Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană

Disertație
10/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 2 fișiere: doc, ppt
Pagini : 113 în total
Cuvinte : 39761
Mărime: 523.23KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rus Ioan
Disertatie masterat + prezentare ppt

Cuprins

INTRODUCERE.4

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA SISTEMULUI FISCAL ACTUAL ÎN ROMÂNIA.6

1.1. Teorii contemporane privind fiscalitatea.6

1.2. Principiile unui sistem fiscal optimal.7

1.3. Justificarea legitimităţii impozitului şi consimţirea la plata acestuia.11

1.4. Evoluţia nivelului şi structurii prelevărilor fiscale în România şi în ţările membre ale Uniunii Europene.15

1.4.1. Evoluţia gradului de fiscalitate în România, în perioada 1995-2005.15

1.4.2. Evoluţia gradului de fiscalitate în ţările membre ale Uniunii Europene, în perioada 1995-2003.17

1.4.3. Structura prelevărilor fiscale în România, în perioada 1995-2005.18

1.4.4. Influenţa presiunii fiscale asupra încasării veniturilor fiscale. Curba Laffer pentru România.20

1.5. Necesitatea implementării acquis-ului comunitar în legislaţia fiscală românească.25

1.5.1.Scurt istoric al relaţiilor României cu Uniunea Europeană.25

1.5.2.Acquis-ul comunitar în domeniul impozitării.26

1.5.3.Îndeplinirea cerinţelor privind preluarea legislaţiei comunitare în domeniul impozitării.30

CAPITOLUL II

EVAZIUNEA FISCALĂ-CONŢINUT ŞI FORME DE MANIFESTARE

ÎN ROMÂNIA.34

2.1. Evaziunea fiscală la adăpostul legii (licită).34

2.2. Evaziunea fiscală sau frauda fiscală (ilicită).36

2.3.Economia subterană.37

2.2.1.Munca la negru.37

2.2.2.Activităţile criminalităţii economice.38

2.4. Mecanismele evaziunii fiscale în România.38

2.5. Analiza structurii evaziunii fiscale identificate, în România, în perioada 1995-2005.43

2.5.1.Structura evaziunii fiscale identificate, pe categorii de venituri fiscale şi categorii de contribuabili.47

2.5.2. Structura evaziunii fiscale identificate, pe unităţi administrativ-teritoriale.49

2.5.3. Structura evaziunii fiscale identificate, pe domenii de activitate.51

2.5.4. Structura sumelor atrase suplimentar la buget în urma identificării cazurilor de evaziune fiscală.53

2.6. Estimarea nivelului evaziunii fiscale în România.54

2.6.1.Estimarea evaziunii fiscale manifestate la nivelul economiei „de suprafaţă”.55

2.6.2.Estimarea evaziunii fiscale manifestate la nivelul economiei subterane.57

2.6.3.Centralizarea rezultatelor.58

CAPITOLUL III

EVAZIUNEA FISCALĂ ÎNTRE CAUZE ŞI EFECTE.59

3.1. Factori favorizanţi ai fenomenului evazionist (economiei subterane).59

3.1.1. Nivelul presiunii fiscale.59

3.1.2. Comportamentul socio-uman.59

3.1.3. Multitudinea reglementărilor şi birocraţia.60

3.1.4. Cauze politice.61

3.1.5. Nivelul de dezvoltare economică.62

3.1.6. Cauze tehnice.62

3.1.7. Corupţia.63

3.2. Efectele evaziunii fiscale.65

3.2.1. Efecte asupra formării veniturilor statului.65

3.2.2. Efecte economice.65

3.2.3. Efecte sociale.66

CAPITOLUL IV

CADRUL JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL ROMÂNESC DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE.68

4.1. Prevederi legislative curente ale României în domeniul combaterii evaziunii fiscale.68

4.2. Evaziunea fiscală naţională în context comunitar.72

4.2.1.Acquis-ul comunitar în domeniul fraudei şi evaziunii fiscale.72

4.2.2.Protejarea intereselor financiare comunitare în România.75

4.3. Importanţa controlului financiar-fiscal în combaterea fenomenului evazionist.78

4.3.1.Inspecţia fiscală-atribut exclusiv al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.78

