Analiza cost-beneficiu în evaluarea proiectelor de dezvoltare locală

Capitolul 1. Introducere

“Cu privire la Afacerea care are atât de multă Importanţă pentru tine, deşi tu îmi ceri Sfatul, nu pot, din lipsă de Premise suficiente, să îţi spun ce să hotărăşti, dar, dacă vrei, îţi pot spune cum. Când apar acele Cazuri dificile, ele sunt dificile, în primul rând, deoarece atunci când le Judecăm nu avem în Minte în acelaşi timp toate Argumentele pro şi contra, ci uneori ni se prezintă un Set dintre ele, iar altădată un altul, primul scăpându-ne din Vedere. De aici diferitele Scopuri sau Înclinaţii care prevalează alternativ, precum şi Incertitudinea care ne pune în încurcătură.

Pentru a trece peste asta, Metoda mea este aceea de a împărţi printr-o Linie o Foaie în două Coloane, scriind deasupra uneia Pro şi deasupra celeilalte Contra. Apoi, timp de trei sau patru Zile de Judecată, scriu sub fiecare dintre Titluri scurte Indicii cu privire la diferitele Motive pe care le găsesc pentru sau împotriva Măsurii la diferite Momente. Când le avem pe toate la un loc, într-o singură Vedere, mă străduiesc să estimez Valoarea fiecăruia; şi când găsesc două, una de o parte şi alta de cealaltă, care par a fi egale, le eliminăm pe amândouă. Dacă găsesc un Argument pro egal cu două Argumente contra, le elimin pe toate trei. Dacă găsesc că două Argumente contra sunt egale cu trei Argumente pro, le elimin pe toate cinci; şi tot aşa, până aflu la sfârşit în ce parte înclină Balanţa; şi dacă după încă o Zi sau două de judecată nimic nou care să aibă Importanţă nu se întâmplă în nici o parte, iau o Hotărâre în mod corespunzător. Şi, deşi Valoarea Argumentelor nu poate fi determinată cu Precizie Matematică, totuşi, atunci când fiecare dintre ele este astfel judecat, separat şi prin comparaţie, şi când totul stă în faţa mea, cred că pot judeca mai bine şi risc mai puţin să fac un Pas grăbit; şi, de fapt, cred că este de un mare Folos acest tip de Ecuaţie, în ceea ce ar putea fi numită Matematica Morală sau Prudenţială.”

B. Franklin, Londra, 19 septembrie 1772

Am început acest proiect bazându-mă pe recomandările lui Benjamin Franklin cu privire la modalitatea în care se poate o decizie sau un set de decizii personale, tocmai pentru că anticipează într-un mod foarte realist o serie de aspecte originale referitoare la analiza cost-beneficiu, spre exemplu formula ,, Metoda mea este aceea de a împărţi printr-o Linie o Foaie în două Coloane, scriind deasupra uneia Pro şi deasupra celeilalte Contra”, poate ilustra ,,chintesenta ACB”, deoarece putem construi si mai apoi determina raportul beneficiu(pro)/cost(contra).

Alegerea temei a avut la bază caracterul multidisciplinar, adică posibilitatea de a aprofunda noțiuni teoretice și practice cu privire caracterul de evaluare a eficienţei sistemului legislativ romanesc, de asemenea o parte importanta a lucrării a fost destinata dezvoltării locale și regionale, precum și elemente ce privesc finanțarea programelor structurale ale UE.

În capitolul doi al lucrării am încercat sa surprind acele noțiuni absolut necesare înțelegerii fenomenului de analiza cost-beneficiu, unde am tratat subiectul de o maniera teoretica punând accent pe ,,tratarea” comparata a studiilor de specialitate.

Capitolul trei conține o serie de informații ce au urmărit evidențierea celor mai recente notiuni din domeniul dezvoltării locale elaborate de autori de referința, de asemenea o parte importanta a capitolului este destinata principalelor teorii de dezvoltare regionala.

