Sistemul Finanțelor Publice în România în Perspectiva Integrării în Uniunea Europeană

INTRODUCERE

Această lucrare este structurată pe cinci capitole şi prezintă sistemul finanţelor publice în România în perspectiva integrării în UNIUNEA EUROPEANĂ.

În primul capitol al lucrării este prezentat un scurt istoric al finantelor publice, respectiv necesitatea obiectivă a apariţiei finanţelor publice în strânsă legătură cu evoluţia vieţii sociale, apariţia proprietăţilor private şi scindarea în clase sociale, dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor marfă-bani, apariţia statului şi crearea aparatului de constrângere cu scopul de a asigura condiţii pentru acumularea de mijloace băneşti necesare întreţinerii aparatului de stat şi îndeplinirii funcţiilor sale. Este prezentat în continuare conţinutul economic al finanţelor publice ca relaţii băneşti care se folosesc în procesul repartiţiei produsului naţional brut concretizate în bugetul de stat, bugetele locale şi asigurările sociale de stat, care împreună cu bugetele fondurilor speciale, cu bugetul Trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice autonome formează bugetul public naţional. Sunt prezentate deasemenea prevederile legale care reglementează sistemul finanţelor publice precum şi elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea execuţiei bugetului de stat, pe baza clasificaţiei bugetare elaborate de Ministerul Finanţelor care cuprinde la venituri, capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli, părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineate, după caz. Sunt prezentate reperele strategice ale politicii financiare vizând tranziţia spre economia de piaţă şi pregătirea aderării României la Uniunea Europeană ca o condiţie esenţială a ruperii de un trecut marcat de totalitarism, de lipsa drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, demagogie, ineficienţa în exploatarea resurselor materiale şi umane.

Capitolul al doilea al lucrării prezintă situaţia actuală a finanţelor publice bugetare în UNIUNEA EUROPEANĂ, zonă de pace, stabilitate şi de prosperitate, în care conceptul de libertate a fost transpus în rezultate vizibile pentru cetăţenii europeni şi statele membre, concretizate în mişcarea liberă a bunurilor şi serviciilor, capitalului şi persoanelor, prin voinţa politică a statelor membre de a accepta un sistem de valori şi de a realiza obiective strategice, culminând cu formarea pieţei unice şi introducerea monedei unice – EURO. Sunt prezentate 17 dintre statele membre ale UNIUNII EUROPENE, formele integrării europene, respectiv uniunea vamală. piaţa unică, uniunea economică şi monetară, care au condus la formarea celui mai mare bloc comercial din lume, o zonă fără frontiere interne în care să fie asigurată mişcarea liberă a produselor, serviciilor, capitalului şi persoanelor, înlăturarea incertitudinilor şi a costurilor interne, tranzacţiilor, comparabilităte totală a preţurilor şi costurilor în întreaga zonă euro, adâncirea gradului de integrare a pieţei unice, stabilitatea monetară în zona euro, creşterea potenţialului de competitivitate al spaţiului european, în competiţia cu celelalte forţe economice mondiale, contribuind la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. Este prezentată ROMÂNIA în procesul integrării europene, măsură în care ROMÂNIA îndeplineşte criteriile de aderare, fondurile destinate statelor membre şi alte instrumente financiare prin care UNIUNEA EUROPEANĂ işi propune să-şi realizeze structura şi obiectivele fondurilor, fondurile uniunii europene pentru ţările candidate la aderare.

Capitolul trei işi propune să facă o analiză a evoluţiei veniturilor fiscale precum şi a poverii fiscale asupra contribuabililor români, prin prezentarea veniturilor bugetare, a obiectivelor sistemului veniturilor fiscale şi a principiilor generale ale impunerii.Sunt prezentate de asemenea noţiunile de impozit şi taxă, elementele impozitelor şi taxelor, perspectivele financiar-fiscale ale României în 2004. În vederea stabilirii modului în care sistemul veniturilor fiscale pot realiza obiectivele propuse au fost efectuate analize ale veniturilor fiscale din România în perioada 1990-2005, privind structura şi dinamica acestora. În ceea ce priveşte povara fiscală se analizează corelaţia veniturilor fiscale cu evoluţia indicelui preţurilor de consum, a PRODUSULUI INTERN BRUT, cu indicele de creştere a câştigurilor salariale nete, cu structura impozitelor directe şi indirecte în totalul veniturilor fiscale.