Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 15837
Mărime: 68.22KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
STUDII APROFUNDATE - COMERŢ INTERNAŢIONAL

Cuprins

INTRODUCERE 1

PARTEA I- FINANŢAREA AFACERILOR INTERNAŢIONALE PRIN INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE

I. FINANŢAREA ADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ

1.1. Contextul aderării la Uniunea Europeană 4

1.2. Planul de Acţiune pentru consolidarea capacităţii administrative şi judiciare a ţărilor candidate 5

1.3. Criteriile de aderare 6

1.4. Instrumente de finanţare a preaderării 7

1.5. Spre primele aderări 8

II. FINANŢAREA AFACERILOR INTERNAŢIONALE DIN SURSA BERD

2.1. Proiecte ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 10

2.2. BERD şi cofinanţarea 11

2.3. Instrumentele financiare ale BERD 12

2.3.1. Împrumuturi 13

2.3.2. Capital social 14

2.3.3. Facilităţi comerciale 15

2.4. Criterii de eligibilitate impuse în cadrul proiectelor cu finanţare BERD 16

2.5. Surse alternative de finanţare a proiectelor mici şi mijlocii 17

2.6. Participarea BERD în România 18

III. GRUPUL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIŢII ŞI FINANŢAREA AFACERILOR INTERNAŢIONALE

3.1. Banca Europeană de Investiţii 20

3.2. Fondul European de Investiţii 21

IV. FINANŢAREA PROIECTELOR DE CERCETARE- DEZVOLTARE

4.1. Programul Cadru 5- prezentare generală 23

4.2. Programul pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică CRAFT 24

PARTEA A II-A

STUDIU DE CAZ - INSTRUMENTE DE PREADERARE FINANŢATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ

I. PROGRAMUL PHARE

1.1. Prezentare generală 27

1.2. Priorităţi PHARE 28

1.3. Tipuri de programe PHARE 29

1.3.1. Programul PHARE Naţional 30

1.3.2. Programul PHARE cu Multipli Beneficiari 31

1.4. Implementarea programelor PHARE 32

1.4.1. Mecanisme de coordonare şi implementare 33

1.4.2. Monitorizarea şi evaluarea programelor 34

1.5. Programul PHARE în România 35

1.5.1. Implementarea programelor PHARE în România 36

1.5.2. Programe PHARE în perioada 1997 – 2001 37

II. PROGRAMUL ISPA

2.1. Prezentare generală 39

2.2. Administrarea asistenţei financiare 40

2.3. Modalităţi de abordare ISPA 41

2.4. ISPA în România 42

III. PROGRAMUL SAPARD

3.1. Prezentare generală 44

3.2. Finanţarea din fonduri SAPARD 45

3.3. SAPARD în România 46

CONCLUZII 49

BIBLIOGRAFIE 50

Extras din document

INTRODUCERE

Finanţarea afacerilor internaţionale din surse europene poate îmbrăca forma finanţarii tranziţiei la economia de piaţă, finanţarii aderării la Uniunea Europeană ori chiar a finanţării dezvoltării afacerilor internaţionale în vederea stimulării progresului economic mondial şi a dezvoltării proceselor de inovare şi cercetare.

Lucrarea aceasta se axează mai ales pe partea de finanţare a aderării la Uniunea Europeană în vederea creşterii posibilităţii de adoptare a aquis-ului comunitar şi a creării unei Europe unice şi unite care să facă faţă cu succes noilor provocări mondiale. Extinderea UE determină creşterea stabilităţii politice şi progresul economic în ţările candidate. După evenimentele din 11 septembrie 2001, o Europă unită şi puternică este mai importantă ca niciodată pentru garantarea păcii, securităţii, libertăţii şi prosperităţii tuturor cetăţenilor săi.

