Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 21545
Mărime: 6.37MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Filon Toderoiu

Extras din document

1.1 Date generale

1.1.1 Scurt istoric.

Cercetările de pâna acum au scos la iveală cele mai vechi urme de viaţă omenească din zona Câmpulungului şi ele datează din epoca bronzului.

Aşezările dacice aveau un nivel de trai ridicat şi legături comerciale intense cu alte popoare. Toate aşezările dacice de la Câmpulung şi din zonele limitrofe reflectă concret masa extensivă şi intensivă de populaţie cu o remarcabilă dinamică demografică şi cu o continuitate neĩntreruptă, atât ĩn perioada daco-romană, cât şi mai târziu, ceea ce justifică, totodată, posibilitatea formării unui centru de populaţie ĩn această zonă.

Câmpulung, prima cetate de scaun a Ţării Româneşti, unul dintre cele mai vechi oraşe medievale din Ţara Românească, s-a format şi s-a dezvoltat, la sfârşitul secolului al XXVI-lea ĩnainte de ĩnchegarea statului feudal, ca urmare a dezvoltării economice, având drept caracteristică creşterea producţiei şi schimbul de mărfuri, localitatea cunoscând fazele de sat, târg şi oraş.

Muscelul, ĩnzestrat de la Dumnezeu cu atâtea frumuseţi, cu plaiuri mănoase şi cu oameni plini de omenie, s-a dovedit de-a lungul veacurilor, o străveche şi puternică vatră de cultură a ţării, o zonă din care au răsărit atâtea virtuţi ale neamului, meleaguri pline de vestigii ale trecutului nosrtu istoric: avem ĩn vedere urmele cetăţii dacice de la Cetăţeni, castrele romane de la Apa Sărată, Rucăr şi Purcăreni, Schitul “Negru Vodă”, vechiul drum comercial de legătură ĩntre Transilvania şi Ţara Românească.

Aici, ĩn această parte de ţară, se păstrează locul de veci şi veşnică pomenire a primilor noştri voievozi: Basarab I Întemeietorul şi fiul său Nicolae Alexandru Basarab, căruia ĩi plăcea să-şi zică şi Câmpulungeanul.

Tot aici, ĩn prima reşedinţă de Scaun a Ţării Româneşti, este locul de naştere a doi viitori voievozi: Vladislav-Vlaicu şi Radu I.

Municipiul Câmpulung a fost cândva o localitate prosperă din punct de vedere economico-social şi edilitar-gospodăresc, ĩnsă ĩn ultimii ani ai tranziţiei se confruntă cu un proces profound de ĩnrăutăţire a standardului de viaţă al populaţiei.

Structura socială a populaţiei avea drept element caracteristic obştea moşnenilor care reprezintă prima formă de organizare administrativă.

Anul 1521 marchează un moment cu adevărat istoric, atât pentru Câmpulung, cât şi pentru ĩntreaga ţară. Judeţul, Neacşu Lupu emite, din cancelaria oraşului, o scrisoare redactată ĩn limba română către Hans Benkner, judeţul Braşovului, prin care ĩl informează asupra mişcărilor oştilor turceşti din zona Dunării. Scrisoarea este cunoscută ca fiind prima, ĩn limba română, din Ţara Românească.

Numele oraşului Câmpulung, din punct de vedere etimologic este transparent: câmp lung. În ţara noastră sunt trei localităţi care poartă numele acesta: Câmpulung Muscel, Câmpulung Moldovenesc şi Câmpulung Maramureş. Trăsăturile comune ale acestor trei localităţi sunt:

- toate sunt aşezate ĩn zone muntoase, pe văi, pe ape;

- toate văile lor au fost populate de ţărani liberi;

- toate aceste oraşe sunt aşezate ĩn nişte văi lungi, ĩn care satele erau unite ĩn uniuni de obşti.

1.1.2 Aşezare geografică.

Municipiul Câmpulung, aşezat la poalele munţilor Iezer, Păpuşa şi Voievoda şi ĩn drumul unei vechi colonizări ardeleneşti venită dinspre Bran, ĩn mijlocul depresiunii subcarpatice a Câmpulungului, este o străveche vatră de cultură şi civilizaţie.

Municipiul Câmpulung are următoarele coordonate georafice:

- Paralela 45°15', latitudine nordică;

- Meridianul 25°39', longitudine estică.

El este amplasat ĩn depresiunea subcarpatică a Câmpulungului căreia i-a dat chiar numele, depresiune formată acum cca.60 milioane de ani, ĩn perioada cretacicului superior, a erei mezozoice când o zonă de cristalin s-a prăbuşit de-a lungul unor planuri de falie.

Depresiunea este străbătută de Râul Târgului pe ale cărui maluri este amplasat municipiul. Altitudinea aşezării este de 578 metri deasupra nivelului mării.

Nucleul iniţial al localităţi s-a format pe malul drept al Râului Târgului şi s-a extins pe direcţia nord-sud, apoi pe ambele maluri.

Aflat la intersecţia unor drumuri importante, el nu era traversat ca azi de aceste drumuri.

