Cuprins
- Lista tabelelor iv
- Lista figurilor v
- Introducere 1
- Capitolul 1: Dinamica și structura schimburilor comerciale internaționale 3
- 1.1. Evoluția comerțului internațional 4
- 1.2. Dinamica schimburilor comerciale internaționale 6
- 1.3. Mutații înregistrate în structura schimburilor comerciale internaționale 14
- Capitolul 2: Orientarea geografică a fluxurilor comerciale internaționale 23
- 1.1. Influența globalizării asupra comerțului internațional 23
- 1.2. Procesele de integrare economică realizate la nivel regional 27
- 1.3. Poziția ocupată de țările dezvoltate în raportul mondial de forțe 32
- 1.4. Economiile emergente - noi centre de putere în economia mondială 37
- Capitolul 3: Tendințe privind politicile comerciale 44
- 3.1. Instrumente de politică comercială 45
- 3.2. Evoluția politicilor comerciale în perioada contemporană 49
- Concluzii 60
- Bibliografie 63
Extras din disertație
Introducere
De la apariția lui, comerțul internațional, s-a dovedit a avea un rol substanțial în dezvoltarea economică a țărilor. Atât realitatea, cât și economiștii din toate timpurile, de la cei clasici la cei moderni, au confirmat faptul că schimburile comerciale exercitate de state în mod liber constituie un factor cheie al creșterii economice mondiale. Activitățile pe care le implică comerțul internațional conduc la stabilirea unor relații economice dintre țări, prin care acestea sunt încurajate să-și manifeste potențialul și să-și crească eficiența, de aceea, se poate constata că țările care își deschid granițele și participă, în mod liber, la fluxurile comerciale internaționale, indiferent de nivelul de dezvoltare, au câte ceva de câștigat.
Comerțului internațional, de-a lungul timpului, a cunoscut diverse modificări și implicații ale unei serii de factori care i-au determinat evoluția și i-au conferit dimensiunile din prezent. De la mijlocul secolului XX, se constată o intensificare a schimburilor comerciale la nivel global, statele sunt încurajate să adopte liberul schimb și să treacă de la caracterul închis al economiei la unul deschis, identificând în comerț un potențial enorm de creștere economică. În acest context se conturează un fenomen nou, numit globalizare, ce determină o lărgire a capacității de participare a țărilor, de pe întreg Globul pământesc, la circuitul economic și piața mondială. Spațiul internațional devine arena de exercitare a tranzacțiilor de bunuri și servicii de valori colosale, din diverse țări și diverse regiuni cu nivele diferite de dezvoltare. Acest fapt determină o serie de tendințe noi în evoluția comerțului internațional.
Atât din punct de vedere al dinamicii, structurii, orientării geografice, cât și al politicilor comerciale, schimburile comerciale au trecut printr-o serie de etape care au dat startul diverselor tendințe de evoluție a comerțului. Se constată apariția de noi forme de exercitare a schimburilor, noi catalizatori ai creșterii cererii de produse și servicii, noi oferte și, în același timp, noi riscuri, devenind indispensabil nevoia de studiu al tendințelor ce se conturează și al implicațiilor lor asupra evoluției viitoare a comerțului internațional. Scopul lucrării este, prin urmare, determinarea acestor tendințe, al factorilor care au condus la conturarea acestora, prin analiza diverselor grafice și tabele și evidențierea tendințelor actuale și viitoare în evoluția comerțului internațional. Analiza efectuată permite să se determine și să se înțeleagă în ce punct al evoluției se află schimburile comerciale internaționale, ce schimbări s-au înregistrat în timp, ce factori de influență se conturează în prezent și ce impact au toate aceste tendințe asupra sănătății economiei mondiale.
Primul capitol analizează evoluția în timp a comerțului internațional cu bunuri și servicii din punct de vedere al dinamicii și al structurii. Cunoașterea modului prin care este afectată dinamica schimburilor comerciale sau a factorilor care contribuie la creșterea acesteia, generează o serie de avantaje în contracararea fenomenelor ce generează schimbări complexe la nivelul economiei mondiale (criza mondială de exemplu). În același timp, datorită studierii evoluției structurii comerțului, din punct de vedere al creșterii sau scăderii cererii pentru anumite produse sau servicii, se pot face diverse previziuni sustenabile.
Al doilea capitol analizează modul prin care comerțul internațional a cunoscut și cunoaște în prezent o nouă orientare geografică, precum și impactul acestei noi orientări asupra evoluției schimburilor comerciale. În acest sens, se studiază fenomenul de globalizare care a determinat o lărgire a posibilităților de participare a statelor la scara globală de efectuare a schimburilor și a generat o serie de tendințe în evoluția comerțului. În continuare se analizează impactul integrărilor regionale atât în evoluția comerțului internațional, cât și în determinarea de schimbări în direcționarea importurilor și exporturilor de bunuri și servicii. Oferirea de libertate în efectuarea schimburilor, în ansamblu cu conturarea fenomenului de globalizare a condus la manifestarea unor tendințe de modificare a raportului mondial de forțe și, drept urmare, se studiază evoluția ponderii țărilor dezvoltate și a celor emergente în structura comerțului internațional.
