Riscul de Tara si Modalitati de Gestionare a Acestuia

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta disertatie trateaza Riscul de Tara si Modalitati de Gestionare a Acestuia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iacob Catoiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

INTRODUCERE 3
1. RISCUL ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL 4
1.1. Accepţiuni ale conceptului de risc 4
1.2. Riscurile în afacerile internaţionale 5
Riscuri neidentificate 6
1.3. Riscul de ţară 7
1.3.1. Definire 7
1.3.2. Forme de manifestare a riscului de ţară 8
1.3.3. Scopul şi importanţa analizei riscului de ţară 9
1.4. Internaţionalizarea în funcţie de risc 10
2. EVALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ 11
2.1. Aspecte metodologice ale analizei factorilor riscului de ţară 11
2.1.1. Particularităţi ale analizei factorilor riscului de ţară 11
2.1.2. Factori şi indicatori de risc 13
2.2. Factori şi indicatori economici ai riscului de ţară 14
2.2.1. Factori şi indicatori economici interni ai riscului de ţară 14
2.2.2. Factori şi indicatori economici externi ai riscului de ţară 15
2.3. Factori şi indicatori politici ai riscului de ţară 16
2.4. Metode de analiză şi evaluare a riscului de ţară 18
2.5. Modalităţi de evaluare a riscului de ţară utilizate de instituţii specializate 19
3. MODALITĂŢI DE GESTIONARE A RISCULUI DE ŢARĂ 20
3.1. Elemente definitorii ale sistemului de management al riscului de ţară 20
3.2. Elemente de construcţie ale unei strategii de risc de ţară 20
3.3. Măsuri preinvestiţionale de gestionare a riscului de ţară 21
3.3.1. Evitarea riscului 21
3.3.2. Asigurarea împotriva riscului 22
3.3.3. Negocierea cadrului de acţiune 22
3.3.4. Adaptarea (restructurarea) proiectului de investiţii 23
3.4. Măsuri postinvestiţionale de gestionare a riscului de ţară 23
3.4.1. Dezinvestirea 24
3.4.2. Diversificarea 24
3.4.3. Maximizarea profitului pe termen scurt 24
3.4.4. Promovarea de relaţii strânse cu entităţi locale puternice 24
3.4.5. Adaptarea ulterioară 25
3.5. Măsuri organizaţionale de diminuare a riscului de ţară 25
3.5.1. Investiţii directe în străinătate 25
3.5.2. Societăţile mixte (joint-ventures) 26
3.5.3. Alte forme organizaţionale 27
4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 28
Anexa 1 31
Anexa 2 32
Anexa 3 34
Anexa 4 35
Anexa 5 36
Anexa 6 37
Anexa 7 39
Anexa 8 40
Anexa 9 42

Extras din document

INTRODUCERE

Comerţul în sistem deschis, libertatea circulaţiei capitalului, cooperarea în dezvoltare sunt subiecte foarte abordate în economia contemporană. Ultimele decenii au aruncat o nouă provocare în lumea industrializată, aceea a globalizării. Astfel au fost create pe pieţele internaţionale noi oportunităţi, prin pieţe noi, cerinţe noi, comportamente de consum noi, irezistibile pentru firmele orientate spre succes. Pe măsură ce orizontul internaţional se lărgeşte, informaţiile devin incomplete şi tot mai dificil de obţinut, mediul în care se desfăşoară activitatea economică devenind tot mai riscant. Activitatea unei firme multinaţionale va fi influenţată de numeroase variabile endogene şi exogene care se pot constitui în factori de risc. Înainte de a decide pătrunderea pe o piaţă străină, se impune o identificare a riscurilor ce pot apărea, eliminarea sau reducerea lor pe cât posibil, acceptându-se doar acele riscuri care nu afectează decât în mică măsură activitatea firmei.

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze care sunt riscurile cu care se confruntă o firmă care acţionează pe o piaţă internaţională, şi în special cele la care este supusă o investiţie străină directă. Datorită caracteristicilor specifice, investiţia străină directă este forma de internaţionalizare cea mai expusă la apariţia riscurilor şi de aceea este necesară includerea noţiunii de risc şi incertitudine în procesul decizional. Accentul acestei analize cade pe riscul de ţară, componentă de bază a riscului general în afacerile internaţionale. Pentru reuşita în afaceri, orice firmă trebuie să găsească modalităţi adecvate de management al acestuia. Gestionarea corectă a riscului duce la minimizarea pierderilor potenţiale şi la găsirea de noi oportunităţi pe pieţele internaţionale.

