Sistemul defensiv litoral în Marea Neagră în preajma declanșării celui de-al doilea război mondial

1. Organizarea sistemului defensiv sovietic la Marea Neagră

1.1. Structura organizatorică şi efectivele Marinei Sovietice la Marea

Neagră

Cu începere din decembrie 1937, a luat fiinţă Comisariatul Marinei

Militare Sovietice care cuprinde totalitatea forţelor maritime şi fluviale din

URSS.

El este organul superior de conducere şi avea în subordine:

a) Comandamentul General al Forţelor Navale;

b) Comandamentul General al Apărării Coastelor;

c) Direcţiile.

De fiecare din aceste Comandamentue Superioare ţineau

comandamentele respective ale diferitelor mări1. Astfel pentru Marea

Neagră existau Comandamentul Forţelor Militare Navale din Marea Neagră

şi Comandamentul Apărării Coastelor Mării Negre. În ceea ce privea primul

comandament amintit aferent Mării Neagre, acesta avea în subordine forţele

navale locale care erau organizate la modul general după o structură bine

definită în întreaga Marină Sovietică:

- Comandamentul Flotei cu Statul Major;

- Forţele Navale cuprinzând:

- 1 escadră de cuirasate sau 1-2 escadre mixte, (cuirasate şi

crucişătoare)

1 A.M.R., fond C.M.M., dosar 974, f. 8.

- 1-2 escadrile de distrugătoare (intrând uneori în compunerea

escadrei)

- 1-3 escadrile de submarine

- Nave auxiliare (dragaj, minere, escortă, corvete, canoniere,

antisubmarine, etc.)

- Forţele Aeriene cuprinzând:

- Aviaţia şi hidroaviaţia ambarcată pe navele de luptă sau pe

nave speciale

- Aviaţia şi hidroaviaţia bazelor costiere (acestea din urmă

ţineau de Comandamentul Forţelor Aeriene).

Comandamentul Apărării Coastelor Mării Negre avea pentru uşurinţa

conducerii litoralul împărţit în 3 regiuni astfel:

1. Regiunea Marea Neagră;

2. Regiunea din Crimeea;

3. Regiunea Batumi.

Fiecare din aceste regiuni erau împărţite în sectoare şi subsectoare.

Pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revenau acestui Comandament, dispunea

de mai multe mijloace categorisite după mobilitate: Apărarea Fixă, Apărarea

Mobilă şi Apărarea maritimă. Apărarea Fixă era compusă din artileria de

coastă, baraje şi câmpuri de mine, obstrucţii cu plăşi şi estacade, tuburi lanstorpile,

posturi de detecţie submarină, legături şi transmisiuni.

Apărarea mobilă conţinea totalitatea navelor din comandamentul

respectic, trupa şi artileria mobilă, urmând ca aviaţia maritimă să fie

compusă din hidroavioane şi avioane de tot felul2.