În următorul capitol am încercat punerea în practica a noțiunilor teoretice prezentate prin realizarea unui studiu de caz pe baza unui proiect cu finanțare europeana din cadrul Programului Operațional Regional.

Necesitatea de informare reprezinta un punct de plecare în studiul unei lucrări, iar aceasta necesitate nu trezește interesul decât în urma unei prezentări agreabile a autorului. Pe parcursul realizării acestui proiect am încercat sa țin cont de toate referințele și sugestiile, și sper ca am atins obiectivul principal-acela de a ,,trezi curiozitatea, de a citi”.

Capitolul 2. Analiza cost-beneficiu

2.1 Definirea ACB

Analiza cost beneficiu (ACB) – Cost Benefit Analysis (CBA) este o metodă de analiză economic-ecologică apărută în secolul al XIX-lea în SUA. Analiza cost-beneficiu este percepută de literatura economica-ecologică de specialitate ca o metoda de evaluare economică a efectelor ambientale (ecologice, sociale etc.) ale proiectelor de investiții (în special cele din domeniul public) în construcții, industrie, transporturi, turism sau agricultura.

Am început cu această precizare pentru a evita confuziile rezultate din traducerea ad-literam, dar nu de sens, a unor termeni preluați din literatura străină. Analiza cost-beneficiu (ACB) – (Cost Benefit Analysis-CBA sau Benefit Cost Analysis BCA) nu trebuie înțeleasă prin prisma indicatorului venituri-costuri ce ar rezulta din traducerea termenului benefice-cost, care înseamnă venit cost și nicidecum beneficiu cost. Cost-benefit (diferit de benefice-cost) semifică raportul economic (eforturile economice-costuri), ecologic (efectele ecologice – afectarea / îmbunătățirea ambientului natural) și social (efecte sociale privind crearea sau dispariția de locuri de muncă, protecția sănătății oamenilor, îmbunătățirea nivelului de trai, beneficiile rezultate din educația, calificarea și recalificarea oamenilor etc.)

În 2007, Văcărel I. , evidențiază aspectul ce face referire la faptul ca ,,beneficiul reprezintă de fapt avantajul obținut pe seama furnizării serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect. În cadrul metodei se apelează la raportul cost/beneficiu al cărui nivel optim este folosit ca un criteriu de exprimare a eficacității deciziilor publice, în cadrul unui program actualizat.”

Analiza cost-beneficiu reprezintă o tehnică de analiza formală a beneficiilor și costurilor aferente proiectelor de investiții publice și private, programelor și politicilor. Obiectivul ACB este acela de a fundamenta deciziile cu impact social, mai precis, de a aloca optim resursele societății atunci când piața este incapabilă să facă acest lucru.

2.2 Istoricul metodei

Metoda analizei cost beneficiu (ACB) a apărut ca metodă de lucru încă din anii 1808. La vremea aceea un funcționar al Trezoreriei Americane pe nume Albert Galatin propunea ca, pentru proiectele privind transportul pe apa, să fie utilizată o metoda de analiză și evaluare bazată pe compararea costurilor și beneficiilor financiare și non-financiare ale investițiilor

După o perioada de treizeci și sase de ani (1844), francezul Jules Dupuit a argumentat fezabilitatea investiților din domeniul public cu ajutorul unui model de analiză de tip cost – beneficiu. Metoda a început să- și dovedească utilitatea abia la începutul secolului XX în SUA, când, s-a aplicat la o serie de analize economice a unor proiecte de irigații începând cu 1902 și mai apoi în 1936 a fost aplicată și la proiecte de prevenire și combatere a inundațiilor

În anul 1958 Otto Eckstein , subliniază utilitatea metodelor ACB în evaluarea proiectelor de investiții în lucrările de hidroamelioraţi și hidroenergetice. Autorul menționat corelează de asemenea și utilitatea ACB cu fundamentul economic al bunăstării societății de consum.