Al treilea capitol analizează evoluția politicilor comerciale, în timp, și a impactului generat asupra comerțului. Apărute drept răspuns la nevoia implementării de reguli în contextul extinderii relațiilor comerciale la nivel global și a tendințelor de impunere a măsurilor de limitare a comerțului de către unele state, organizațiile mondiale au trecut printr-un amplu proces de evoluție pentru a asigura echitate și cooperare în derularea schimburilor comerciale internaționale. Având drept scop liberalizarea comerțului și limitarea protecționismului, organizațiile mondiale de comerț sunt cel mai elocvent exemplu de analizat în evoluția politicilor și a tendințelor generate.
Analizând tendințele de evoluție ale comerțului internațional, din multiple perspective, se pot adopta diverse decizii care să contribuie la menținerea stabilității economice a țărilor și a sănătății economiei mondiale. Tendințele de evoluție a comerțului internațional sunt formulate în urma analizei multiplelor grafice și tabele ce transpun realitatea în date și oferă posibilitatea de interpretare și conturare a diverselor previziuni economice.
Bibliografie
1. Antoci N., „Particularitățile și tendințele de dezvoltare ale comerțului internațional”, Revistă științifico-practică, Nr.2, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, 2015;
2. Bal A., Dumitrescu S., Zaharia R.M., Ilie R.M., Dumitru D., Candidatu C., Jora O., „Economie mondială”, 2006, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro, accesat la data de 14 iunie 2020;
3. Bădărău E., „Comerțul electronic - componentă de bază a comerțului modern”, Revistă științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.2, 2010;
4. Bădărău E., „Rolul comerțului electronic în epoca proceselor de globalizare”, Revistă științifico-practică, Nr.1, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, 2017;
5. Botez O.G., Militaru M., „Comerțul internațional și comerțul exterior al României”, Ediția a III-a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006;
6. Cărbune N., Кoзaк Ю.Г, Лoгвинoвa Н.С, Кoвaлeвcкий В.В., Кoзaк A.Ю., „Relații Economice Internaționale - note de curs”, CEP USM, Redacția Gribincea A., Chișinău, 2013;
7. Chistruga B., Pisaniuc M., Sîrbu O., Dodu-Gugea L., Brașovschi-Velenciuc V., Harcenco D., „Integrarea și Cooperarea Economică Europeană”, Editura ASEM, Chișinău, 2010;
8. Dobre C., „Comerț internațional”, Ediția a 3-a, Editura UNIVERSITARIA, Craiova, 2013;
9. Dragan G., „Fundamentele comerțului internațional”, 2004, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro, accesat la data de 23 martie 2020;
10. Ghibuțiu A., „Comerțul Mondial - Perspective și Provocări”, EUROINFO, Nr.4, București, 2017;
11. Ghibuțiu A., „Perspectivele sistemului comercial multilateral după conferința ministrială a OMC de la Nairobi”, 2015, http://www.poseidon01.ssrn.com, accesat pe data de 16 iunie 2020;
12. Ghibuțiu A., „Tendințe în evoluția comerțului internațional în 2013 și perspectivele pentru 2014-2015”, Conjunctura Economiei Mondiale, 2014, http://www.poseidon01.ssrn.com, accesat la data de 16 mai 2020;
13. Ghibuțiu A., „Tendințe recente în Sistemul Comercial Internațional”, 2015, http://www.nos.iem.ro, accesat la data de 18 iunie 2020;
14. Gilpin R., „Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global.”, Editura Polirom, Iași, 2004;
15. Haller A.P., Dămăceanu R.C., „Crizele și piețele emergente”, Editura Pro Universitaria, București, 2015;
16. Ilie A.G., „Integrare și regionalism pe continentul american”, 2003, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro, accesat la data de 18 iulie 2020;
17. Ilie G., „Politici comerciale: abordări teoretice și practici internaționale”, Editura Pro Universitaria, București, 2009;
18. Isac C., Ecobici N., „Efectele globalizării”, Analele Universității „Constantin Brâncuși”, nr. 1, Editura Academia Brâncuși, Târgu Jiu, 2007;
19. Jehle G.A., „Instruments of Trade Policy ”, 2013, http://www.mpra.ub.uni-muenchen.de, accesat pe data de 17 iunie 2020;
20. Kardos M., „Tranzacții comerciale - suport de curs”, Universitatea „Petru Maior”, Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative, Târgu Mureș, 2009/2010;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tendinte actuale de evolutie a comertului international.docx