Cuprins
- Capitolul 1. Importanţa planului de afaceri pentru materializarea proiectelor în comerţ 3
- 1.1. Definirea, rolul şi funcţiile planului de afaceri 3
- 1.2. Caracteristici ale proiectelor întreprinderii de comerţ 8
- 1.3. Ciclul de viaţă al proiectelor în comerţ 10
- Capitolul 2. Structura planului de afaceri al firmei comerciale 16
- 2.1. Cerinţe privind redactarea planului de afaceri 16
- 2.2. Particularităţi ale întreprinderii comerciale care influenţează conţinutul planului de afaceri 18
- 2.3. Conţinutul planului de afaceri a firmelor din comerţ 20
- 2.3.1. Rezumatul planului de afaceri 20
- 2.3.2. Descrierea firmei 21
- 2.3.3. Planul de marketing 22
- 2.3.4. Planul managerial 23
- 2.3.5. Planul de management financiar 25
- Capitolul 3. Elaborarea planului de afaceri. Studiu de caz: supermagazin al SC Kligor SRL în Municipiul Tecuci. 29
- 3.1. Rezumatul planului de afaceri 29
- 3.2. Descrierea investiţiei 30
- 3.3. Piaţa, studiul cererii, al ofertei şi al concurenţei 32
- 3.4. Organizarea activităţii 35
- 3.5. Forţa de muncă şi managementul 37
- 3.6. Planul de marketing 40
- 3.7. Previziuni financiare 44
- Concluzii 55
- Bibliografie 58
Extras din disertație
Capitolul 1. Importanţa planului de afaceri pentru materializarea proiectelor în comerţ
1.1. Definirea, rolul şi funcţiile planului de afaceri
Planul de afaceri este un document care se elaborează cu un anumit scop bine determinat. El vizează o situaţie viitoare, pe care urmăreşte să o prezinte într-o manieră cât mai concretă.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române prezintă mai multe sensuri ale termenului de proiect, printre care cea care are un sens mai apropiat de demersul urmărit de un plan de afaceri este acela de „plan prin care se intenţionează realizarea unor acţiuni viitoare”. Din acest motiv considerăm că există o relaţie directă între noţiunile de plan de afaceri şi proiect, relaţie pe care vom încerca să o evidenţiem în cuprinsul acestui capitol.
Planul de afaceri reprezintă o schiţă previzională a direcţiei pe care o va urma o întreprindere. În acest sens, planul de afaceri apare ca o hartă, care indică un loc, fără a obliga însă la parcurgerea doar a unui anumit itinerar. El se constituie într-un rezumat care se referă la un orizont viitor de cel puţin 3 ani, în care se prefigurează că va evolua o afacere.
Planul de afaceri ilustrează modalitatea în care proprietarul, managerul, întreprinzătorul etc. (pe care în continuare îl vom numi promotor – fără ca acest lucru să însemne că noţiunea se referă strict la o persoană, fapt destul de rar, de altfel) intenţionează să organizeze activitatea unei întreprinderi, cu scopul de a obţine un profit. Profitul, care reprezintă obiectivul oricărei organizaţii lucrative, se obţine în urma unui proces de comercializare, adică de transformare a bunurilor, serviciilor, informaţiilor, banilor, etc. într-o activitate comercială, respectiv de schimb între două entităţi. Se afirmă, pe bună dreptate, că o afacere nu începe cu o idee, ci cu o vânzare.
Majoritatea planurilor de afaceri sunt elaborate pentru a conduce la creşterea capitalului întreprinderii, ceea ce presupune o componentă financiară importantă a acestuia, dar nu exclusivă . Istoric, planul de afaceri a apărut dintr-o componentă a funcţiei financiar – contabile, respectiv finanţele previzionale. În acest context, atunci când un promotor avea nevoie de împrumuturi bancare trebuia să prezinte un „plan de finanţare”, care releva evoluţia întreprinderii în perspectivă.
Planul de finanţare se bazează fie pe situaţia patrimoniului întreprinderii, relevată în special de bilanţul contabil (concepţie întâlnită în literatura francofonă), fie pe situaţia fluxurilor de trezorerie (cash – flow), care sunt asociate contului de profit şi pierdere (concepţie anglo – saxonă). Indiferent de conţinut, scopul îl reprezenta rentabilitatea investirii banilor.
Întrucât logica financiară de concepere a planului de afaceri a dezvoltat o activitate speculativă intensă, au început să fie adăugate acestuia noi componente de bază, respectiv piaţa şi echipa managerială.
