Competitivitatea Întreprinderilor Mici și Mijlocii ale Republicii Moldova pe Piețele Externe

Introducere

Actualitatea temei. Intensificarea activităţii ţărilor în curs de dezvoltare pe pieţele internaţionale şi confruntarea cu concurenţii străini, pune în faţa întreprinderilor o serie de provocări. Astfel, pentru aceste ţări, la această etapă este foarte importantă consolidarea eforturilor sectorului public şi al celui privat în vederea sporirii competitivităţii externe. O primă sarcină ţine de valorificarea potenţialului de export prin: îmbunătăţirea esenţială a calităţii acesteia şi diversificării gamei de produse oferite şi eficientizarea costurilor, pentru a putea asigura produse competitive pe piaţa externă. Respectiv, foarte important din partea autorităţilor naţionale este asigurarea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii şi transporturi de calitate înaltă, unui cadru regulatoriu stimulator, precum şi elaborarea şi implementarea unei politici comerciale de promovare şi stimulare a exporturilor şi investiţiilor eficace.

Pentru economiile naţionale deschiderea spre exterior poate deveni un factor decisiv în asigurarea dezvoltării. Importanţa comerţului exterior şi a investiţiilor ca factori de bază ai dezvoltării unei economii a devenit un fapt incontestabil în economia modernă. Acestea asigură noi oportunităţi pentru mediul de afaceri local: exploatarea economiilor de scară, mai cu seamă în cazul economiilor cu o piaţa mică cum este cazul Republicii Moldova, organizarea mai eficientă a producţiei naţionale, accesarea de noi tehnologii în procesul de producţie e.t.c., crearea de noi locuri de muncă. De asemeneam, acestea generează intrări de valută în ţară, pot contribui la sporirea veniturilor reale ale populaţiei şi prin urmare la sporirea competitivităţii naţionale.

Competitivitatea unei naţiuni depinde de nivelul competitivităţii întreprinderilor care activează în cadrul acesteia şi de capacitatea acestora de a face faţă concurenţei atît interne, cît şi externe. Competitivitatea externă a unei întreprinderi este legată de capacitatea sa de a menţine sau a îmbunătăţi poziţia sa pe pieţele internaţionale, fiind capabilă să producă bunuri sau servicii de o calitate superioară sau la un preţ mai mic decît competitorii săi externi. Aceasta presupune faptul că o firmă trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a fi capabilă să reacţioneze rapid la evoluţia cererii. Ţinînd cont de rolul pe care IMM şi exporturile îl joacă la asigurarea creşterii economice în condiţiile economiei moderne, o preocupare importantă a autorităţilor naţionale este analiza posibilităţilor de asigurare a competitivităţii acestora.

Scopul tezei este investigarea complexă a performanţelor întreprinderilor mici şi mijlocii din R. Moldova şi a factorilor care determină competitivitatea lor externă. De asemenea, în urma realizării analizei date se intenţionează înaintarea unor măsuri concrete, ce ar contribui la creşterea eficienţii activităţii lor, precum şi a oportunităţilor lor de ieşire pe pieţele externe.

Structura şi conţinutul tezei. Scopul ce urmează a fi atins prin studiul dat a determinat următoarea structură a lucrării: introducerea, trei capitole, concluziile şi recomandările, bibliografia, anexa.

În capitolul I – „Fundamente teoretice ale competitivităţii internaţionale” – este elucidată noţiunea de „competitivitate”, nivelele de abordare, factori determinanţi, accent punîndu-se pe dezvoltarea exporturilor, ca un indicator fundamental al competitivităţii. O altă direcţie de cercetareîn acest capitol a fost dedicată analizei IMM-urilor, întrucît acestea sunt contribuitori importanţi la dezvoltarea economiei naţionale. În capitol sunt prezentate principalele caracteristici ale micilor întreprinderi, fiind evaluat rolul întreprinderilor mici şi mijlocii ca generator al creşterii în economia de piaţă.

Capitolul 2 – „Aspecte analitice privind competitivitatea mediului de afaceri pe plan internaţional: cazul Uniunii Europene (UE)” – este consacrat analizei performanţei mediului de afaceri în Uniunii Europeană. În acest capitol sunt investigate rolul economic şi performanţele IMM în spaţiul european, precum şi factorii externi ce influenţează performanţele acestora care ţin de mediul naţional de afaceri şi, nemijlocit, de cadrul său de reglementare. De asemenea, capitolul finalizează prin expunerea practicii UE în promovare a activităţilor IMM pe pieţele externe.

În capitolul 3 – „Premize de dezvoltare ale competitivităţii externe a IMM în Republica Moldova” – este estimat potenţialul micilor întreprinderi ale R. Moldova, obstacolele cu care se confruntă, analizînd în acest context şi performanţele exporturilor moldoveneşti, care denotă competitivitatea redusă a întreprinderilor pe pieţele externe. La fel, este analizat cadrul naţional de stimulare a IMM şi promovării acestora pe pieţele externe.

Lucrarea finalizează cu expunerea Concluziilor şi recomandărilor autorului cu privire la sporirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova pe pieţele externe, adresate atît sectorului privat cît şi autorităţilor guvernamentale.

Cuvinte-cheie: Întreprinderi mici şi mijlocii, activitate de antreprenoriat, mediu de afaceri, competitivitate, competitivitate internaţională, exporturi, investiţii.

Capitolul I. Fundamente teoretice ale competitivităţii internaţionale

1.1. Competitivitatea: abordări conceptuale şi teoretice

În ultimele decenii, economia mondială a fost marcată de mutaţii semnificative. Angajamentele ţărilor spre o deschidere economică mai largă presupune şi o liberalizare progresivă a comerţului exterior. Sistemul comercial multilateral – OMC, care unieşte aproape 153 de ţări care acoperă în jur de 97% din comerţil exterior [79], precum şi procesele de integrare economică regională nu numai că au intensificat activitatea de comerţ exterior a ţărilor lumii, dar şi a amplificat concurenţa dintre acestea punîndu-le în faţa unor noi condiţii şi regului foarte riguroase de joc. Iar în aceste condiţii, pentru a supravieţui concurenţiei internaţionale şi a corespunde acestor condiţii conceptul de „competitivitate” devine un factor cheie. Precocupările pentru o înţelegere mai bună a acestui concept devin tot mai aparente în toate discursurile politice, în mediul academic şi dezbaterile mediului de afaceri din lumea întreagă.

În pofida faptului că conceptul de competitivitate continuă să constituie un teren larg de înfruntări de viziuni şi opinii pe plan teoretic, ştiinţific şi pe cel pragmatic, un consens privind definirea sa, factorii care o determină şi indicatorii care o măsoară nu a fost atins. Deseori competitivitatea este identificată cu astfel de concepte economice cum sunt: productivitatea, rentabilitatea, surplusul balanţei comerciale e.t.c. Însă aceasta este o abordare incorectă, competitivitatea fiind un concept mult mai larg şi complex. Neînţelegerea acestuia creează lacune în metodologia sa de analiză la diferite nivele de abordare. În acelaşi timp, este foarte important de a înţelege esenţa sa pentru a determina factorii care o determină şi prin urmare pîrghiile de intervenţie care urmează a fi utilizate de către autorităţilor naţionale, precum şi ale sectorului privat în menţinerea şi sporirea competitivităţii. Pentru a crea o viziune oarecum mai clară asupra acestui concept, în continuare sunt expuse doar cîteva definiţii ale acestuia din multitudinea celor existente, în dependenţă de nivelele lor de abordare.