Profesorul documentarist - furnizor calificat de informatie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta disertatie trateaza Profesorul documentarist - furnizor calificat de informatie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 37 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof.: Conf. Dr. Valentin Orga

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Filologie

Cuprins

1. Argument pag. 4
2. Introducere ..pag. 5
3. Capitolul I: Tranziția bibliotecar-profesor documentarist ..pag. 7
4. Capitului II: Misiunea profesorului documentarist pag. 14
5. Capitolul III: Rolul major al profesorului documentarist în cadrul procesului Instructiv-educativ ..pag. 24
6. Concluzii .pag. 27
7. Anexă 1 ...pag. 30
8. Anexă 2 ...pag. 31
9. Anexă 3 ...pag. 32
10. Anexă 4 ...pag. 33
11. Anexă 5 ...pag. 34
12. Bibliografie .pag. 35

Extras din document

ARGUMENT

Am pornit în eleborarea acestei teze de la premisa că profesorul documentarist este cel care gestionează resursele centrului de documentare și informare, în vederea facilitarii accesului la informatie, asigurării exploatării și valorificării cât mai eficiente a informațiilor și documentelor pluridisciplinare, multimedia și multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite.

Profesorul documentarist inițiază și participă la activități cu caracter cultural în vederea promovării culturii românești și internaționale, a recunoașterii valorilor europene, a identificării modelelor, a acceptării și valorizării pluralității culturale. Profesorul documentarist participă la demersurile de promovare a activităților centrului de documentare și informare și a imaginii școlii, din perspectiva deschiderii către comunitatea educativă și societate.

Pentru ca elevii să fie capabili să-și caute sursele de informare în CDI ei vor trebui să cunoască, înainte de toate, modul de organizare fizică și intelectuală a centrului de documentare și informare (spatiile specifice, sistemul de cotare, modul de organizare a colecțiilor, instrumentele de acces la colecții de care dispune centrul de documentare și informare și modul lor de utilizare), precum și drepturile și obligațiile pe care le au în calitate de utilizatori. Nu poate fi vorba de a reduce aceasta etapa importanta la reținerea documentului aflat la îndemână, pe cea mai apropiata etajeră din CDI sau la redarea datelor găsite în prima enciclopedie răsfoită pentru că profesorul documentarist are misiuni pedagogice, culturale, de comunicare și de gestiune, favorizând învățarea socială și colectivă.

INTRODUCERE

În zilele noastre nu mai este posibil să fragmentezi realitatea în două părți: pe de o parte bibliotacile și de cealaltă centrele de documentare. De altfel, multe biblioteci sunt numite institute de documentare și informare. Au luat ființă biblioteci din ce în ce mai specializate. Dezvoltarea activităților de documentare în cadrul bibliotecilor este o tendință firească a maturizării lor, izvorâtă din necesitatea de a face lumină mulțimea datelor. Chiar înainte de apariția documentării, bibliotecile elaborau, pe măsura îmbogățirii colecțiilor proprii, numeroase lucrări de informare bibliografică, lucrări care stau la baza muncii de documentare.

În literatura de specialitate occidentală, în ultimele decenii au apărut mai multe studii care analizează măsura în care biblioteconomia este o disciplină instituționalizată. Biblioteconomia a fost înțeleasă ca domeniul care se ocupă cu organizarea activității dintr-o bibliotecă. Martin Schrettinger spunea că biblioteconomia se ocupă cu învățarea cunoștințelor teoretice și practice necesare spre a face din cărțile adunate o bibliocă folositoare.

Aprecierea cvasiunanimă este că biblioteconomia este într-adevăr una din cele mai instituționalizate discipline. Se aduc în acest sens argumente: educația de bibliotecă se desfășoară în bună parte în biblioteci și chiar multe școli de bibliotecari sunt localizate fizic în clădirile bibliotecilor. Instituționalizarea se reflectă și în numele asociațiilor profesionale. Astfel în lumea occidentală se vorbeste mai frecvent de “library associations” decât de “librarian associations". Putem spune că același argument se aplică și în cadrul scolilor de specialitate care sunt denumite “library schools" și nu “librarian schools".