Piaţa se înscrie într-un context din care trebuie să rezulte un avantaj concurenţial pentru promotorul planului de afaceri . Statisticile demonstrează că 8 întreprinderi din 10 dau faliment în primii 3 ani de funcţionare. Multă vreme s-a crezut că acest fapt se datorează subcapitalizării. Studii recente au demonstrat că mai mult de jumătate din firmele care au dat faliment nu au avut o piaţă pe care să acţioneze şi nu ar fi trebuit să funcţioneze niciodată. O altă parte din firme nu au ştiut să gestioneze corespunzător capitalurile de care dispuneau, deşi acestea erau suficiente.
De asemenea, o echipă poate îndeplini mai multe sarcini pe baza competenţelor distincte ale membrilor săi, ceea ce o face să fie, în general, mai credibilă decât un promotor unic.
Planul de afaceri demonstrează faptul că promotorul său are o idee despre evoluţia întreprinderii şi că a conceput cum să măsoare progresele pe care aceasta le va înregistra; el este un rezumat concis şi cuprinzător al afacerii şi prezintă imaginea actuală a acesteia, obiectivele urmărite şi modul de îndeplinire a acestora. Valoarea lui este dată de profunzimea cu care a fost gândit şi fundamentat, dar şi de modul de prezentare - redactare, organizare, ilustrare etc.
În acest sens, planul de afaceri oferă o imagine asupra perspectivelor reale ale unui proiect, evitând astfel, pierderile pe care le provoacă unul neviabil, înainte ca ele să se producă efectiv. Este un document care sintetizează conţinutul şi caracteristicile unui proiect, iniţiatorul acestuia putând dezvolta ideea în cuprinsul său, înainte de a întreprinde alte acţiuni concrete care implică folosirea diverselor resurse pe care le are la îndemână sau pe care le-ar putea obţine.
Planul de afaceri poate avea o destinaţie internă - vizând echipa managerială, acţionarii, salariaţii etc.- sau una externă - vizând diverse ţinte.
Bibliografie
1. Abrams R., The Successful Business Plan – Secrets & Strategies, Ed. Running ‘R’ Media, Palo Alto, 2006
2. Ariton D., “Strategii financiare ale firmei”, (Financial Strategies of Companies), Publishing House Europlus, Galaţi, 2007
3. Balaure V. (coord.) (coord.) Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000
4. Balaure V. ş.a. Marketingul în procesul dezvoltării economice şi sociale, Vol.2, Ed. ASE, Bucureşti, 2002
5. Beck J.D.W. The Learder’s Window: Mastering the Four Styles of Leadership to Build High-Performing, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1994
6. Besson P. ş.a. Management et gestion des unités commerciales, Ed. Hachette Livre, Paris, 2004,
7. Butler, David – Planificarea afacerii – Bucureşti, Editura Bic All, 2006
8. Calvin R. J. Sales Management, Ed. McGraw – Hill, New York, 2001
9. Cretu C., Cunostinte economice fundamentale si de specialitate pentru examenul de licenta”, Editura Fundatiei Academice “Danubius”, Galati, 2005
10. Dalotă M., Donath L. Managementul firmei prin planul de afaceri, Ed. Sedona, Timişoara, 1997
11. Drucker P. Du management, Ed. Pearson Education France, Paris, 2004,
12. Drucker P. Management Challenges for the 21st Century, Ed. Harper Business, New York, 2001
13. Florescu C. (coord.) Marketing, Ed. Marketer, Bucureşti, 1992,
14. Grigore A. - Rolul relaţiilor publice în promovarea vânzărilor. Lucrări Ştiinţifice, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanţa, 2007
15. Grigore A. - Marketing Editura TERRA NOSTRA, Iaşi, 2007
16. Grigore A. - Marketingul Serviciilor Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2008
17. Grigore A. - Marketing General Editura ZIGOTTO a Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2008
18. Kotler P., Dubois B., Manceau D. Marketing Management, 11e edition, Ed. Pearson Education, Paris, 2004
19. Kotler Ph. Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997,
20. Monod E., La méthode business plan pour la gestion de vos projets, Éditions d’ Organisation, Paris, 2003
21. Nicolescu O. Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1992
22. Radu V., Avrigeanu A., Zirra D., - Planul De Afaceri –Bucureşti, Editura Mărgăritar, 2004
23. Turtureanu A.G. "Elemente fundamentale de marketing", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2005;
24. Turtureanu A.G. "Economia serviciilor", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004;
25. Tureac, C., - Managementul serviciilor - Galaţi, Editura Fundaţiei Academice Danubius, 2007
26. Vasiliu C. Mutaţii ale macromediului întreprinderii de comerţ, articol în Revista de Comerţ, nr. 4, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2002
27. *** Anuarul Statistic al României
28. *** Ministerul Finanţelor
29. *** Surse web: Online Encyclopedia
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elaborarea unui plan de afaceri la SC Kligor SRL - Tecuci.doc