Coșereni

Disertație
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 10521
Mărime: 7.25MB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

Introducere

Lucrarea pe care o prezentăm ca teză de dizertație cuprinte rezultatele cercetărilor noastre de teren și a documentației noastre multiple din literatura de specialitate. Pentru realizarea ei de un real folos ne-au fost studiile și cercetările întreprinse de I.P.Voitești, E.Liteanu și T.Bamdrabur, C.Ghenea, D.Paraschi, Gr.Posea, N.Popp,P.Coteț, V.Mihăilescu, I.Serbănescu si T.Gogoașă.

Arealul studiat de referă la teritoriul comunei Coșereni, situat pe deapta văii Ialomița la aproximativ 7 km SV de orasul Urziceni.

Așa cum a fost concepută, lucrarea cuprinde trei părți. Prima parte am consacrat-o analizei componetelor mediului geografic, respectiv alcatuirii geologico-litologice, aspectelor geomorfologice, climei, hidrologiei și hidrogeologiei.

Partea a doua (‚Învelișul de sol’) este mult mai cunoscută și se ocupă de învelișul de sol sub aspectul genezei, a factorilor și proceselor pedogenetice și îndeosebi în privința însușirilor morfologice, fizice și chimice.

În ultima parte am avut în vedere, riscurile care pot conduce la diminuarea rezultatelor de producție dar și gama de consecințe și lucrări agropedoameliorative, menite să conducă la o agricultură durabilă și la creșterea capacitații de producție a solurilor.

1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ, LIMITE ȘI ISTORICUL CERCETARILOR

1.1.Așezarea geografică

Teritoriu cercetat este situat în sudul țarii in jumatatea de est a Câmpiei Romăne, mai exact in Câmpia Bărăganului Mostiștei, o subunitate din vestul marii câmpii a Bărăganului propriu-zis.

Din punct de vedere administrativ, acest teritoriu aparține în exclusivitate judetului Ialomița, iar in ceea ce privește poziția sa matematică precizăm că în limitele sale se intersectează paralela de 44°39'59" și meridianul de 26°29'33".

1.2. Limitele

Teritoriul Coșereni ocupă o poziție periferică în cadrul Câmpiei Lehliului, in nord-vestul acesteia unde cuprinde și o suprafață neînsemnată din câmpul Compuzeanca.

Limita nordică

Cu exceția limitei nordice, celelalte, așa după cum vom vedea au caracter convecțional. Spre nord,teritoriul Coșereni se întinde până în albia Ialomiței. Cursul acestui râu se înscrie ca limită naturală în cazul Coșerenilor, pe cca 5 km.

Limita estică se mențiene aproximativ rectlinie.

Pornește din dreptul unui meandru mai închis al Ialomiței, trece prin apropierea localitații Coșereni și se oprește după cca 7 km.

Limta sudică are un mers rotund și nu depăseste 2 km lungime avand un pronunțat caracter cadastral.

Limita vestică. Aceasta prezintă un mers ușor meandrat până in apropierea albiei majore a Ialomiței (pe cca 7 km lungime) după care devine rectilinie până atinge albia minoră a râului.

1.3. Istoricul cercetărilor

Teritoriul comunal Coșereni, așa cum a fost delimitat, ca parte integrală a Bărăganului Mostiștei nu a constituit până în prezent obiectul unor studii speciale. Studiile geologico-geografice, chiar și cele mai recente se referă la suprafețe mult mai întinse de teren.

Cât priveste Câmpia Română de Est căreia îi aparține și teritoriul de care ne-am ocupat primele referiri se fac după anul 1900 in lucrarea "La Valachie" întocmită de cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne.

Mai multe considerații geomorfologice apar în lucrarea "Câmpia Română" întocmită de G.Vâlsan(1915).

Lucrări de amănunt incep să apară după 1924. Printre acestea menționăm "Vlăsia și Mostiștea" aparținând lui V.Mihăilescu, în care se fac analizele morfologice profunde.

Într-o serie de lucrări E.Liteanu (1952), T.Bamdrabur (1966), V.Mutihac și L.Ianesi (1974) mentionează că unitatea mare de relief Câmpia Română de Est, face parte în subraport geologic, din "Platforma Valahă" al cărui specific îl constituie soclul rigid din bază (format din cristalin metamorfic și roci magmatice) peste care se dipun mai multe cicluri de sedimentare.

Informații cu privire la vegetație apar in literatura de specialtitate sub semnătura lui P.Enculescu și a geobotanistului I.Serbănescu (1955) .

Privitor la învelișul de sol din Bărăganul Mostiștei, primele date sunt consemnate în harta generală a tipurilor genetice de sol (scara 1:2.500.000) intocmită de Gh.Murgoci (1911) . Informații se regasesc apoi in multe alte harți de sinteză (1:1.500.000; 1:1.000.000;1:500.000) datând din anii 1960, 1970 ca și harta solurilor României scara 1:200.000 recent îcheiată.

Date amănunțite apar desemenea în lucrarea "Cercetări pedologice în câmpia dintre Ialomița-Mostiștea-Lunca Dunării-Valea Jegălia" întocmită de T.Gogoașă (1956), cercetările fiind efectuate sub îndrumarea directă a profesorului N.Cernescu în campaniile de teren ale anilor 1950,1951 si 1952,la scara 1:50.000.

