Schimbările climatice globale - gestionarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Argeș - Vedea

INTRODUCERE

Schimbările climatice reprezintă o provocare uriașă pentru noi toți. Temperaturile cresc, regimul precipitațiilor se schimbă, ghețarii se topesc, nivelul mărilor este din ce în ce mai ridicat și fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și seceta, sunt tot mai frecvente. Mai mult, se așteaptă o intensificare a efectelor dramatice ale schimbărilor climatice în deceniile următoare.

Oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor. Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală.

CO2-ul este gazul cu efect de seră generat cel mai adesea de activitățile umane, fiind responsabil în proporție de 63 % de încălzirea globală cauzată de om. Concentrația sa în atmosferă este în prezent cu 40 % mai mare decât în perioada preindustrială.

În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85șC mai ridicată decât la sfârșitul secolului 19. Fiecare din ultimele trei decenii a fost mai cald decât oricare alt deceniu precedent pentru care există înregistrări (respectiv din 1850 până în prezent).

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extreme.

Ploile torențiale și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente. Ca urmare a acestei situații, se produc inundații și scade calitatea apei, iar resursele de apă devin tot mai precare în unele regiuni.

La momentul actual, Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură, incendii forestiere și secetă, zona mediteraneană devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în fața secetei și a incendiilor forestiere, iar nordul Europei devine considerabil mai umed și este posibil ca inundațiile pe perioada iernii să devină un fenomen obișnuit.

Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5 europeni, sunt afectate de valuri de căldură, inundații sau creșterea nivelului mărilor, și adesea nu dispun de mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

Daunele cauzate bunurilor imobile și infrastructurii, dar și sănătății umane antrenează costuri ridicate pentru societate și economie, astfel în perioada 1980-2011, au fost afectate de inundații peste 5,5 milioane de persoane, iar pierderile economice directe rezultate au fost de peste 90 de miliarde de euro. Sectoarele care depind mult de temperatură și precipitații, cum ar fi agricultura, silvicultura, energia și turismul, sunt în mod special afectate.

Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor specii de plante și animale este amenințată, multe specii terestre, de apă dulce și marine au migrat deja, iar unele specii de plante și animale riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.

Principalele obiective ale UE pentru anul 2020 sunt: reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990, utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi 20 % din consumul total de energie și creșterea cu 20 % a eficienței energetice.

Până în 2050, UE urmărește să își reducă emisiile în mod semnificativ, cu 80-95 % față de nivelul din 1990. Această reducere s-ar încadra în eforturile pe care trebuie să le depună întregul grup al țărilor dezvoltate.

Trecerea la o economie foarte eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de muncă și va consolida competitivitatea Europei.

Astfel, cel puțin 20 % din bugetul de 960 de miliarde EUR al UE pentru perioada 2014-2020 va fi alocat acțiunilor de combatere sau adaptare la schimbările climatice. Uniunea Europeană finanțează proiecte demonstrative în domeniul energiei cu emisii scăzute de carbon cu ajutorul fondurilor obținute din vânzarea de certificate de emisii. Acestea includ tehnologii de captare a dioxidului de carbon de la centralele electrice și de la alte instalații industriale și de stocare a acestuia în sol, așa-numita captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC).

Comisia Europeană a adoptat o strategie europeană de adaptare și dorește ca toate statele membre să adopte planuri naționale pentru a face față efectelor inevitabile ale schimbărilor climatice, până în 2017. O parte au adoptat deja strategii de adaptare.

Acestea includ măsuri precum: scăderea consumului de apă, adaptarea reglementărilor în materie de construcții, construirea de sisteme de protecție împotriva inundațiilor și crearea unor culturi care să facă față mai bine condițiilor de secetă.

Încălzirea globală trebuie să fie limitată la sub 2°C față de temperatura medie din perioada preindustrială pentru a evita apariția unor consecințe extrem de grave și posibil a unor schimbări catastrofale, la scară mondială, ale mediului. Pentru aceasta, omenirea trebuie să pună stop creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 și trebuie să le micșoreze cu 60 % până în 2050 față de nivelul din 2010.

Cele mai recente dovezi științifice sugerează că, dacă nu se iau măsuri pentru reducerea emisiilor la nivel mondial sau dacă măsurile respective sunt insuficiente, până la sfârșitul secolului, încălzirea globală ar putea depăși pragul de 2°C și ar putea ajunge chiar la 5°C.