Campanie de Informare

INTRODUCERE

Trăim într-o societate în permanentă schimbare şi odată cu evoluţia acesteia asistăm la o schimbare de percepţie asupra traficului şi consumului de droguri.

Recuperarea medicală, socială, familială a consumatorilor de droguri trebuie să reprezinte o prioritate a statului român, ale organizaţiilor neguvernamentale dar şi a comunităţii în ansamblu.

Flagelul drogurilor îmbracă două forme principale şi anume: traficul şi consumul de substanţe halucinogene. După cum se poate observa, este vorba de faptul că în aceste situaţii putem spune că răul a fost deja făcut, nemairămânându-ne decât să înlăturăm pe cât posibil, efectele.

Consider că lupta împotriva drogurilor trebuie să pornească de la cauze, astfel încât, prin eliminarea acestora să dispară sau să se diminueze substanţial necesitatea de a „trata” efectele.

Principalele cauze ale apariţiei traficului şi consumului de droguri sunt sociale, familiale, dar şi datorită unei necunoaşteri solide a efectelor extrem de nocive pe care le au drogurile.

Întrucât cauzele sociale pot fi diminuate prin implicarea în forţă ale instituţiilor statului, iar cele familiale fiind o consecinţă a celor sociale, lipsa de informare poate fi eliminată numai prin campanii specializate. Acestea au avantajul că pot fi desfăşurate prin implicarea / cooptarea unor numeroşi factori, cum ar fi: familia, şcoala, comunitatea locală, organizaţii neguvernamentale precum şi a statului român. De asemenea, o informare şi conştientizare solide, indirect, vor avea ca efect imediat reducerea consumului şi implicit a traficului de droguri.

Din aceste motive, este extrem de importantă realizarea de campanii de informare şi prevenire asupra riscurilor apărute ca urmare a consumului de droguri, întrucât consider că, de fapt, principala cauză a apariţiei consumului şi traficului de substanţe halucinogene este însăşi ignoranţa în materie.

I. ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR SAU MARKETING PUBLIC

I.1. PROGRAM ŞI PROIECT

Noţiunile de proiect şi respectiv program au devenit în ultima perioadă concepte de bază cu care se operează în activitatea curentă.

O delimitare clară între cele două concepte: proiect şi program se poate face având în vedere trei elemente: definiţia, atitudinea şi viziunea. Aceste elemente pot fi prezentate comparativ pentru cele două concepte astfel :

Proiect Program

Definiţia creează valori prin rezolvarea sarcinilor aferente unei misiuni specifice creează valori prin rezolvarea sarcinilor aferente unei misiuni generale (integrale, holistice)

Atitudinea - unicitate

- durată limitată

- incertitudine - multiplicitate

- măsurabilitate

- complexitate

- incertitudine

Viziunea - abordare sistemică

- ciclu de viaţă

- spaţiu propriu

- finanţator

- utilizarea aptitudinilor manageriale - misiunea

- valoarea

- comunitatea

- arhitectura (structura)

- integrarea aptitudinilor manageriale

Astfel, se evidenţiază faptul că programul reprezintă cadrul metodologic care permite realizarea de probleme în scopul rezolvării unor probleme sau nevoi socio-economice. Se poate remarca faptul că principala diferenţă între proiect şi program, precum şi diferenţele ce vor rezulta în conceptele de managementul proiectelor versus managementul programelor, constă în aceea că primele se focalizează pe scopuri clar definite, specifice, unice, spre deosebire de programe care abordează tematici vaste, domenii, problematici generale din sectoare de activitate sau ale vieţii economico-sociale.

Programele au în vedere îmbunătăţirea parametrilor unei zone de influenţă şi sunt formate, de cele mai multe ori, dintr-o multitudine de proiecte. Prin comparaţie, programele au o sferă de cuprindere mult mai amplă decât proiectele şi se bazează pe obiective generale care au ca rol principal inducerea unor schimbări în mediul vizat. Proiectele au obiective specifice concrete şi atunci când fac parte dintr-un program, au rolul de a transpune obiectivele generale ale programului în moduri concrete de realizare.

Se poate remarca faptul că programele fiind mai generale constituie suportul pentru dezvoltarea de proiecte. Există programe care sunt defalcate la rândul lor în subprograme; acestea devin programe pentru categoria de proiecte cărora li se adresează sau pot fi defalcate in alt nivel de subprograme. La rândul lor proiectele, în special cele de amploare pot fi divizate în subproiecte.

Trebuie menţionat că separarea unui program pe subprograme pe unul sau mai multe nivele poate fi făcută astfel încât proiecte aparţinând de secţiuni diferite să nu aibă nimic în comun (tematic sau procedural) în afara faptului că fac parte din acelaşi ansamblu structural.

Defalcarea proiectelor pe subproiecte este total diferită în sensul că subproiectele aparţinând aceluiaşi proiect sunt relaţionate, dependente unele de altele, trebuie să urmeze o succesiune prestabilită şi sunt tematic şi procedural identice.

Amplitudinea structurii, respectiv numărul de nivele, pe care poate fi construit un program este determinată în principal de aria tematică abordată. Cu cât aceasta este mai vastă cu atât va reclama o structură mai amplă. Crearea unor programe, foarte ample ca structură, au dezavantajul creşterii dificultăţii gestionării şi monitorizării lor, chiar dacă vizează un anumit sector, domeniu, temă de interes major atunci prezintă avantajul corelării proiectelor astfel încât să se evite suprapunerea, abordarea de entităţi diferite a aceloraşi obiective sau repetări nedorite.