Bibliografie

1. Berbecel O. și colab. (1987)- Zonarea agroclimatică, .I.N.M.H., București

2. Gâștescu P. ,Iordan I. (1970)- Județul Ilfov, Editura Academiei Române, București

3. Liteanu E. (1955)- Geologia și hidrografia ținutului dunărean dinspre Ialomița și Argeș, Comiteltu Geologic, Studii tehnice și economice Seria E, nr.4, București

4. Mihăilescu V. (1924)- Vlăsia șiMostiștea,B.S.R.G. , XLIII, București

5. Mihăilescu V. (1966)- Dealurile și câmpiile României, Editura Științifică, București

6. Mutihac V., Ioanesi L. (1974)- Geologia României, Editura Tehnică, București

7. Parichi M (1999)- Geografie cu noțiuni de pedologie, Editura Fundției "România de Mâine", București

8. Posea Gr. (1984)- Aspecte ale evoluției Dunării și Câmpiei Române, Terra nr.1, București

9. Posea Gr. (1987)- Tipuri de relief major în Câmpia Română, Terra nr.3, București

10. Posea Gr., Ielenicz M., Popescu N (1974)- Relieful României, Editura Științifică, București

11. Protopopescu Pache Em. (1923)- Cercetări agrogeologice dintre Valea Mostistei și râul Olt, Dari de Seamă Institutul Geologic Român, vol. I, București

12. Stănilă Anca Luiza, Parichi M. (2001)- Solurile României, Editura Fundației "România de Mâine", București

13. (1964)- Harta solurilor României scara 1:200.000,foile Ploiești și București. I.C.G, București

14. (1964)- Harta hidrografică , foile Urziceni și Lehliu. București , I.C.G

15. (1987)- Zonarea agroclimatică a României scara 1:1.000.000. I.N.M.H

16. Gogoașă T. (1956)- Cercetări pedologice în câmpia dintre Ialomița-Mostiștea-Lunca Dunarii-Valea Jegălia. Dări de Seamă Comitetul Geologic, vol.XLIII (1955-1956), București

Preview document

Coșereni - Pagina 1
Coșereni - Pagina 2
Coșereni - Pagina 3
Coșereni - Pagina 4
Coșereni - Pagina 5
Coșereni - Pagina 6
Coșereni - Pagina 7
Coșereni - Pagina 8
Coșereni - Pagina 9
Coșereni - Pagina 10
Coșereni - Pagina 11
Coșereni - Pagina 12
Coșereni - Pagina 13
Coșereni - Pagina 14
Coșereni - Pagina 15
Coșereni - Pagina 16
Coșereni - Pagina 17
Coșereni - Pagina 18
Coșereni - Pagina 19
Coșereni - Pagina 20
Coșereni - Pagina 21
Coșereni - Pagina 22
Coșereni - Pagina 23
Coșereni - Pagina 24
Coșereni - Pagina 25
Coșereni - Pagina 26
Coșereni - Pagina 27
Coșereni - Pagina 28
Coșereni - Pagina 29
Coșereni - Pagina 30
Coșereni - Pagina 31
Coșereni - Pagina 32
Coșereni - Pagina 33
Coșereni - Pagina 34
Coșereni - Pagina 35
Coșereni - Pagina 36
Coșereni - Pagina 37
Coșereni - Pagina 38
Coșereni - Pagina 39
Coșereni - Pagina 40
Coșereni - Pagina 41
Coșereni - Pagina 42
Coșereni - Pagina 43
Coșereni - Pagina 44
Coșereni - Pagina 45
Coșereni - Pagina 46
Coșereni - Pagina 47
Coșereni - Pagina 48
Coșereni - Pagina 49
Coșereni - Pagina 50
Coșereni - Pagina 51
Coșereni - Pagina 52
Coșereni - Pagina 53
Coșereni - Pagina 54
Coșereni - Pagina 55
Coșereni - Pagina 56
Coșereni - Pagina 57

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Municipiul Moreni - Studiu Geografic din Perspectiva Dezvoltarii Durabile a Spatiului Urban

I. MORENI – SPAŢIUL GEOGRAFIC I.1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ Judeţul Dâmboviţa este situat în sudul României şi se învecinează cu judeţele: Braşov la...

Snagov

INTRODUCERE Studiul aplicatiilor grafice si cartografice si al elementelor cadastrale din comuna Snagov ” reprezinta o lucrare realizata în...

Podișul Dobrogei de Sud

Introducere În elaborarea lucrării s-a luat în considerare exploatarea fondului de informații meteorologice al Centrului Meteorologic Regional...

Comunitățile Algale - Bioindicatori ai Calității Apei

I. INTRODUCERE Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale trebuie să se faca pe baza elementelor de calitate biologice,...

Satul de Vacanta ca si Forma de Amenajare Turistica in Delta Dunarii

PREFAŢĂ Motivul pentru care am ales această temă, pentru lucrarea de disertație, este în principal fascinaţia pe care am acumulat-o datorită unor...

Studiu de planificare teritorială Comuna Beliș - Județul Cluj

INTRODUCERE Studiul de planificare teritorială al comunei Beliș din județul Cluj, este o cercetare pornită din interesul propriu pentru spațiului...

Monografia Municipiului Iasi

Iasi este un municipiu din partea de nord-est a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume. A fost o capitala a Moldovei pana in 1861 si...

Județul Dolj

CAPITOLUL I 1.1 ARGUMENT Judetul Dolj sau Pamântul Jiului de Jos se afla în regiunea cea mai manoasa si roditoare a Câmpiei Dunarii si a...

Ai nevoie de altceva?