Lucrarea este structurată pe două părţi. Prima abordează instituţiile europene (BERD, BEI, Comisia Europeană) implicate în finanţarea afacerilor internaţionale. Băncile europene urmăresc finanţarea afacerilor internaţionale printr-un spectru larg de instrumente financiare printre care se numără- liniile de credit, garanţiile, fondurile de participare la capital; de asemenea ele caută co-finanţatori în scopul creşterii sumelor totale a împrumutului şi calităţiii finanţării. Şi Comisia Europeană gestionează programe ce urmăresc dezvoltarea activităţilor de cercetare- dezvoltare şi inovare în special în cadrul IMM-urilor fără posibilităţi în acest sens.

În partea a doua a lucrării- studiul de caz- sunt abordate pe larg cele trei instrumente de preaderare finanţate de Uniunea Europeană- PHARE, ISPA şi SAPARD- orientate pe finanţarea măsurilor privind preluarea aquis-ului comunitar şi întărirea capacităţii administrative, infrastructura de transporturi şi de mediu, agricultura şi dezvoltarea rurală. Convergenţa economiilor candidate cu economia comunitară presupune o infrastructură corespunzătoare precum şi îmbunătăţirea competitivităţii, acestea necesitând investiţii considerabile şi asistenţă tehnică şi financiară din partea UE.

Mulţumesc domnului Profesor universitar doctor VASILE C. NECHITA pentru sprijinul acordat la elaborarea acestei lucrări.

PARTEA I

FINANŢAREA AFACERILOR INTERNAŢIONALE PRIN INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE

I. FINANŢAREA ADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ

1.1. Contextul aderării la Uniunea Europeană

În rapoartele sale anuale, Comisia Europeană evidenţiază substanţialele progrese realizate de către toate ţările candidate, îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Comisia consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru transpunerea corespunzătoare în practică şi asigurarea aplicării regulilor şi standardelor Uniunii Europene ('acquis communautaire') înaintea aderării. În acest scop, Comisia Europeană propune un plan de acţiune pentru a ajuta ţările candidate să-şi consolideze capacitatea administrativă şi instituţională.

Acquis-ul comunitar sau patrimoniul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce unesc Statele Membre în cadrul Uniunii Europene. Se află într-o evoluţie permanentă şi cuprinde: - conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale Tratatelor; - legislaţia adoptată în aplicarea tratatelor şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie; - declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; - actele relevante din domeniul politicii externe şi de securitate comune; - actele adoptate în domeniul justiţiei şi afacerilor interne; - acordurile internaţionale încheiate de către Comunitate şi de către Statele Membre între ele în domeniile de activitate ale Uniunii.

Acquis-ul comunitar cuprinde deci, nu numai legislaţia comunitară propriu-zisă, ci şi toate actele adoptate în cadrul pilonilor doi şi trei ai Uniunii Europene şi, în primul rând, obiectivele comune stabilite prin Tratate. Statele candidate trebuie să adopte acquis-ul comunitar înainte de a adera la Uniunea Europeană. Excepţiile şi derogările de la acquis se acordă numai în situaţii excepţionale şi sunt limitate ca arie de aplicabilitate. Uniunea s-a angajat să menţina în vigoare acquis-ul comunitar în integralitatea sa şi să-l dezvolte în continuare. Revenirea la o etapă deja parcursă este exclusă. În prezent, în perspectiva aderării a noi state, Comisia Europeană şi ţările candidate examinează conformitatea legislaţiei acestora din urma cu accquis-ul comunitar.

Negocierile vor continua conform planului de acţiune şi programului adoptat de către Consiliul European, care prevede încheierea negocierilor de aderare cu cele mai bine pregătite ţări, până la sfarşitul anului 2002. Uniunea Europeană nu va introduce noi condiţii în vederea aderării. În acest sens, Comisia va redacta propuneri de negociere în baza 'aquis'-ului şi prevederilor bugetare existente, cu privire la toate domeniile ce vor fi luate în discuţie în viitor, în particular cele care au implicaţii financiare precum agricultura, politica regională şi bugetul, şi care vor trebui rezolvate în prima jumătate a anului 2002. Cu privire la prevederile bugetare existente, Comisia Europeană le consideră ca fiind suficiente pentru a susţine aderarea a cel mult zece noi State Membre. Negocierile pot fi deci finalizate independent de deciziile privind finanţarea Uniunii Europene după anul 2006, reforme în politica agricolă comună, politica regională ori viitorul Europei. Ţinând cont de ritmul curent al negocierilor, Comisia ar trebui să poată recomanda până la sfarşitul anului 2002, ţările candidate pregatite pentru aderare.