4.3.1.1.Obiectul şi funcţiile inspecţiei fiscale.80

4.3.1.2. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiei fiscale.81

4.3.2.Organe cu atribuţii privind combaterea evaziunii fiscale.84

4.3.2.1.Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.84

4.3.2.1.1.Departamentul de Control Financiar- Fiscal.86

4.3.2.1.2.Garda Financiară.88

4.3.2.1.3.Autoritatea Naţională a Vămilor.90

4.3.2.2.Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei.92

ÎNCHEIERE.93

BIBLIOGRAFIE.97

Extras din document

INTRODUCERE

În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursă stabilă şi solidă de venituri publice. Pe de altă parte, un sistem fiscal trebuie să aibă ca obiective susţinerea dezvoltării economice a ţării şi sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.

Realizarea acestor obiective trebuie să fie însoţită de preocuparea permanentă a administraţiei fiscale pentru creşterea eficienţei sale. În acest proces, un factor de o importanţă deosebită este reprezentat de reducerea evaziunii fiscale, în condiţiile în care aceasta contribuie la diminuarea eficienţei structurilor statale, fiind în acelaşi timp un factor generator de corupţie.

Prezentă atât în cadrul economiei de suprafaţă, cât şi la nivelul economiei subterane, unde fenomenul este generalizat, evaziunea fiscală a atins, în ultimii ani, în România, dimensiuni relativ mari.

Desigur, acest fenomen nu este specific doar României, sau doar ţărilor cu o economie de piaţă în formare (cum a fost cazul ţării noastre, în perioada de după 1989).

Fenomen tot atât de vechi pe cât este însăşi existenţa impozitului propriu-zis, evaziunea fiscală nu are graniţe de timp sau de spaţiu. Cu toate acestea, amploarea acestui fenomen prezintă diferenţe sensibile de la o ţară la alta, în general considerându-se că în ţările cu economii dezorganizate, instabile, unde corupţia se manifestă din plin, economia subterană şi evaziunea fiscală sunt la ele acasă.

Evaziunea fiscală are consecinţe, în primul rând, la nivel macroeconomic, constând în privarea statului de veniturile cuvenite, prin aceasta diminuându-se posibilităţile de manevră în economie şi în domeniul social.

Pe de altă parte, întreprinderile care se sustrag plăţii impozitelor, având costuri mai mici, vor face o concurenţă neloială agenţilor economici care-şi îndeplinesc obligaţiile fiscale, distorsionând,

astfel, bunul mers al mecanismelor pieţei libere, subminând unele domenii de activitate.

Considerată, de unii analişti economici, o „manifestare brută a democraţiei”, evaziunea fiscală ar avea, în unele viziuni, efecte favorabile pentru prosperitatea unei naţiuni. „În urma evaziunii fiscale s-ar putea să aibă de câştigat economia în ansamblul ei, dacă eficienţa cu care sunt utilizate resursele rezultate din evaziune este mai mare decât cea pe care ar fi obţinut-o guvernul pentru aceste fonduri” .

Astfel, dacă pe termen scurt evazioniştii au de câştigat, iar statul (puterea publică) a pierdut, chiar mai mult decât o nerealizare a resurselor bugetare, pe termen lung, au de pierdut şi ceilalţi contribuabili care nu au recurs la evaziune fiscală, printr-o posibilă creştere a sarcinii fiscale a acestora, ceea ce îi poate determina şi pe aceştia, într-un final, să apeleze la evaziune fiscală.

Acceptarea şi generalizarea acestui fenomen, însă, ar însemna, fără doar şi poate, acceptarea suprimării, în timp, a statului, ori acest lucru este, în epoca modernă, imposibil, având în vedere faptul că „niciodată şi nicăieri în lume, iniţiativa privată nu a fost capabilă să asigure, ea singură, echilibrul social şi economic al unei naţiuni” . Existenţa statului, în epoca modernă, este impusă de rolul acestuia, în primul rând, pe plan social şi economic, exercitat prin mecanismul bugetar, respectiv prin politica de cheltuieli şi de procurare a veniturilor publice.

