Zănoagă, C., (colab), 2004, Elemente de ecologie și inginerie ecologică, Casa Editorială Demiurg, București.

- **https://www.millenniumassessment.org/documents/document.358.aspx.pdf,Millennium Ecosystem Assessment, 2005. Ecosystems and Human-Well-being: Wetlands and Water Synthesis. World Resources Institute, Washington, DC. Accesat în 12.02.2018

- ** Special Report on Managing the Risks of Extreme Events and Disasters to Advance

Climate Change Adaptation (IPCC, 2012). Accesat în 10.01.2018

- ** http://www.rowater.ro/%20Schimbari%20climatice.pdf. Accesat în 10.01.2018

Preview document

Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 1
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 2
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 3
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 4
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 5
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 6
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 7
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 8
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 9
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 10
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 11
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 12
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 13
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 14
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 15
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 16
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 17
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 18
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 19
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 20
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 21
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 22
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 23
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 24
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 25
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 26
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 27
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 28
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 29
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 30
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 31
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 32
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 33
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 34
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 35
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 36
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 37
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 38
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 39
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 40
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 41
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 42
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 43
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 44
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 45
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 46
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 47
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 48
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 49
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 50
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 51
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 52
Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Schimbarile climatice, factor de risc pentru ecosistemele raurilor montane din Judetul Arges.docx

Alții au mai descărcat și

Managementul apelor din România

INTRODUCERE ”Apa este dimensiunea ecologică fundamentală a existenţei…” (Ion Pachia-Tatomirescu (1947)) Apa este elementul determinant şi...

Importanța calității apei potabile

CAPITOLUL I INTRODUCERE IMPORTANŢA CALITĂŢII APEI POTABILE ÎN CONCEPTUL DEZVOLTĂRII DURABILE I.1.POLITICA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN UE ŞI ÎN...

Schimbările climatice globale - gestionarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș - Vedea

INTRODUCERE Schimbările climatice reprezintă o provocare uriașă pentru noi toți. Temperaturile cresc, regimul precipitațiilor se schimbă, ghețarii...

Poluarea Deltei Dunarii

I.Delta Dunarii-caracterizare Delta Dunării, cea mai umedă zonă a Europei, cea mai joasă şi mai nouă regiune de câmpie, este situată în partea de...

Poluarea Apelor din România

1.POLUAREA APELOR Apa este un factor indispensabil vieţii.De aceea, în jurul surselor de apă s-a dezvoltat o diversitate de biocenoze şi chiar...

Poluarea Mării Negre

În ultimele trei decade Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale. Fenomenele antropice semnificative cu influenţe...

Gestionarea resurselor de apă la nivel național și european

Apa este cu certitudine, prin geneză si evoluție, o resursă naturală, vitală pentru existența vieții pe Terra, vulnerabilă și limitată în timp și...

Determinarea Riscului Privind Schimbările Climatice în România

Capitolul I: Schimbările climatice Schimbările climatice generează unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în prezent,...

Ai nevoie de altceva?