Municipiul Câmpulung este situat la 146 km. de Bucureşti, 56 km. de Piteşti, 46 km. de Curtea de Argeş, 74 km. de Râmnicu Vâlcea, 71 km. de Târgovişte şi 83 km. de Braşov.

Oraşul este străbătut de calea ferată Goleşti (55 km)-Argeşel (14 km). Până la Piteşti, pe calea ferată sunt 63 km, iar până la Bucureşti 155 km.

Preview document

Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 1
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 2
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 3
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 4
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 5
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 6
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 7
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 8
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 9
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 10
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 11
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 12
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 13
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 14
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 15
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 16
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 17
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 18
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 19
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 20
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 21
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 22
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 23
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 24
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 25
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 26
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 27
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 28
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 29
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 30
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 31
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 32
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 33
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 34
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 35
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 36
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 37
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 38
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 39
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 40
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 41
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 42
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 43
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 44
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 45
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 46
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 47
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 48
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 49
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 50
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 51
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 52
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 53
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 54
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 55
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 56
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 57
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 58
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 59
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 60
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 61
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 62
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 63
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 64
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 65
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 66
Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Identificarea de Alternative de Dezvoltare a Economiei Locale
    • BIBLIOGRAFIE .doc
    • CAPITOLUL I .doc
    • CAPITOLUL II .doc
    • CAPITOLUL III .doc
    • CAPITOLUL IV .doc
    • CONCLUZII .doc
    • CUPRINS .doc
    • INTRODUCERE .doc
    • STUDIU DE CAZ .doc

Alții au mai descărcat și

Contabilitatea impozitelor și taxelor locale pe exemplul Primăriei Măcin, Județul Tulcea

INTRODUCERE Actualitatea temei Viaţa curentă a oamenilor presupune satisfacerea atât a nevoilor individuale procurate prin mecanismul pieţei (...

Diagnosticul Economico-Financiar al SC Izocon MC SA

DATE GENERALE DE IDENTIFICARE A SOCIETATII Scurt istoric Societatea comerciala S.C. IZOCON MC SRL Calarasi a fost inregistrata la Registrul...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Comportamentul Consumatorului

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 ORIENTAREA SPRE DEZVOLTAREA RELAŢIEI PERSONALIZATE CU CONSUMATORUL – PIATRA DE TEMELIE A MARKETINGULUI 1.1. OBIECTIVELE...

Creșterea Economică

1. Interdependenţa dintre nevoia economică şl realitatea economică Conform cu mulţi dintre susţinători, politica ofertei nu este ceva fix, dar un...

Creșterea Economică și Indicii săi

Introducere „Numărul publicaţiilor recente cu privire la creştere şi dezvoltare ţine de ordinul de mărime al zecilor de mii, dar ceea ce putem...

Finanțe Publice

Tema 1 - Finante publice si fiscalitatea. Notiuni generale. Mecanismul financiar. Politica financiara 1.1. Conceptul de finante Aparute pe o...

Cursuri Economie

Creşterea economică este un proces complex care reflectă dinamica sistemului economic în ansamblu, ca şi standardul de viaţă al unei ţări, într-o...

Te-ar putea interesa și

Rolul și importanța turismului rural în dezvoltarea generală a turismului românesc

INTRODUCERE Turismul are, pe langa consecintele economice, si o profunda semnificatie socio-umana. Actiunea sa se exercita atat asupra turistilor,...

Promovarea Județului Gorj pe Piața Turistică a Europei

INTRODUCERE Activităţile promoţionale în turism necesită investiţii importante din cauza întinderii geografice mari a pieţelor turistice,...

Posibilități de Dezvoltare a Turismului Rural în Zona Țara Făgărașului

INTRODUCERE Turismul are, pe lângă consecinţele economice, şi o profundă semnificaţie socio-umană. Acţiunea sa se exercită atât asupra turiştilor,...

Reintegrarea Sociala a Minorilor Delincventi - Rolul Institutiilor din Comunitate

Introducere Actualitatea temei: La etapa actuală Republica Moldova se confruntă cu o multitudine de probleme sociale rezultate din transformările...

Strategia de dezvoltare a orașului Constanța

I. PREZENTAREA GENERALA A COMUNITATII LOCALE CONSTANTA Municipiul Constanta, centrul economic și administrativ al judetului cu același nume, este...

Analiza SWOT a Produsului Turistic Brâncuși

ABSTRACT: DIN RAȚIUNI OBIECTIVE, DAR MAI ALES SUBIECTIVE, OPERELE LUI BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU NU AU FOST PROMOVATE CU PROFESIONALISM PENTRU...

Organizarea festivalului balcanic de obiceiuri, tradiții și dansuri populare

1. Obiectivul general al proiectului Organizare Festivalului Balcanic de obiceiuri, traditii si dansuri populare in perioada 9-11 mai. 2....

Studiu de caz - Google în China

1. Prezentarea succintă a studiului de caz În acest studiu de caz este vorba despre compania Google. Google este un motor de căutare bine cunoscut...

Ai nevoie de altceva?