Aspecte ale Culturii Organizaționale în Cadrul Sucursalei Electrocentrale Mureș

INTRODUCERE

„În timp ce particularitatea unui individ transpare în personalitatea sa, individualitatea unei organizaţii se manifestă în cultura sa.”

(Eldrige şi Crombie, 1974)

Cultura organizaţională, în ultimul deceniu, a constituit obiectul de studiu al multor cercetători din Europa Centrală şi de Est. Au apărut lucrări în care sunt supuse analizei cercetările autorilor occidentali, în continuare s-au efectuat investigaţii care atestă începutul unor căutari profunde în domeniul respectiv. În România, o contribuţie deosebită la studiul culturii organizationale au adus Gh. Ionescu, O. Nicolescu, E. Burdus, A. Toma, D. Zait, etc.

Interesul faţă de cultura organizatională se explică prin faptul că la etapa actuală comunitatea mondială este marcată de asemenea procese de anvergură ca globalizarea economiei şi informatizarea societăţii, ceea ce a condus la apariţia de noi forme şi metode de organizare a activităţii umane. Ritmul schimbărilor tehnologice impun noi cerinţe faţă de practicile organizaţiilor şi oamenii care activează în cadrul lor. În aceste condiţii organizaţia economică se centrează mai mult pe cunoştinţe şi comunicare decât pe control şi ierarhie administrativă. Noile tehnologii presupun poziţionarea potenţialului uman pe primul plan, fiind reconsiderată şi tehnologia organizaţională, în structura căreia există nu numai norme şi reguli formale, dar şi proceduri informale. Cunoaşterea de către personal a legilor, normelor, procedurilor informale, creează condiţii pentru realizarea anumitor verigi din lanţul tehnologic. Totalitatea valorilor, procedeelor, normelor de comportament acceptate într-o organizaţie ca bază comună de acţiune, ajunge o dominantă a gândirii colective a grupului uman prin intermediul căreia el îşi rezolvă problemele de adaptare la mediul extern şi de integrare internă.

Lucrarea mea este structurată în două capitole, în primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice legate de cultura organizaţională, printre care, definirea acesteia, variabilele care o determină , precum şi modalităţile de manifestare.

Capitolul doi este destinat în exclusivitate studiului de caz, studiu care vizează analiza culturii organizaţionale la o întreprindere de stat, şi anume, Sucursala Electrocentrale Mureş.

Din punct de teoretic studiul realizat m-a ajutat să-mi aprofundez cunoştiinţele despre cultura organizaţională, care are o însemnătate deosebită în reuşita unei organizaţii, iar partea practică a lucrării a contribuit la o mai bună înţelegere a aspectelor teoretice.

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

În procesul transformărilor care au loc în societatea contemporană, un rol aparte îi revine culturii organizationale. Fiind un factor de o deosebită importanţă, esenţial pentru succesul activităţii organizaţiei, care oferă direcţie conduitei zilnice a membrilor organizaţiei, întăreşte credinţele comune, încurajează membrii organizaţiei să depună eforturi pentru realizarea obiectivelor organizaţiei, fiind indispensabil pentru progresul social, sunt şi motivele pentru care am ales această temă.

Obiectivul principal al cercetării îl constituie conturarea câtorva caracteristici importante ale climatului şi culturii organizaţionale în cadrul unei întreprinderi de stat. În vederea atingerii obiectivului stabilit, ca lot de cercetare m-am orientat spre lucrătorii din cadrul unei întreprinderi de stat care are ca obiect de activitate producerea de energie electrică. La cercetare au participat un număr de 50 de persoane, atât manageri cât şi muncitori, făcând parte din mai multe departamente. Participarea la studiu s-a realizat pe bază de voluntariat, lucrătorilor fiindu-le adus la cunoştinţă scopul exploratoriu al prezentei lucrări.

Pentru realizarea cercetării, ca metode de investigare şi culegere a datelor am utilizat, observaţia, discuţiile cu personalul firmei şi ancheta pe bază de chestionar. Am folosit două tipuri de chestionare: chestionar pentru manageri şi chestionar pentru angajaţi. Acestea cuprind o serie de întrebări, referitoare la caracteristici ale climatului şi culturii organizaţionale, cu o variantă de răspuns, mai multe variante de răspuns, dar şi cu răspuns liber. În urma completării chestionarelor am trecut toate răspunsurile în tabele, după care am trecut la analizarea lor.

Pentru a aplica chestionarele, am apelat la directorul întreprinderii, motivându-mi cererea prin faptul că probabil nu s-a mai făcut aşa ceva în organizaţie şi ar fi interesant de investigat, care este în realitate opinia personalului, cu privire la anumite aspecte importante ale culturii organizaţionale. Cele două chestionare au fost aplicate simultan unui număr de 50 de persoane ce au fost aleşi pe bază de voluntariat şi au fost împărţite pe criteriul nivelului de pregătire în două categorii : manageri şi angajaţi. Acestora li s-a explicat care este scopul cercetării, ce anume se urmăreşte prin completarea celor două tipuri de chestionare, fiind în acelaşi timp asiguraţi că toate datele vor fi confidenţiale şi nu le vor afecta în nici un fel statutul sau activitatea lor în cadrul întreprinderii. Fiecare persoană a fost liberă să aleagă dacă doreşte sau nu să participe la studiu. Persoanele care şi-au dat acordul de participare au primit un exemplar în funcţie de categoria în care s-au încadrat, urmând a le completa fie în timpul liber, fie în pauza de masă. Fiecărei persoane i s-a explicat consemnul şi modul de completare al chestionarelor.