Munții Trăscău - potențial turistic

Introducere

Fara sa atinga inaltimea intalnita in alte grupe ale Carpatilor Romaniei, Muntii Trascaului reprezinta, totusi, o unitate extrem de diversificata ca peisaj, cu un remarcabil potential turistic, doar in parte valorificat pana in prezent. in ciuda faptului ca au inaltimi sub l 400 m, ci apar destul de impunatori, mai ales cand sunt priviti din Culoarul Muresului, de unde-si dezvaluie un profil crenelat, cu acel aer de atragatoare salbaticie. Muntii Trascaului reprezinta o unitate montana care compenseaza lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semete, cu alte valente -- cu nimic mai prejos ca importanta -- dintre care am aminti micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici.

Atractia turistica pe care o exercita acest masiv consta, poate, tocmai din neasteptata lor complexitate si diversitate peisagistica, fara indoiala, un rol important in definirea trasaturilor cadrului natural al Trascaului il are relieful carstic, bine' reprezentat, ce cuprinde intreaga gama de forme' specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multa personalitate in peisaj. in plus, integrarea acestui tip de relief in cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci -- sedimentare, magmatice si metamorfice -- se face intr-o armonie peisagistica desavarsita.

Calatorul ajuns in imparatia de culmi, de creste sau platouri, intrerupte neasteptat de vai prapastioase, intalneste, la tot pasul, privelisti de o frumusete aparte. in timp ce in nordul si in sudul acestei uriitati montane asezarile apar doar pe vai si in cadrul depresiunilor, in partea centrala a Muntilor Trascaului satele si catunele urca pana sus pe coama lor, risipindu-se, sub forma de ,,cranguri", printre ogoare si integrandu-se, astfel, peisajului specific al Tarii Motilor.

Natura a inzestrat spatiul carpatic al Trascaului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere stiintific, dar si turistic, numele unora avand deja o mare rezonanta, precum cheile Turzii, Turenilor, Rametului, Galditei, Intregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoitei, apoi masivele calcaroase Bedeleu si Ciumerna, Coltii Trascaului si Piatra Cetii, pesterile Huda lui Papara, Poarta Zmeilor, Bisericuta, Liliecilor, marea dolina Vana-tara, o serie de defilee ca cele ale Ariesului, Iarei, Hasdatelor etc., pentru a nu aminti decat cateva dintre ele.

Lucrarea de fata isi propune sa realizeze prim-planuri cu majoritatea obiectivelor peisagistice de interes turistic, pentru a facilita celor dornici sa le inteleaga cunoasterea genezei lor si, mai ales, selectarea in cadrul drumetiilor a celor mai interesante trasee.

CAP.1.FUNCTIILE TURISTICE ALE RELIEFULUI

Se manifesta prin noi ipostaze, cea mai importanta fiind cea de resursa atractiva de varf, de obiectiv turistic propriu-zis. Ei i se adauga functia de fundal peisagistic pentru valoricarea turistica a altor resurse naturale sau antropice si cea de suport material al infrastructurilor si al tuturor activitatilor din sfera turismului.

1.1.Relieful ca resursa atractiva

Analizand detaliat morfologia Muntilor Trascau constatam ca anumite forme de relief se constituie, prin modul de incadrare in peisajul locului, fizionomia, dimensiunile, specificitatile genetice si functionale in atractii turistice de prim ordin.Intre acestea, cu o zestre atractiva certa se inscriu: abrupturile, crestele, cheile si defileele, ponoarele, pesterile si avenele, relieful de masive izolate (klippe si olistolite), formele de alterare-dezagregare specifice reliefului periglaciar etc.

Abrupturile

Sunt elemente morfologice care frapeaza instantaneu datorita racordului transant pe care-l presupun intre doua suprafete, a etalarii pe verticala a uneia dintre acestea. Ele confera peisajului o nota originala de spectaculozitate si grandoare,aspecte receptate favorabil de majoritatea absoluta a turistilor.

Muntii Trascau se incriu in fruntea topul unitatilor montane din Apuseni in ceea ce priveste prezenta si varietatea tipologica a acestor forme la originea carora se afla fenomene dintre cele mai variate, incepand cu cele tectonice si terminand cu procesele de sculptare fluviatila sau periglaciara.

In finctie de localizare spatiala,deosebim trei grupe distincte de abrupturi si anume:

-abruprurile periferice ale culmilor si crestelor calcaroase;

-abrupturile din perimetrele cheilor si defileelor;

-abrupturile laterale ale masivelor izolate(klippe si olistolite)

Abrupturile din prima categorie definesc ppeisajul Culmii Ciumerna -Bedeleu si, areal, al culmi Petrestilor, crestele Pleasca Rametului-Prisaca-Piatra Cetii si Coltii Trascaului.

Inaltimea lor este apreciabila, putand ajunge, precum in cazul Bedeleului, la 300-400 m. Au la origine procesele tectonice responsabile de fragmentarea majora a platformei calcaroase

unice prin punerea in loc a ofiolitelor, fapt vizibil in contactul transant dintre calcare si formatiunile subvulcanice invecinate.