Satul de vacanță ca și formă de amenajare turistică în Delta Dunării

PREFAŢĂ

Motivul pentru care am ales această temă, pentru lucrarea de disertație, este în principal fascinaţia pe care am acumulat-o datorită unor numeroase documentare pe care le-am urmărit despre frumoasa şi minunata Deltă a Dunării. Farmecul acesteia m-a încântat nespus de mult şi m-a lăsat plăcut impresionată de tot ceea ce are în dotare.

Un alt motiv bine întemeiat pentru care am ales Delta Dunării este şi dorinţa mea arzătoare de a vizita şi colinda acest mirific loc. Sub aspect turistic, Delta Dunării exercită un adevărat miraj, mii de turişti români şi străini sunt dornici să vadă cu proprii lor ochi această fermecătoare regiune, interesul de a cunoaşte Delta Dunării îi trezeşte în primul rând liniştea.

Măiastră împletită de apă şi uscat, Delta Dunării apare primăvara ca o îmbrăcăminte ţesută miraculos din galbenul apelor încărcate de povara aluviunilor şi din verdele stufului. Stufurile înalte şi zvelte se pleacă încet la adierea vântului, iar sumedenia de păsări cu formele, dimensiunile şi culorile cele mai variate plutesc dincolo de ele în văzduh.

Viaţa din Delta Dunării cu bogaţia florei şi a faunei, posibilitatea de navigaţie şi farmecul aparte al peisajelor au trezit interesul studiilor şi au facut ca, mai ales în ultima vreme, să apară în geografie diferite lucrări închinate acestui colţ de pământ. Delta Dunării, prin poziţia sa geografică, se deosebeşte mult de alte regiuni ale ţării noastre. Specificul său constă în peisajele cu care este înzestrată şi în interesul turistic produs între ele. Aspectul peisajelor este completat de cel al bogăţiilor sale naturale care prilejuiesc dezvoltarea anumitor industrii.

Delta Dunării are un mare prestigiu nu numai la noi în ţară, ci şi peste hotare, numeroşi turişti străini sunt atraşi de încântătoarele peisaje ale acesteia. De aceea Delta Dunării a cunoscut de-a lungul timpului o importantă dezvoltare economică datorită turismului şi a reuşit să se clasifice printre cele mai importante zone turistice din România, fiind un motiv bun pentru o staţionare de lungă durată în această regiune.

Delta Dunării sau „Ţara Apelor”, arată că această împărăţie a bălţilor şi stufului, a grindurilor şi cordoanelor litorale, împrăştiată în 3 braţe: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, apare la concurenţă cu albastrul cerului.

CAPITOLUL 1. Introducere în Delta Dunării

La capătul unui drum ce depăşeşte 2.860 km (pe care îl străbate din Munţii Pădurea Neagră, mai exact de la localitatea Donaueschingen, din Germania şi până la Pontus Euxinus – Marea Neagră), colectând apele unui impresionant bazin hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 80% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime al bătrânului continent construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de 10 000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca una din marile zone umede ale planetei, prezentând un interes cu totul deosebit din punct de vedere ştiinţific – un adevărat laborator de formare a ecosistemelor deltaice, turistic şi economic prin resursele sale naturale regenerabile.

Fig. 1. Delta Dunării

Poziţia sa geografică este delimitată de următoarele coordonate:

- 28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii);

- 29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina);

- 45º 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43);

- 44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia).

Prin rezervaţie trece paralela 45º care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord.

De milenii, Dunărea construieşte, la întâlnirea sa cu Marea Neagră, una din cele mai frumoase zone umede din Europa, având o suprafaţă totală de 4178 km2, distribuită pe teritoriile a douã ţări vecine: România (82%) şi Ucraina (18%). Foarte aproape de Delta Dunării şi chiar legate de aceasta, există şi numeroase lacuri mari (limane sau foste lagune marine), lacuri marine costiere care s-au format în jurul deltei completând peisajul de zonă umedă pe o suprafaţă de peste 6700 km2. În România, cele mai importante componente din această zonă, cuprinzând în principal Delta Dunării propriu-zisă, complexul lacustru Razim-Sinoie, şi zona costieră a Mării Negre, au fost declarate rezervaţie a biosferei. În Ucraina, de asemenea, delta formată de braţul Chilia, de fapt cea mai tânară şi mai dinamică formaţiune de pământ a întregii Delte, a fost declarată, rezervaţie a biosferei, în 1998, având o suprafaţă de circa 465 km2. În partea de nord a braţului Chilia mai sunt şi alte zone umede protejate, datorită importanţei acestora în special ca habitat al păsărilor de apă. Acestea includ lacul Sasak (210 km2), precum şi unele părti ale marilor lacuri situate pe malul stâng al braţului (Cahul, Ialpug, Catlabuh, etc.), în suprafaţă totală de circa 262 km2.