Prima parte a lucrării analizează riscurile cu care se confruntă o firmă care realizează activităţi în străinătate şi efectele acestora asupra activităţii sale. Analiza riscului de ţară are un rol determinant în selectarea afacerii la nivel de firmă, reprezentând o etapă importantă în luarea deciziei de internaţionalizare.

A doua parte a lucrării analizează factorii care influenţează în mod negativ acţiunea firmei pe piaţa externă, constituindu-se în surse de risc pentru agentul economic, precum şi modalităţile de evaluare a acestora.

Partea a treia detaliază măsurile de diminuare a riscului de ţară pe care poate lua firma care se internaţionalizează.

Pentru a exemplifica procesul prin în care firmele internaţionale analizează riscul de ţară şi adoptă măsuri concrete de gestionare a acestuia, în ultima parte a lucrării am realizat un studiu de caz privind etapele procesului de luare a deciziei de internaţionalizare în funcţie de risc la DELTA HOLDING S.A., Grecia, companie ce a investit în România, unde a câştigat poziţia de lider pe piaţă la produsul „îngheţată”.

1. RISCUL ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

1.1. Accepţiuni ale conceptului de risc

Orice activitate economică este supusă unui risc inerent care poate fi mai mult sau mai puţin cunoscut, care poate avea diferite forme de manifestare şi niveluri de intensitate şi care poate fi evitat sau nu. Pentru buna desfăşurare a oricărei activităţi economice riscurile care pot apărea trebuie identificate şi evaluate, eliminate sau reduse în limita posibilităţilor, acceptându-se doar acele riscuri care afectează activitatea firmei doar într-o mică măsură. Dacă riscul nu este cunoscut suficient, nu este evaluat corect şi dacă nu se iau măsuri adecvate pentru corecta gestionare a lui, rezultatul final al activităţii desfăşurate va fi afectat.

Riscul reprezintă probabilitatea producerii unor efecte negative ca urmare a materializării unui pericol. Riscul implică ideea de pierdere potenţială (de orice tip), generat de o evoluţie a unui factor în sens contrar aşteptărilor decidentului. Definirea riscului implică trei elemente esenţiale: perioada de timp în care se consideră că se va materializa riscul, probabilitatea producerii acestuia şi măsurarea efectelor.

Fig. 1.1. Certitudine, risc şi incertitudine

Riscul derivă din incertitudine (Figura 1.1.). Între risc şi incertitudine există o relaţie complexă. Incertitudinea este situaţia în care decidentul nu poate identifica toate sau nici unul dintre evenimentele posibile a se produce şi cu atât mai puţin de a putea estima probabilitatea producerii lor. Incertitudinea are două componente – una subiectivă şi alta obiectivă. Componenta subiectivă se referă la faptul că presupunerea cu privire la producerea unui eveniment se bazează pe aprecierile proprii ale decidentului, pe baza informaţiilor de care dispune. Componenta obiectivă presupune că toate rezultatele posibile sunt cunoscute. Pentru o mai bună fundamentare a deciziilor economice şi pentru reducerea numărului de necunoscute cu care se operează este necesară o îmbunătăţire a cantităţii şi calităţii informaţiilor pentru transformarea incertitudinii în risc.

1.2. Riscurile în afacerile internaţionale

Riscurile cu care se confruntă firmele transnaţionale sunt mult mai complexe şi mai variate decât cele cu care se confruntă firmele care s-au limitat doar la piaţa naţională.

• În funcţie de perspectiva din care sunt abordate, riscurile cu care se confruntă o firmă care desfăşoară activităţi pe piaţa internaţională pot fi macroriscuri şi microriscuri:

Macroriscul este rezultatul evoluţiei într-un anumit sens a condiţiilor de mediu de afaceri în care este localizată activitatea.

Fisiere in arhiva (1):

  • Riscul de Tara si Modalitati de Gestionare a Acestuia.doc

Alte informatii

Lucare de disertatie prezentata la Master in comunicare si afaceri, Facultatea de Marketing, ASE Bucuresti, promotia 2008