Analiza riscului de țară

Mulți investitori aleg să își plaseze o parte a portofoliilor deținute în străinătate. Această decizie implică o analiză detaliată asupra fondurilor mutuale, asupra ratelor de schimb sau a volumului stocurilor. Cu toate acestea, investitorii neglijeaza adeseori un prim pas important în procesul de investiții la nivel internațional. Când se acționează în mod corect, decizia de a investi în străinătate începe cu o determinare a riscului climatului economic al statului ales ca destinație a investițiilor.

Riscul de țară se referă la riscul de a investi într-un stat anume, depinzând de mediul de afaceri care ar putea afecta profiturile obținute sau valoarea activelor dintr-o stat anume. De exemplu, factorii de natură financiară, precum controlul emisiunii monetare, politicile monetare, sau factori de stabilitate precum revoltele și conflictele civile sau alte evenimente care să influențeze riscul operațional al companiilor. Termenul mai este cunoscut și ca risc politic, cu toate că aceasta este o noțiune mai generala, care se referă la riscurile care influențează companiile ce operează pe piața unui singur stat.

Orice activitate de tranzacționare implică un anumit grad de risc. Când acestea se desfășoară în cadrul internațional, acestea implică un risc ce lipsește din cadrul economiilor naționale. Aceste tipuri de riscuri adiționale vizează riscurile ce derivă din diversitatea de diferențe din cadrul structurilor economice, politice, a instituțiilor socio-politice, din cele geografice și cele monetare.

Evaluarea riscului de ţară este un proces demarat pentru evidențierea dificultăţilor pe care le poate întâmpina statul analizat în onorarea obligaţiilor rezultate ca urmare a contractării de credite externe, precum şi de obligații de altă natură. Cunoaşterea temeinică a situaţiei economice şi politice a ţării reprezintă un avantaj inestimabil pentru rezultate cât mai reale ale procesului evaluării şi a gestionării riscului de ţară.

Rezultatul evaluării riscului de ţară este principalul indicator care hotărăşte dacă acea ţară reprezintă mediul prielnic pentru dezvoltarea unor activități economice. Informațiile descoperite în urma examinării situației din statele respective pot crea o imagine de ansamblu asupra a ceea ce merge şi ceea ce nu merge în mecanismul economic ţării gazdă.

Evaluarea riscului de ţară realizată de agenţiile de rating are un profund caracter reflexiv. Nivelul ratingului este o expresie a bonităţii statului respectiv, condiţionând astfel accesul acestuia la creditele internaţionale, precum şi costurile respectivei finanţări. Această condiţionare este însă reciprocă, întrucât în cele mai multe cazuri dezvoltarea şi bonitatea statului în cauză sunt esenţial dependente de capacitatea de a contracta împrumuturi externe, indusă de ratingul acordat.

Lucrarea de față cuprinde o analiză a riscului de țară care vizează statul român, o analiză care cuprinde o serie de elemente politice, sociale și economice care își exercită influența asupra mediului de afaceri la nivel național dar și internațional, și care influențează investitorii din străinătate în intenția acestora de a investi capitalurile deținute în activități economice și de tranzacționare la nivelul României.

În primul capitol, intitulat ”Riscul de țară – concept, forme de manifestare și evaluare” sunt prezentate o serie de delimitări conceptuale privind noțiunea de ”risc de țară”, o serie de forme de manifestare a acestuia, o gamă diversă de factori declanșatori ai apariției riscului de țară, o serie de indicatori ai riscului de țară, oferindu-se o paletă diversă de informații care să vină în ajutorul analizei ce urmează să fie întreprinse.

Capitolul al doilea, al cărui nume este ” Metode de previziune şi acoperire a riscului de ţară” descrie o serie de metode de determinare a riscului de țară- cantitative, econometrice sau pe bază de scenarii, o serie de informații generale despre modul de concepere a studiilor de țară, încheindu-se cu metodele utilizate pentru a acoperi riscul de țară.

Ultimul capitol, ” Analiza riscului de ţară al României”, detaliază evoluția factorilor economici cu implicații asupra activităților economice la nivelul statului român care influențează deciziile de investiție a agenților din exterior, analizând factorii economici, pe cei politici și sociali, care au contribuit la nivelul de risc atribuit României pe plan internațional, alături de o serie de analize ale riscului de țară întreprinse de unele dintre cele mai cunoscute agenții de rating la nivel internațional.

Având în vedere că riscul de țară se reflectă în volumul capitalurilor și a activităților de tranzacționare desfășurate în cadrul României și care implică și agenții economici din străinătate, o scădere a riscului de țară a statului român ar putea avea efecte pozitive asupra economiei românești, cu efecte directe și notabile asupra populației, prin gradul de atractivitate ridicat, care ar oferi încredere investitorilor străini de a-și direcționa fluxurile de investiții către statul român.

Cap. I: Riscul de țară - concept, forme de manifestare și evaluare

I.1. Definirea conceptului de risc de ţară şi trăsăturile sale

Oamenii au fost preocupați dintotdeauna să afle ce le rezervă viitorul, fie el benefic sau potrivnic. Măsura în care acesta putea fi deterrminat a fost cu timpul influențat de știință; grecii considerau că în orice fenomen există o cauză și un efect, constante care determină viitorul, prin prisma deciziilor luate în prezent, al căror efect este vizibil în viitor. În încercarea de a-și determina viitorul, indivizii au dobândit de-a lungul timpului capacitatea de a identifica fenomenele care le-ar fi putut afecta în mod negativ viitorul. Studiile făcute de cercetători, indiferent de epoca în care și-au desfășurat activitatea au avut, în linii mari, aceleași rezultate, și anume că majoritatea fenomenleor se produc în mod neregurat și nu sunt previzibile, rezultate care se regăsesc printre principiile de bază ale fizicii. Aceste rezultate au putut fi aplicate și la nivelul comportamentului uman, asupra deciziilor luate și a efectelor pe care aceste decizii le au asupra indivizilor, precum și a fenomenelor care nu se pot determina în cursul desfășurării evenimentelor.