Prin urmare atitudinea cea mai eficientă faţă de fenomenul evazionist este aceea de a realiza o bună administrare a lui, la nivelul identificării, previzionării, controlului şi valorificării acestuia.

Trecând de la abordarea conceptuală a noţiunilor de sistem fiscal, politică fiscală, presiune fiscală, economie subterană şi evaziune fiscală la analiza cauzelor şi implicaţiilor, mai ales la nivel

macroeconomic, ale fenomenului evazionist, în ţara noastră, lucrarea de faţă este o încercare de a trata fenomenul evaziunii fiscale în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

În a doua parte a lucrării s-a realizat o analiză a evaziunii fiscale identificate, în România, din punct de vedere al nivelului şi structurii acesteia, pe baza datelor oficiale obţinute în urma activităţii de control fiscal, urmărindu-se în final o încercare de dimensionare a sumelor totale sustrase bugetului public, atât ca sume absolute cât şi ca ponderi în deficitul bugetului general consolidat şi în produsul intern brut.

Ultima parte a lucrării abordează subiectul transpunerii aquis-ului comunitar în legislaţia românească privind combaterea evaziunii fiscale, în noile condiţii ale integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, prin prisma interesului extern de protejare a intereselor financiare ale acesteia.

Doresc să mulţumesc, cu această ocazie, Domnului Profesor Universitar Doctor Beju Viorel pentru îndrumarea meticuloasă şi pertinentă pe care mi-a oferit-o, pe tot parcursul anilor în care i-am fost studentă şi masterandă, precum şi tuturor profesorilor care au contribuit la formarea mea profesională.

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA SISTEMULUI FISCAL ACTUAL ÎN ROMÂNIA

1.1. Teorii contemporane privind fiscalitatea

Teoria economică şi practica politică au impus, în timp, două mari abordări fiscale, strâns legate de concepţiile privitoare la rolul statului în economie.

Acele teorii economice şi doctrine politice care se axează pe stimularea liberei iniţiative, cu menţinerea unui rol redus al statului în economie sunt, în mod clar, adeptele unei fiscalităţi reduse, considerând că orice formă suplimentară de impunere înseamnă, de fapt, reducerea capacităţii private de decizie pentru investiţie şi consum, decizie considerată a fi, din start, mult mai eficientă decât cea a statului „nivelator”.

Aceste teorii au fost dezvoltate, în perioada postbelică, de adepţii neoclasicismului economic, curent reprezentat, în special, de profesorul Milton Friedman , şi a devenit parte a doctrinei politice, în special, pentru partidele conservatoare din lumea anglo-saxonă .

În viziune neoclasică impozitul este perceput, mai degrabă, ca o variabilă financiară decât ca o variabilă instrumentală. Spre deosebire de keynesişti, care sunt preocupaţi de găsirea unei rate a presiunii fiscale susceptibile să permită realizarea obiectivelor macroeconomice (cum ar fi, de exemplu, utilizarea deplină a forţei de muncă), neoclasicii se preocupă mai ales de determinarea modalităţilor optime de finanţare a cheltuielilor publice, adică de obţinerea unei structuri fiscale optime. Problema constă în găsirea acelui impozit care să perturbe, cât mai puţin posibil, mecanismele pieţei. Numai în asemenea condiţii, se afirmă, impozitul poate fi utilizat ca o variabilă de politică economică.

