Bugetul de venituri și cheltuieli la nivelul unei instituții publice

În procesul de reformă început în anul 1990, România a suferit schimbări profunde, tranziţia în sine a determinat constrângeri severe asupra activităţii din întregul sector public şi implicit asupra sistemului administraţiei publice locale.

Crearea unui sistem modern şi eficient de administraţie publică a fost considerată o prioritate pentru toate Guvernele României succedate în această perioadă.

Alternativa la vechile structuri nu o putea reprezenta decât o societate democratică, bazată pe statul de drept şi economia de piaţă, pe descentralizare şi autonomie locală, statul renunţând la pârghii şi funcţii specifice centralismului.

Autonomia financiară a colectivităţilor locale impune crearea unor finanţe publice eficace, echitabile şi coerente, în strictă corelare cu necesităţile şi politicile economice de la nivel naţional.

Lucrarea de faţă este structurată pe trei capitole. Primul capitol cuprinde aspecte teoretice privind autonomia locală şi descentralizarea, cu informaţii referitoare la conceptul de autonomie locală, principiile care guvernează administraţia publică locală, şi tehnici bugetare privind elaborarea şi aprobarea bugetului unei comune. Autonomia locală este privită pe două planuri: administrativ şi financiar. Din punct de vedere administrativ, autonomia locală presupune libera iniţiativă în toate domeniile de activitate, cu excepţia celor ce intră în mod expres în competenţa altor autorităţi. Din punct de vedere financiar, autonomia locală presupune gestionarea pe cont propriu a fondurilor băneşti de care dispune unitatea administrativ-teritorială, excepţie făcând acele venituri primite ca şi transferuri de la bugetul de stat, precum şi veniturile provenind din fonduri nerambursabile şi care au destinaţie precisă a cheltuielilor.

Pe baza prognozelor, autorităţile locale trebuie să elaboreze un buget echilibrat, în care nu se vor subestima cheltuielile şi nu se vor supraestima veniturile. Bugetul primăriei este public, fiind publicat în presă şi pe site-ul primăriei, astfel încât orice cetăţean poate accesa aceste informaţii, de asemenea aprobarea bugetului are loc prin dezbatere publică.

Capitolul 2 cuprinde fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii administrativ-teritoriale, cu referire la procedurile aplicate în procesul bugetar, la constituirea de resurse financiare necesare în buget (modul de constituire a veniturilor), despre modul de alocare a cheltuielilor în buget, şi respectiv structura bugetului unei comune. Partea de venituri a bugetului unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde venituri proprii (cele realizate prin efort propriu de către primărie prin colectarea impozitelor şi taxelor locale, prin valorificarea de bunuri şi servicii aparţinând primăriei, etc), şi venituri constituite din transferuri de la bugetul de stat, donaţii, sponsorizări, subvenţii, etc.

Conform Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, fiecare unitate administrativ-teritorială primeşte prin transfer de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, care se alocă pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate (cheltuieli de personal în învăţământul preuniversitar de stat, burse, obiecte de inventar la şcoli, cheltuieli de funcţionare a serviciilor comunitare de evidenţă a persoanelor, ajutoare sociale), şi sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele de echilibrare a bugetelor locale primite de unităţile administrativ-teritoriale ca şi transferuri din bugetul de stat sunt repartizate mai întâi de la Ministerul Economiei şi Finanţelor ca şi sumă globală pe întreg judeţul, urmând ca în conformitate cu Legea 273/2006 privind finanţele publice locale acestea să fie repartizate pe localităţi prin decizia directorului executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului, repartizarea efectuându-se pe bază de criterii stabilite prin lege, criterii legate de capacitatea financiară a localităţii, de numărul de locuitori ai localităţii, şi de suprafaţa în intravilan. De asemenea, tot sub formă de transfer din bugetul de stat primăriile pot beneficia de sume defalcate din TVA destinate drumurilor, şi pentru finanţarea cheltuielilor legate de infrastructură. Aceste sume au destinaţie precisă, alocarea lor pe capitole de cheltuieli în cadrul bugetului trebuie să respecte întocmai scopul pentru care au fost alocate.

În continuare am prezentat structura bugetului de venituri şi cheltuieli al comunei, conform clasificaţiei bugetare aprobate prin Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr.1954/2005, cu împărţirea veniturilor pe capitole şi subcapitole şi a cheltuielilor pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate.

Capitolul 3 cuprinde studiul de caz privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al comunei Bazna, cu analiza în timp efectuată asupra bugetelor ultimilor trei ani anteriori, respectiv 2005-2007, şi fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2008 al comunei

Din analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pe anii 2005-2007 rezultă ca elemente esenţiale evoluţia crescătoare a prevederilor bugetare a anilor respectivi şi de asemenea compararea prevederilor bugetare cu execuţia efectiv realizată, constatându-se că an de an realizările au depăşit prevederile bugetare, aşadar gradul de colectare a veniturilor a înregistrat în anii 2005-2007 coeficienţi supraunitari, ceea ce denotă un rezultat pozitiv, deci bugetele anilor anteriori au fost corect previzionate, nu au fost supradimensionate. În toţi cei trei ani anteriori comuna Bazna a încheiat execuţia bugetară cu excedent, acest excedent fiind transferat la sfârşitul fiecărui an în fondul de rulment la dispoziţia comunei, putând fi utilizat ulterior ca sursă de finanţare pentru cheltuielile bugetului anului următor.

Din punct de vedere al investiţiilor, comuna Bazna a înregistrat în anii 2005-2007 un nivel de alocare crescător al acestor cheltuieli, dacă în anul 2005 suma alocată a fost de valoare mică, în schimb în anii 2006 şi 2007 s-au realizat investiţii de valoare mult mai mare decât în 2005, pentru reabilitare şi reparaţii capitale la şcoală, şi investiţii în iluminatul public şi electrificări rurale.