Preview document

Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 1
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 2
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 3
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 4
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 5
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 6
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 7
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 8
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 9
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 10
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 11
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 12
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 13
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 14
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 15
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 16
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 17
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 18
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 19
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 20
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 21
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 22
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 23
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 24
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 25
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 26
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 27
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 28
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 29
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 30
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 31
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 32
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 33
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 34
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 35
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 36
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 37
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 38
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 39
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 40
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 41
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 42
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 43
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 44
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 45
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 46
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 47
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 48
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 49
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 50
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 51
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 52
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 53
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 54
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 55
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 56
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 57
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 58
Finanțarea Afacerilor Internaționale din Surse Europene - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Finantarea Afacerilor Internationale din Surse Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Evaziune fiscală internațională

Introducere Globalizarea economiei mondiale, precum şi breşele create în sistemul fiscal internaţional şi rafinarea strategiilor financiare au...

Impactul TVA asupra cash-flow-ului investițional în cadrul unui proiect cu finanțare europeană

IMPACTUL T.V.A. ASUPRA CASH-FLOW-ULUI INVESTITIONAL IN CADRUL UNUI PROIECT CU FINANTARE EUROPEANA. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI. ANALIZA...

Finanțarea Internațională a Proiectelor de Investiții

1. Investiţiile – factor al creşterii economice Investiţiile sunt esenţiale în evoluţia oricărui sistem economic deoarece prin intermediul lor se...

Sursele de Finanțare a Proiectelor Investiționale la Nivel Macroeconomic și Problemele Atragerii Acestora

INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare. Competiţia internatională pentru atragerea de investiţii străine este mare. Conştiente de avantajele...

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Capitolul 1: Prezentarea generală a B.I.R.D. 1.1.Scurt istoric În scopul supravegherii şi sprijinirii aplicării sistemului monetar-valutar...

Finanțe internaționale

Introducere Actualitatea temei cercetării: Importanta cursurilor de schimb rezida în faptul ca ele determina pretul efectiv sub care se...

Finante Internationale

Pentru a analiza sistemul monetar international, se impune precizarea semnificatiei termenului de sistem monetar. Sistemul monetar reprezinta...

Moneda in Romania

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Managementul Finanțării IMM în România

CAPITOLUL I LUMEA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII Economiile ţărilor considerate fiecare separat sau în interactiunea lor la scara globala...

Analiza Indicatorilor de Performanță

Introducere Sistemul bancar este un segment indispensabil în cadrul economiei, avându un rol important în cadrul pieţei financiare. Buna...

Consultanță Internațională

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa temei cercetate. Piaţa serviciilor de consultanţă acoperă o arie largă de procese şi relaţii economice de o...

Serviciile Publice Finanțate de la Buget

INTRODUCERE Încă de la apariţia primelor comunităţi umane, oamenii au avut nevoi dintre cele mai diversificate. Recunoscute de colectivitate ca...

Politici și strategii globale de securitate alimentară

1. Conceptul de securitate alimentară 1.1. Problematica securității alimentare 1.2. Factori care influențează securitatea alimentară 1.3....

Impactul Creditelor Investiționale Asupra Viabilității Activității Investiționale în Republica Moldova

Introducere Actualitatea temei. Actualitatea prezentei lucrări rezultă din rolul pe care îl indeplinesc creditele investiţionale în dezvoltarea...

Locul IMM-urilor în Economia UE

1.LOCUL I.M.M.-URILOR ÎN ECONOMIA U.E. Termenul generic de firmă a pătruns în teoria şi practica de natură economică după anii ′30 din secolul...

Strategia de Atragere a Investițiilor

INTRODUCERE Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor este o prioritate strategică a Guvernului Republicii Moldova la etapa actuală....

Ai nevoie de altceva?