Una din explicatiile acestei situații ar fi aceea că bibliotecarii au apărut după ce bibliotecile erau deja constituite și au avut inițial un rol cu totul lipsit de importanță. Se știe că multe secole, bibliotecarul nu a fost decât un paznic al cărților. Bibliotecarul ca furnizor de servicii profesionale este un concept nou, o creație a secolului al XX-lea, impusă de creșterea în volum a publicațiilor.

Lumea din afara bibliotecilor vorbește de bibliotecari ca despre “cineva care are în îngrijire biblioteca și împrumută cărți”, în timp ce biblioteconomia este percepută drept “activitatea care se face în bibliotecă". Din cauză că multe activități din bibliotecă par repetitive și aparent lipsite de tehnicism, nu se consideră că bibliotecarul ar fi un profesionist, ci un simplu funcționar. Statutul bibliotecarului continuă încă să sufere ca urmare a acestui fapt. Înseși relațiile profesionale vorbesc de “vizita într-o bibliotecă" și numai arareori “de consultarea unui bibliotecar”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Profesorul documentarist - furnizor calificat de informatie.doc

Bibliografie

1. Atanasiu, Pia. Metode și tehnici de lucru pentru sistemele de informare stiințifică. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976.
2. Bădău, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară. Alba Iulia: Editura Alba Iulia, 2004.
3. Bădău, Georgeta ; Panait, Antonina. Amenajarea și gestionarea unui CDI : Ghid pentru personalul de conducere și personalul din centrele de documentare și informare. Alba Iulia: [s.n.], 2006.
4. Buluță, Gheorghe, Animația culturală în biblioteca publică, București, 1998
5. Buluță, Gheorghe, Civilizația bibliotecilor, Ed. Enciclopedică, București, 1998
6. Ciorcan, Marcel, Bazele biblioteconomiei, Ed. Craiova, 2005
7. Ciorcan, Marcel, Informarea bibliografică și documentară în bibliotecile publice, București, 1997
8. Ciubăncan, Lucia. Bibliotecarul școlar. Ghid practic. Cluj-Napoca, Editura Eurodidact, 2002
9. Cristea, S. Studii de pedagogie generală. Editura Didactică și pedagogică, București, 2004.
10. Cucoș, C. Pedagogie generală. Iasi, Editura Polirom, 2000.
11. Dragomir, Mariana. Managementul activității didactice. Cluj-Napoca, Editura Eurodidact, 2003.
12. Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă. București, Editura Universității din Bucuresti, 2003.
13. Ghidul bibliotecarului școlar pentru liceele pedagogice. București, Editura Bibliotecii Pedagogice Naționale „I.C.Petrescu”, 2004.
14. Horvat, Săluc. Introducere in biblioteconomie. București, Editura Grafoart, 1996.
15. Lege privind modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (art.1-7)
17. Ionescu, M. Didactica modernă. Cluj, Editura Dacia, 1995.
18. Iucu, R. Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași, Editura Polirom, 2000.
19. Neacsu, Ion. Instruire și învățare. București, Editura Stiințifică, 1990.
20. Pânisoară, O. Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune eficientă. Iași, Editura Polirom, 2003.
21. Radu, Ion. Evaluarea procesului didactic. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2000.
22. Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanța, Editura Ex Ponto, 2001.
23. Regneală, Mircea. Dicționar explicativ de bibloiteconomie și stiința informării. Constanța, Editura Exporta,2002.
24. Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecii școlare: instrucțiuni metodologice: aprobat prin Ordinul Ministerului Invățămantului nr.6566/17.06.1994. București: Biblioteca Centrală Pedagogică, 1994.
25. Regulamentul de organizare și funcționare a centrului de documentare și informare (C.D.I.), 2005.
26. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. București, Editura Grafoart, 1995.
27. Stoica, Adrian. Reforma evaluării în învățămant. București, Editura Sigma,1999.
28. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri și semnificatii contemporane. Constanța, Editura Ex Ponto, 2001.
29. Stoica, Ioan. Structuri și relații informaționale în dezvoltarea învățămantului și a cercetării românești. București, Editura Alternative, 1997.
30. Stueart, Robert; Moran, Barbara. Managementul pentru biblioteci și centre de informare. București, Biblioteca Națională a României și Asociația Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice - România, 1998