Preview document

Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 1
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 2
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 3
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 4
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 5
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 6
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 7
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 8
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 9
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 10
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 11
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 12
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 13
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 14
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 15
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 16
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 17
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 18
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 19
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 20
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 21
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 22
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 23
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 24
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 25
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 26
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 27
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 28
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 29
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 30
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 31
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 32
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 33
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 34
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 35
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 36
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 37
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 38
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 39
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 40
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 41
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 42
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 43
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 44
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 45
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 46
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 47
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 48
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 49
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 50
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 51
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 52
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 53
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 54
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 55
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 56
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 57
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 58
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 59
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 60
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 61
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 62
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 63
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 64
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 65
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 66
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 67
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 68
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 69
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 70
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 71
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 72
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 73
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 74
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 75
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 76
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 77
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 78
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 79
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 80
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 81
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 82
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 83
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 84
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 85
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 86
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 87
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 88
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 89
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 90
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 91
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 92
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 93
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 94
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 95
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 96
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 97
Evaziunea fiscală în contextul integrării României în Uniunea Europeană - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Evaziunea Fiscala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.doc
  • Prezentare Power Point.ppt

Alții au mai descărcat și

Studiu privind Urmărirea și Controlul Impozitelor și Taxelor la Nivelul Județului Mureș

MOTIVAŢIA ALEGERII LUCRĂRII Având în vedere rolul important al impozitelor în economia de piaţă, am considerat că îmi va fi folositor acest studiu...

Impozitele pe avere - analiza pe modele de stat al bunăstării

INTRODUCERE Cunoscând greşelile trecutului şi învăţând din ele, avem şansa de a lua deciziile corecte pentru prezent şi viitor Ţinând seama de...

Orientări în Determinarea Nivelului Prețului pe Piața Bunurilor De Consum

INTRODUCERE Preţul a constituit, de-a lungul timpului, obiectul preocupărilor cercetătorilor din domeniul economiei, psihologiei, statisticii sau...

Fondul social european și sprijinirea eficienței administrației publice

1.1 Prezentarea surselor de finanţare ale fondurilor structurale Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană...

Integrarea economică regională în Europa și America - realizări și iluzii

INTRODUCERE De la prima abordare a conceptului de integrare și până în prezent structura economiei mondiale a înregistrat o succesiune de...

Prezentarea regiunii Sud-Est

Așezare geografică, suprafață și frontiere Regiunea Sud Est este situată în partea de Sud Est a României și se învecinează la nord cu Regiunea...

Analiza indicatorilor macroeconomici ai României 2007-2017

Produsul intern brut al Romaniei (2007-2017) PIB pe cap de locuitor, PPP (dolar internațional la cota actuală) PIB În anul 2012 România s-a...

Analiza vectorială a regiunii sud-muntenia

SUD-MUNTENIA este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998. Are o suprafață totală de 34.453 km2, reprezentând 14,5% din suprafața...

Te-ar putea interesa și

Evolutia si Aplicarea Taxei pe Valoarea Adaugata si a Accizelor Studiu de Caz la SC Aegissus SA Tulcea

CUVÂNT ÎNAINTE Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia...

Sistemul Finanțelor Publice în România în Perspectiva Integrării în Uniunea Europeană

INTRODUCERE Această lucrare este structurată pe cinci capitole şi prezintă sistemul finanţelor publice în România în perspectiva integrării în...

Importanța fiscalității și reformelor din acest domeniu pentru dezvoltarea economică

Actualitatea temei rezidă în importanţa pe care o are fiscalitatea şi reformele din acest domeniu pentru dezvoltarea economică a oricărui stat....

Presiunea fiscală în statele UE sub impactul crizei economice

INTRODUCEREA ŞI MOTIVAŢIA TEMEI Viitorul oricărui stat modern este de neconceput fără un sistem fiscal performant prin randament şi...

Impactul Fiscalizarii in Economia Nationala

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN FISCALITATE 1.1. Conceptul de fiscalitate În orice societate care a atins un anumit stadiu de dezvoltare, existenţa...

Impozite Indirecte

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE IN ROMANIA Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carui aparitie este legata de...

Recenzie Armonizarea Sistemelor Fiscale

Cartea “Armonizarea sistemelor fiscale în contextul integrării în Uniunea Europeană” a fost publicată în anul 2008, la Cluj-Napoca, şi are un număr...

Analiza Evoluției Gradului de Fiscalitate în România și a Implicațiilor Sale

Politica fiscală joacă un rol foarte important în cadrul politicilor aplicate de Guvern în vederea realizării principalelor obiective...

Ai nevoie de altceva?